1,700 matches
-
științifice din Iași, din țară și din străinătate. Periodic, în organizarea Institutului, au loc și manifestări științifice cu caracter internațional. Din 1934 în „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»” au fost inserate, pe lângă studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
A condus publicațiile „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique” și „Limba română”. Savantul I., lingvist și filolog de mare autoritate, autor al unor lucrări fundamentale (Gramatica limbii române, 1937, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, 1943, Stilistica limbii române, 1944, Limba română contemporană, 1954, Lingvistica romanică. Evoluție, curente, metode, 1962, Crestomație romanică, 1962, Istoria lingvisticii românești, 1978, Dicționar al numelor de familie românești, 1983, Istoria limbii române. Pe înțelesul tuturora, 1983), a scris și studii despre scriitori
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Studii eminesciene” la Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” din Ipotești, membru în colectivul de redacție al publicațiilor „Analele Universității «Al. I. Cuza»”, „Limba română” (Chișinău). Prin originalitatea și îndrăzneala cu care regândește structura gramaticală a limbii române și repune stilistica în discuție ca funcție a semanticii aplicate, I. ocupă un loc singular printre lingviștii români contemporani. El acoperă un spectru larg de preocupări și reușește să aducă o contribuție marcat originală în fiecare dintre disciplinele abordate. Trăsătura comună a gândirii
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
autor al unei gramatici a limbii române rămâne așezarea pe primul plan a relațiilor și a funcțiilor și descrierea formelor în raport cu rolul îndeplinit în ansamblul comunicării. Gramatica este sinonimă cu morfosintaxa, un ansamblu de forme în relație cu alte forme, stilistica oferă partea descriptibilă a semanticii, iar universul poetic al unui scriitor - al lui Eminescu în speță - este gândit ca reunirea structurilor profunde cu expresiile lingvistice, funcții ale celor dintâi. Gramatica limbii române (1997), care reunește toate cercetările de gramatică ale
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
câmpuri imagistice”, de constelații simbolice specifice în domeniul uman, al spațiului cosmic, al naturii terestre, al naturii anorganice, al artelor, al religiilor și mitologiilor, în funcție de care poate fi descris universul imaginar al poetului. Până în acel moment, nimeni nu încercase în stilistica românească reunirea tipurilor de demers ale lui Leo Spitzer cu sugestiile psihanalitice ale metaforelor obsedante ale lui Charles Mauron. I. adâncește până la ultimele nuanțe analiza limbajului eminescian, cuvânt cu cuvânt și sintagmă cu sintagmă, întotdeauna însă în raport cu gândirea poetului. SCRIERI
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
Leo Spitzer cu sugestiile psihanalitice ale metaforelor obsedante ale lui Charles Mauron. I. adâncește până la ultimele nuanțe analiza limbajului eminescian, cuvânt cu cuvânt și sintagmă cu sintagmă, întotdeauna însă în raport cu gândirea poetului. SCRIERI: Limbajul poetic eminescian, Iași, 1979; Curs de stilistica limbii române, Iași, 1984; Structura stilistică a limbii române contemporane, București, 1986; Lingvistica-Poetica-Stilistica, Iași, 1986; Introducere în stilistică, Iași, 1999; Dicționarul limbajului poetic eminescian, I-II, Iași, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, Iași, 1970, Poezii, pref. edit
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
limbajului eminescian, cuvânt cu cuvânt și sintagmă cu sintagmă, întotdeauna însă în raport cu gândirea poetului. SCRIERI: Limbajul poetic eminescian, Iași, 1979; Curs de stilistica limbii române, Iași, 1984; Structura stilistică a limbii române contemporane, București, 1986; Lingvistica-Poetica-Stilistica, Iași, 1986; Introducere în stilistică, Iași, 1999; Dicționarul limbajului poetic eminescian, I-II, Iași, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, Iași, 1970, Poezii, pref. edit., Iași, 1994, Opera poetică, pref. edit., Iași, 1999. Traduceri: Nino Palumbo, Ziarul, București, 1982; Elena Simionovici, Santo Monastero
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
artă, Iași, 1970, Poezii, pref. edit., Iași, 1994, Opera poetică, pref. edit., Iași, 1999. Traduceri: Nino Palumbo, Ziarul, București, 1982; Elena Simionovici, Santo Monastero Voroneț, Sibiu, 2001. Repere bibliografice: Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 213-214; George Bădărau, Studii de lingvistică și stilistică, CL, 1999, 1; Zamfir Bălan, O nouă perspectivă, RL, 2003, 11. R.S.
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
enciclopedic, J. manifestă multă vreme un interes aproape egal pentru științele pozitive (matematici superioare) și pentru cele umaniste. Treptat, preocupările lui se centrează pe aria disciplinelor filologice, ajungând la rezultate notabile în domeniul istoriei literaturii și culturii, al esteticii și stilisticii, al limbii literare și literaturii comparate. Studiile sale despre Bergson și Valéry, Rabelais, Voltaire și Hugo îmbogățesc cultura română cu sinteze prețioase. Pasionat romanist, J. dovedește încă din primii ani ai șederii în România un interes deosebit pentru cunoașterea limbii
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
1936). I s-a acordat Premiul de Stat în 1952. Scrierile lui J. se axează pe filonul social și pe realitatea istorică a perioadei postbelice. Cărțile sale de până la 1960 prefigurează și apoi ilustrează aproape în litera lor tematica și stilistica noii retorici culturale, proletcultismul. Clișeele realist-socialiste se fixează de timpuriu în romane precum Cumpăna luminilor (1952) sau Izvorul roșu (I, 1955). Predilecția pentru personaje colective se înscrie în aria tematică impusă oficial, „reflectând” reconstrucția țării și conflictele ce decurgeau de
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
predecesorii nemijlociți ai lui Eminescu din poezia română. Reeditare a lucrării Eminescu în limba lui Pușkin (1987), studiul Eminescu universal (2000) este dedicat „spațiului culturii ruse”, și anume traducerilor din opera eminesciană în limba rusă. Preliminariile teoretice reiau critic rezultatele stilisticii contrastive (Charles Bally) și ale poeticii contrastive (Efim Etkind), asigurând „nivelele de comparație” între două sisteme de limbă, între sistemele de stil, între sistemele prozodice ale celor două limbi, între tradițiile culturale ale celor două popoare, între două sisteme individuale
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
o riguroasă sistematizare a aspectelor fonetice, ortoepice, gramaticale ale rostirii literare românești. A fost începutul unor cercetări de profunzime, dar și de mare întindere documentară asupra particularităților de construcție a sistemului limbii române, de la fonetică și lexic la gramatică și stilistică. În octombrie 1936 L. a inaugurat la Uppsala primele cursuri de limba și cultura română, mutându-le în 1938 la Universitatea din Lund, unde timp de peste treizeci de ani a predat și a studiat, publicând numeroase studii cu tematică românească
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
Vianu, Arta, II, 88-95; Călinescu, Ist. lit. (1941), 601-603, Ist. lit. (1982), 678-681; Papadima, Creatorii, 272-276; Zaciu, Masca, 170-176; Teodor Vârgolici, Gala Galaction, București, 1967; Philippide, Considerații, I, 211-221; Ciopraga, Lit. rom., 465-484; Micu, Început, 329-351; Gheoghe Bulgăr, Studii de stilistică și limbă literară, București, 1971, 101-112; Adriana Niculiu, Gala Galaction. Omul și scriitorul prin el însuși, București, 1971; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din Țara Promisă, București, 1972, 245-316; Vlad, Povestirea, 84-85; Piru, Varia, II, 258-261; Dan, Proza, 141-148; Muthu, Lit. rom
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
crede că, listând elemente lexicale și reguli gramaticale, ar fi reușit să caracterizeze limbajul În datele lui fundamentale 2. Aceasta pentru că nu ceea ce este deja fixat reprezintă regula (În raport cu care orice act creativ ar fi deviant: idee care a tarat stilistica, dacă nu chiar estetica, secole Întregi), ci, dimpotrivă, tocmai capacitatea individului de a depăși În orice moment tot ceea ce a fost creat/imaginat, până la momentul respectiv, În mediul limbajului. Poeticitatea și ficționalul nu mai reprezintă, astfel, abateri de la caracterul cotidian
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care nu cunoaște textul și Îi va trebui și ceva timp până Îl va cunoaște, să intuiască alte lucruri decât cele care sunt aici și o altă finalitate decât cea care există. Ovidiu Mircean: Dacă tot vorbim de abordarea aceasta stilistică a textului lui Cornel, sigur că, În raport cu autonomia limbajelor științifice ale modernismului, textul este un text hibridizat. Dar pe de altă parte, chiar și termenul hibrid mi se pare puțin exagerat de utilizat În acest caz, pentru că ar presupune o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din observarea empirică a unor aspecte intelectuale, sociale și politice ale României postrevoluționare. În mod inevitabil, cele două planuri se intersectează, motiv pentru care Îmi cer Îngăduința să vi le detaliez, nu Înainte de a vă preciza că opțiunea mea pentru stilistica interogativă a acestui text de pornire e deliberată. Prefer să pun Întrebări, cu speranța unor deslușiri ulterioare - ale unor aspecte: chiar În dezbaterea noastră de azi -, decât să formulez verdicte finale sau concluzii erudite, generale, docte, dar pripite. Interogațiile se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un mod ciudat, dacă privim lucrurile În evoluție temporală, ajungem la concluzia că nu generației ’60 - Într-un mod paradoxal -, ci aceleia imediat următoare Îi datorăm reașezarea culturii noastre În matca memoriei ei firești, marcată, În principal, de racordul cu stilistica și mentalitatea interbelică, mai ales În privința balcanismului descriptiv și a ortodoxiei răsăritene. Coincidența dintre oferta politică a sistemului (din ce În ce mai autohtonist) și această preocupare poate fi discutată cu folos, tot așa cum am putea insista În cursul discuțiilor - cred - pe absența reflexului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ghițulescu -, de ființe vegetale stranii, cu propensiuni mesianice, răsăritene, marcate de dorința instituirii unui sistem educativ informal, alternativ, construit pe o logică monastică. Acestei generații Îi datorăm Însă și refacerea legăturii cu interbelicul spiritualist, chiar național și naționalist, deschiderea Înspre stilistica dispersivă a Balcanilor (prin exaltarea lui Ion Barbu) - altfel spus, ei Îi datorăm re-racordarea noastră (În termenii evazivi, estetizanți, pe care ideologia timpului Îi Îngăduia) la spiritualitatea răsăriteană. Lor li se datorează, pe de altă parte, recurgerea la cultură ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sprijinul ocult al Securității. Secretomania este reflexul profesional cel mai aberant care funcționează În societatea românească. Nu trăim Într-o societate de la care să te aștepți să-ți recunoască valoarea exclusiv pe criteriile obiective ale adevărului. Nu trăim Într-o stilistică socială meritocratică. La noi se Întâmplă foarte rar să ajungi Într-o funcție importantă, prin ascensiune meritocratică, prin calități proprii: de regulă, ești pus acolo de către protectori, de multe ori stupefiant, prin sfidarea cinică a oricărei comparații, ceea ce Înseamnă, evident
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sistemul filosofic și estetic, București, 1974; Alexandru Tudorică, Mihail Dragomirescu teoretician al literaturii, București, 1981; Leonida Maniu, Introducere în opera lui Mihail Dragomirescu, București, 1983; Gheorghe Stroia, Vasile Morar, Reevaluări estetice, București, 1984, 176-191; Anghelescu, Lectura, 157-162; Ileana Oancea, Istoria stilisticii românești, București, 1988, 119-133; Zarifopol, Eseuri, 105-107; Popovici, Studii, VI, 43-55; Micu, Scurtă ist., I, 336-338; Dicț. esențial, 266-268. C.C.
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
dator să se preocupe de toate aceste aspecte, însă D.-G. propune o perspectivă „totală” asupra literaturii, într-o încercare de a îmbina critica biografică și psihologică cu cea sociologică, deterministă și, abia în ultimul rând, cu cea estetică și stilistică. Accentul cade pe explicarea sociologică, având ca principale obiective relațiile dintre literatură și mediu, idealurile sociale și morale ale artistului. Este o critică de explicație și analiză, vizând cercetarea resorturilor operei. În primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
a coborî în cotidian, surprins cu un ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
unghi mort), pe tema culpabilității dominate prin artă (căpitanul Ștefan Moraru se eliberează de sentimentul vinovăției de a fi singurul supraviețuitor al unui detașament ajuns pe teren minat pictând peisajul acelui moment), volumul lasă a se întrezări posibilități formale și stilistice reale, nefructificate însă ulterior. SCRIERI: Femeia cibernetică, București, 1969; Demascarea lui Turnesol, București, 1970; Potirul Sfântului Pancrațiu, București, 1971; Postul clandestin (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1972; Dispariția profesorului, București, 1974; Războiul undelor (în colaborare cu Eugen Barbu), București
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
și ca rector (1995-1997), a Școlii Superioare de Jurnalism, rămânând profesor, apoi profesor consultant, al Facultății de Limbi Străine. Prin cursurile predate, între care se evidențiază cele de istoria limbii și literaturii franceze (mai cu seamă a celei moderne), de stilistică și versificație, de poetică semiotică și pragmatică, M. a adus o contribuție notabilă la promovarea structuralismului lingvistic și poetic, a semioticii generale și literare, a francofoniei universitare la nivel internațional (fiind, între 1979 și 1992, președintele Comitetului pentru Europa Nefrancofonă
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
Sidonio Apollinare, Cisalpino, Varese, 1977; Idem, Elegi acuti: il distico elegiaco in Sidonio Apollinare, în La poesia cristiana latina in distici elegiaci, Atti del Convegno internazionale, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, Codice retorico e manierismo stilistico nella poetica di Sidonio Apollinare, „Ann. Scuola Norm. Sup. Pisa”, 4 (1974), 423-460. V. Scriitori italici Dacă Africa și Galia au fost răvășite de invazii în urma cărora au apărut regatele romano-barbare, Italia nu a suferit devastări tot atât de grave și a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]