KorAP: Find »[drukola/base=sticlos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...39 >

971 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901

care mintea noastră le separă artificial: matematică, fizică, chimie, biologie, filozofie, poezie, de parcă întregul creier ar deveni un ochi, unul dintre bilioanele de ochi ai lui Dumnezeu, cine s-ar fi apropiat atât de mult de imaginea degetului cu piele sticloasă, brăzdată de desenul amprentelor, până când s-ar fi confundat practic cu el (dar și cu fiecare moleculă a ebonitei butonului), acela ar fi asistat la spectacolul straniu și neașteptat al întîlnirii a două universuri. Ar fi văzut că între cele

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
în spațiul strimt, tapetau cabina cu un albastru electric la care nu puteai privi fără să-ți vatămi ochii, cum nu te poți uita în flacăra de sudură. Femeia era trecută de patruzeci de ani. O arătau cearcănele de sub ochii sticloși și înțelepți, sânii cu boturile ușor lăsate spre pământ și cu pocalul alburiu brăzdat de vinișoare albastre, pântecul brăzdat de câteva cute adânci. Păru-i crescuse până la podeaua jerpelită a liftului și-și împrăștia pe jos ultimii cârcei, după ce-i

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
din nou. În jurul imenselor aripi, așezați ordonat și simetric, veniseră nenumărați alți fluturi, nici unul la fel cu altul, de toate formele, mărimile și culorile, alcătuind un covor de o răpitoare frumusețe. Chiar și în lumina distilată a amurgului, culorile abureau sticlos, catifelat totuși, în nuanțe moi care se contopeau și se despărțeau, făcând ape, virând spre un unanim cafeniu și sclipind deodată în cîte-un verde, azur, galben citron, acaju, garantă, atât de pure, că le-ai fi crezut flăcările unei prisme

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
un șir imens de păpuși rusești înmormîntate una-ntr-alta, fiecare gravidă cu cea dinaintea ei, dar născîndu-se totuși din ea, emanând din ea ca o aură, așa-ncît miezul e tot mai întunecat și suprafețele mai diafane, iar pe suprafața sticloasă a corpului meu din exact clipa asta licărește deja lumina blândă a celui ce voi fi peste-o oră, căci nimic altceva nu e corpul nostru astral decât lumina clarvăzătoare a viitorului. Dinspre beznă spre lumină, dinspre plumb spre cristal

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
abstractă cele mai neînsemnate amănunte. Total ardea și se rotea în culori și desene de început de lume. Din locușorul meu de la fereastră le priveam pe Caria și Bambina performîndu-și baletul de mici zeități ale distrugerii. Priveam cum degetele lor sticloase sfâșie panglici lungi din cearceafurile pătaturilor, cum își leagă cu ele la ochi păpușile și cum le execută apoi înfigîndu-le o așchie de placaj în piept. Mă făceam cât mai mic când începeau să țopăie, dizgrațios ca sălbaticele, aruncând în mijlocul

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
granulele scuturate ale măselelor noastre, între bețele de chibrit arse până la alb ale oaselor noastre, se mai află ceva, și-n acel ceva este totul. Când tunelul intră în linie dreaptă și gura cuptorului îl linge cu vâlvătăi, topind pereții sticloși, când te repezi cu o viteză fantastică direct spre orbirea de dincolo de orbire, spre surzenia față de care surzenia e un zbieret de abator, când protuberante de foc care ard focul ca pe vreascuri uscate izbesc trandafirul negru, foile lui (rinichi

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
către interior. Centimetru cu centimetru, reptila pătrundea pe frîtul femeii, dilatat acum și cu venele umflate ca la cântărețele de operă. Inelul rujat al gurii dansatoarei se lărgea tot mai mult, pe măsura îngroșării corpului lunecos, iar ochii îi deveniseră sticloși și tulburi, de parcă femeia însăși s-ar fi preschimbat în ofiuridă. Înghițirea cilindrului musculos și viu dură minute bune, până când șarpele dispăru în întregime pe beregata și în stomacul femeii celei fardate din greu. Ea își reluă atunci dansul legănat

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
uneori ca să-și miște bucile albe sub nasul celor din primele rânduri, până ce-și recapătă privirea parșivă de muiere. Rămase apoi din nou încremenită, pântecul îi mișcă de câteva ori ca de sughiț, gâtul i se dilată iarăși și capul sticlos al reptilei 1 se ivi între buze ca o limbă tumefiată. Apucîndu-l imediat, femeia trase ușurel afară râma uriașă, care păstra pe corp dâre carmine de ruj. Fu adusă o cușcă și din ea fu scos de urechi un iepuraș

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
unor zulufi sclipitori era, firește, al Suspectei, al prir;esei cu ceafa tumefiată, frumoasă ca nimeni alta și respingătoare ca o vedenie de coșmar. Acum, din tumoarea cât un craniu de nou-născut, exfoliată și picurând, ieșea, zbătîndu-se ușor, o ființă sticloasă. Ofițerul, aplecat înainte și-ncordat tot, văzu acel viermișor cum se proptește în piciorușe să se prelingă din gogoașă, cu antene ca două ace cu gămălie și ochi negri și mați, cum, complet eclozat, se cățără-n creștetul fetei, scuturîndu-se

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
suflet. Buze de iepure, pielițe între degete, pântecul umflat de ciroză, hernii ombilicale cât lubenițele, lepră și scabie înnobilau trupurile roze, altfel purtând pecetea plicticoasei perfecțiuni. Îi priveam ore-n șir prin podeaua semiprețioasă, ce le punea o umbră verzuie, sticloasă, pe fețele ce ne căutau veșnic ochii. Iar apoi mica noastră procesiune se urnea din nou, mereu în aceeași ordine, scrutând flacăra lichidă din depărtări și strângând genele, între care ni se puneau fulgi de curcubeu. Și ce peisaj urieșesc

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
o agitație : câte una, zeci de fete goale până la brâu, cu părul împletit în sute de cozi, cu pupilele dilatate de beladonă, ieșeau în față, îm-pingînd cu umerii și cu șoldurile pe cei din preajmă. Sfârcurile unora erau străpunse de sticloase inele de jadeită. Altele aveau o zvastică violetă tatuată-ntre ugere. Mai mult de o sută de fete umplură curând spațiul dintre preot și gloate. Unde călcau, cu picioarele goale, pe dulcea podea de piatră străvezie, rămânea urma umedă a

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
muri, moale și cenușiu, și putrezi sub ochii noștri, până ce oasele risipite, galbene, se-mprăștiară pe podea. Doar radiusul mâinii stângi mai rămase prins în cătușa metalică. Apoi și oasele se prefăcură în pulbere, iar pulberea se resorbi în podeaua sticloasă. Monsieur Monsii ținea pe palma deschisă a mâinii drepte fluturai de uterin, care lopăta ușor din voalurile de pielițe. În cele din urmă-și luă zborul, nu prin bătăi mecanice ca ale multor lepidoptere, ci prin unduiri într-un mediu

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
camera mea de pe Ștefan cel Mare. Nu mai percep modificări ale luminii, înălțimi ale sunetului, chimismul garoafei și al lăturilor, ci scene întregi, înghițite deodată de un simț virtual, deschis pe loc în centrul minții mele doar pentru acea scenă sticloasă și trecătoare ca un val de apă, reacționând cu ea, modificînd-o, aplatizînd-o, invadînd-o ca o amibă și formând împreună o altă realitate, străveche și imediată, iluminată de dor și obscurizată de stranietate. E ca și când tot ce mi se-ntîmplă, ca să poată

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
acest labirint cenușiu-verzui, în care lumina intra rar, filtrată prin tulpinele transparente ale florilor de la geamuri (iar când ningea, iernile, prin florile brumate de gheață încrustate în sticla ferestrelor și lăsând doar în partea de sus un spațiu strâmb și sticlos prin care puteai vedea ninsoarea), 0 căutam întotdeauna pe mama. N-o căutam nici cu ochii, nici cu ochiul mai complex care-mi umplea craniul, ci mă-ndreptam spre ea chemotactic, adulmecîndu-i feromonii, ascultând chemarea corpului ei eteric, cedând unei

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
la alt vapor... Zile și nopți în șir, ca un acarian ce s-ar tîrî prin tubul solzos al unui fir de păr, Vasile înainta pe culoarul ce se curba ușor, dar tot mai pronunțat, pe când pereții deveneau tot mai sticloși și mai sidefii iar scopiții de la mese mai înalți și mai zvelți, păs-trîndu-și pe fețe, însă, aceeași teroare sfântă. Călăuza sa, enigmaticul Mr. Swan, se topea într-un fel de uitare. De câte ori îl mai privea, Vasile era uimit de schimbările

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
acele clipe a provocat (n-o să știu niciodată cum și de ce) lăstărirea unui grup minuscul de neuroni din țeasta mea moale, împletirea-ntr-un mod unic a dendritelor, tandre atingeri cu axonii sau corpul neuronilor vecini, sinapse fixate pe pielea sticloasă a circuitelor din preajmă, filamente aruncate la distanță, o structură împletită cu bilioane de alte structuri cerebrale și care, atinsă de mecanismul de căutare, selectată și verificată de multietajate instanțe de control, confirmată de dulcea durere blândă a recunoașterii, intră

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
săptămânii a venit pe la noi nenea Ionel, de care-mi plăcea cumva, fiindcă-mi aducea mereu câte un pachet de celofan cu trei bucăți pudrate de rahat înăuntru. "Bun rahatu', ai?", mă-ntreba apoi, când mă vedea mușcând din bucata sticloasă, iar eu râdeam cu gura plină, căci deja știam că "rahat" mai însemna și caca. "Mare noroc a avut Marioara cu mine de data asta, Costele", îi șoptise Ionel stânjenit. "Știi pe mâinile cui a intrat? Da' ce să-ți

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
covor, ne rămâneau apoi pe brațe, se cicatrizau, se resorbeau și-n cele din urmă lăsau pe piele doar un fel de mireasmă de sevă crudă. Dar mama nu s-a mulțumit doar cu atât. Într-o dimineață cu ciripit sticlos de păsări m-a trezit și m-a ridicat în brațe. Mi-a șters ușurel cu degetul urdorile de la ochi și mi-a ciufulit părul care mi se lipise, transpirat, de pielea capului. Mi-a sărutat codițele prinse cu elastice

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
de scoică, din colțul ochilor ei. Mă minunam cum fiecare fir de geană era mai palid la rădăcină și devenea negru strălucitor la vârful ascuțit ca o sabie curbă. Deslușeam fiecare fibră de mușchi pigmentat a enormilor ei iriși, cafeniu sticloși, cu carnea ca a grepfruitului, și mă cutremuram de câte ori se contractau, lăsând pupila mai largă și mai neagră, de un negru absolut, negrul morții. Încercam să citesc viitorul în cojile de cristal ce se bolteau peste cele două pupile, și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
de ocru și acaju ale materialului de bună calitate îi dădeau lui Herman o încredere-n sine sinucigașă, pe care altfel n-avea unde s-o caute. Și-n serile-acelea era atât de proaspăt ras, încît pielea feței îi devenise sticloasă, aproape ivindu-i mușchii striați dedesubt, nervii și glandele salivare, încetase să bea, ca să nu ofilească femeia dulce de alături cu damful lui, și parfumul cu care se dăduse, o colonie ieftină pentru după ras, îl împiedicase câteva seri la

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
menajerie aproape că nici nu-l observai. Interesanți cu adevărat erau puricii, în fața cărora copiii se opriră tăcuți. În cușcă erau cinci purici, fiecare cam de mărimea unei oi, cu trupuri ovale, turtite lateral, acoperite cu un fel de coajă sticloasă, străvezie. Nu erau negri, ci stacojii închis ca sângele închegat. Prin coaja lucioasă li se vedea, ca o pată difuză, stomacul umflat de sânge. Aveau un cap minuscul, cu ochi neclari, acoperiți și ei de aceeași sticlă fumurie, și cu

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
hrăniți: un îngrijitor foarte plictisit tocmai târa după el, în cușcă, un pui trist de elefant, care se trânti pe-o parte și puricii, ca purceii unei scroafe, își înfipseră ciocurile în pielea lui moale de pe pântece. Curând prin coaja sticloasă a pielii lor se văzu șuvoiul de sânge coborând în vârtejuri micuțe spre stomacuri, între timp, cu un teu și-o găleată, îngrijitorul spăla, fluierând, podeaua. Când se plictisiră de purici, copiii merseră spre fundul menajeriei, unde răgeau înfricoșător marile

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
apoi, printre gratii, spectatorilor. Dresorul era-mbrăcat complet în purpuriu, strâns bine-n corset, iar în jurul mustăților daliniene, care-l făceau să semene cu un rac fiert uriaș, înfășurase sârmă de aur. Spectaculos era momentul când, încălecat pe unul dintre animalele sticloase, cu ciocuri retezate oblic ca acele de seringă, celebrul Eduard scotea un strigăt scurt, iar puricele-și destindea brusc picioarele, înălțîndu-se fulgerător până sus, în cupolă, printre trapeze, funii și reflectoare. Când cădeau înapoi pe nisip, dresorul întindea brațele-n

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
pe el însuși, căci asta-nsemna, în lumea cea nouă, să vezi. Uneori, când ești obosit și te uiți distrat la televizor, îți dai seama că încet-încet contururile camerei devin doar niște dungi cafenii, ce se diluează și ele până la verdele sticlos al vidului, în care doar rama televizorului mai licăre aurie, tot mai aurie, persistă o clipă, ca apoi să se dizolve și ea într-un gol dintr-o dată unanim. Zaci minute-n șir cu ochii larg deschiși, dar nu numai

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
cele din urmă, prinse a face o piruetă atât de rapid, încît imaginea cefei lui cărunte se suprapuse peste cea a feței negre și lucioase. Cedric era acum o încîlceală de tușe transparente, cu puncte mai dense și zone mai sticloase, un nor de probabilități, un Bacon tragic și semi-absent. Fata și Maarten îl priveau uluiți, și îl priviră minute-n șir, până Cednc se opri brusc, într-o postură triumfătoare, pe un genunchi și cu mâinile întinse oblic, cu degetele

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]