824 matches
-
în luptă, care pot deveni furie ucigașă, nebunie și turbare: războinicii se năpustesc în luptă crânceni și nemiloși, cruzi, lacomi de sânge și de nimicire, lei pustiitori, vulturi prădalnici. Forța nu mai apare astfel ca putere de viață, ci ca stihie a morții. Conturul forței homerice se deslușește și mai bine prin faptul că îi sunt enunțate (și regretate) limitele. Paris spune într-un loc că, oricât de aprig la luptă ai fi, nu poți să lupți dincolo de puterile tale. Iar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în luptă, care pot deveni furie ucigașă, nebunie și turbare: războinicii se năpustesc în luptă crânceni și nemiloși, cruzi, lacomi de sânge și de nimicire, lei pustiitori, vulturi prădalnici. Forța nu mai apare astfel ca putere de viață, ci ca stihie a morții. Conturul forței homerice se deslușește și mai bine prin faptul că îi sunt enunțate (și regretate) limitele. Paris spune într-un loc că, oricât de aprig la luptă ai fi, nu poți să lupți dincolo de puterile tale. Iar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să comande natura și forțele neînțelese care o animă. Aceasta ar fi o perioadă de "copilărie" a umanității, care se maturizează atunci când realizează imposibilitatea luării în posesie (fie și simbolică) a naturii și își schimbă radical atitudinea, încercând să îmblânzească stihiile, considerate manifestări ale unor ființe supranaturale, fază care corespunde gândirii religioase, dar care lasă omul într-o stare "adolescentină", naivă. Maturitatea deplină survine, în această schemă, doar odată cu dezvoltarea gândirii științifice, singura prin care omul izbutește într-o oarecare măsură
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
văzut o dată... Cerul se întunecă brusc, ca de un fum gros; urmă o bubuitură tărăgănată, ascunsă, apoi o scăpărare ca de amnar... vântul înălță vârtejuri, și furtuna și ploaia se dezlănțuiră cu o violență de neînchipuit. Și, tot așa, brusc, stihia se potoli, ploaia a stat și a ieșit soarele; și, sus pe deal s-a înseninat un colț de cer. În fața ochilor, ca un miracol, curcubeul lucea deasupra norilor, care încet-încet se ștergeau... Acolo, cântecul ciocârliei care se înălța în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Schimnicii se închinau și se împărtășeau cu Sf. Cuminecătură. Bătrâna moașă, ca o umbră se strecură, cu o lumânare aprinsă, și i-o puse în mâinile încrucișate pe piept. ...Din senin, în văzduh se descătușă o vijelie... o dezlănțuire de stihii, cum nu s-a mai văzut. Anton închise ochii strâns... strâns până la durere, scrâșnind din măsele să crape, înnăbușindu-și cu pumnii în piept un geamăt. Când deschise ochii, moarta avea pleoapele coborâte, cu genele lungi întoarse, strivind ultimele lacrimi pentru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
plecare; era preludiul despărțirii veșnice. „- Doamni, facă-se voia Ta... iartă-mă, Doamni...fă-ți Milă de sufletul meu. Doamni! ..Tatu nostru carele... carele ești în..!“ Și suspină adânc... înțepeni cu gura larg deschisă, cu răsuflarea tăiată... Îi tremura duhul, stihia alcătuitoare. Vedenia mai stărui câteva clipe, apoi se prelinse, printre cetele genunilor... și, rămase cu ochii înțepeniți pe sfânta icoana. Un urlet înfricoșător sfâșie ca un trăsnet geana nopții. Suru urla... urla pentru ultima oară pentru bătrânul care îl încălzise
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Luca spuse despre mine părintelui Ioan, cuvinte pe care nu le-aș fi auzit niciodată reproduse de părintele Ioan dacă nu s-ar fi întâmplat nenorocirea, ca să nu se ardă, te ispitesc cu geniu și mă cuprinde frica de năprasnica stihie care încă umblă liberă prin marginile ființei mele, stihie pe care toată lumea vrea s-o îmblânzească, ai mei, Ana, meșterul Luca, părintele Ioan, și toți vor s-o facă în numele iubirii, Doamne, ferește-mă de bunătatea Ta și de răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu le-aș fi auzit niciodată reproduse de părintele Ioan dacă nu s-ar fi întâmplat nenorocirea, ca să nu se ardă, te ispitesc cu geniu și mă cuprinde frica de năprasnica stihie care încă umblă liberă prin marginile ființei mele, stihie pe care toată lumea vrea s-o îmblânzească, ai mei, Ana, meșterul Luca, părintele Ioan, și toți vor s-o facă în numele iubirii, Doamne, ferește-mă de bunătatea Ta și de răul făcut din iubire, îi vorbesc părintelui Ioan de fântânarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
În numele muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, al tuturor locuitorilor de pe meleagurile hunedorene, greu lovite de furia apelor dezlănțuite, adresează conducerii partidului și statului, dumneavoastră, tovarășe secretar general, nețărmurita dragoste și recunoștință pentru grija neslăbită cu care vegheați În marea bătălie pentru Înfrângerea stihiilor dezlănțuite ale naturii, pentru Înaltul devotament ce Îl dovediți față de țară și popor, conducând cu cea mai mare operativitate și energie vasta muncă de ajutorare și refacere a zonelor sinistrate. Ne angajăm cu toată promptitudinea să luptăm din răsputeri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
adun, Câțiva fulgi ce zburdă-n stol, Leac la inima să-i pun. Mai târziu, pe lângă foc, Rătăcesc în poezii Diamante, ce-și fac loc Iarna-n nopțile târzii. Trece iarna printre vii, Atingând raze de stea, Dans răzleț printre stihii, Sărută inima mea.
Pl?nge iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83325_a_84650]
-
țigle a lui Țailic Trau, ovreiul cu care goldăneștenii se împăcau bine, care le dădea de lucru și pe care ei îl furau cu sârg. Țailic Trau lăsase baltă fabrica, înainte de a-i fi naționalizată, plecând din Goldana, mânat de stihii favorite, cu un rămas bun profetic: "Vă las vouă partea mea de construcție a socialismului victorios." Din acest caier al amintirii, Petrea Păun subție o ață de gând, așa cum Iustiniana torcea firul de tort de pe furcă: Galan ăsta pare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să țină băcănie la Dornești, unde continua să vândă biscuiți, bomboane, orez, stămburi, chibrituri, tutun și gaz de lampă. Asta până la plecarea lui (și a fetițelor sale albe, grăsulii și pufoase) către Pământul Sfânt, către țări noi și către favoritele stihii. În îndepărtatul Ev Mediu, acei cavaleri cruciați făcuseră la fel, bătătorind neștiutele căi ale Orientului, până departe, departe... Vladimir căută cu privirile spre cavalerul lui din copilărie, care îl reprezenta pe un erou al vreunei temerare și evlavioase Cruciade: stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
culcușul de frunze, sub zăpada dindărătul zidului de piatră, nimerise peste Mesalina, cerșetoarea cea mai amărâtă, dintre cei mai săraci cu duhul boschetari ai orașului, pe care noaptea viscolită și cravașa crivățului înverșunat o mânaseră din urmă, până aici, așa cum stihiile Istoriei îi zburătăciseră, din Cadrilater și până în Moldova, segmentele sorții ei amarnice de neam de refugiați. Toate aceste tărășenii nu se răsfrânseră asupra grabei lui Vladimir către repaus, provocându-i vreun dezacord! Nu, câtuși de puțin: el se prăvăli pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Aivazovski mă urmărește permanent de când am văzut-o. După naufragiul unui vas, pe un rest de catarg rămân agățați câțiva marinari, biete surcele infime bătute de vânt și valuri. Singuri și speriați, continuă totuși să lupte cu forțe inegale împotriva stihiilor dezlănțuite. În tot acest tablou neguros, undeva departe, firave raze de lumină străpung perdeaua întunecată a norilor. Se arată primele semne ale zilei care, cine știe, poate aduce salvarea nefericiților. Magistrală simbolistică pentru speranța vieții care nu dispare niciodată, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cînd, la o vîrstă crepusculară, constatase că nu-i mai stă în putință a inaugura o strălucită carieră franceză... Efigia de căpetenie a cărții de care ne ocupăm este însă cea a lui Lucian Blaga. Într-un Cluj devastat de stihia proletcultistă, prezența marelui om, pe care zadarnic autoritățile se străduiau a-l împinge în anonimat, părea a ține de miracol. În plin marasm ideologic, Blaga putea fi întîlnit pe stradă, putea fi abordat ca o chezășie a normalității: Nu mi
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
Salută și răspunde la salut când întâlnești drumeți ca tine și ajută-l pe cel aflat în dificultate! Părăsirea lui pe munte este o crimă! 10. Folosește civilizat cabana! Ea ți-a ieșit în drum ca să te apere de întuneric, stihiile naturii și alte primejdii de tot felul.. 11. Nu-ți uita acasă buna creștere, buna cuviință și bunul simț.“ Superlative Cel mai în vârstă participant - Ioan Forman, 80 de ani (o excursie la Băile Lipova), Antalfi Sandor (81 de ani
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur. Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi În concepțiile și În reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește În pământ sau În apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar În ipostaza sa fantastică de șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului. Șerpii sunt de mai multe feluri: curați
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește În pământ sau În apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar În ipostaza sa fantastică de șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului. Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ (Unde e șarpe, e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie.); moartea sau plecarea șarpelui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Constantin cel Mare, incluzând elemente de folclor bizantin. Acționează În această narațiune, alături de divinitate, și Îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind În programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce În prim plan acțiunea stihiilor naturii. Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare Îl ursesc astfel: să hie bogat și norocos ; să 46 fie hoț și criminal ; lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE T. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui”, Șurănești (Emil Racoviță, acum), comuna Dănești, județul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din prima ediție, precum și a unor teste de limbă și comunicare utile pentru evaluarea sumativă. Autorii CLASA A IX-A CAPITOLUL JOC ȘI JOACĂ Testul nr. 1 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Urându-i-se singur în stihii, A vrut și Dumnezeu să aibă-n cer copii Și s-a gândit din ce să-i facă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoși, cinstiți, nevinovați. Se puse-așezământul dintre frați. Dar i-a ieșit cam somnoros și cam Trândav și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
elementele comune de limbaj folosite de cei doi romancieri în prezentarea personajului pământul, precum și structurile lingvistice care exprimă relația dintre cele două personaje principale - om și pământ - punând în evidență valorile simbolului Pământ, mai ales în romanul rebrenian: mamă, ibovnică, stihie. Deși perceput în mod diferit în cele două romane, Pământul are un rol fundamental în destinul personajelor celor două romane (destine legate permanent de Pământ), ceea ce reiese din ampla analiză pe care o face autoarea în paginile dedicate acestui simbol
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Ana. În romanul rebrenian, importantă este relația ompământ: Ion se naște din pământ, pentru a ajunge, în finalul romanului, tot în pământ. În relația cu omul, 22 personajul - obiect este perceput pe trepte de manifestare diferite: pământul - mamă, pământul-ibovnică, pământul stihie: ”Pământul este obiect al adorației, dar și al spaimei; cauză a existenței și ocrotitor al ființei. Îndeplinește funcția mamei, este un loc de refugiu, dar și agent al marilor neliniști și tragedii”. Criticul literar Dan Mănucă afirmă că cele două
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE Ț. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpastii de lumini, În pădurile din crește șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având că preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui” {\cîte 116}, Surănesti (Emil Racoviță, acum), comuna
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]