5,507 matches
-
și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar, o dată constituite, ele sunt elemente obiective ale mediului de viață al persoanei concrete. Concepția individuală despre dezirabil este tot rezultatul unei întâlniri, intersecții, în care însă stimulul este unul complex, simbolic, secund, și anume valorile sociale. Sau, oricum, la o primă aproximație am putea spune că orientarea axiologică personală are două surse, este produsul a două genuri de rapoarte, ele însele în strânsă intercondiționare: raportul, întâlnirea dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce promovează libertatea (the literature of freedom)” (ibidem, p. 188). Care au fost condiționările pentru a produce o asemenea literatură? Probabil s-ar putea răspunde tot în spirit behaviorist. Este destul de limpede că prin dilatarea la maximum a repertoriului condiționărilor (stimuli verbali generalizați, literatură) se ajunge la un fel de tautologie explicativă și, oricum, se iese din perimetrul riguros al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și în lumina cercetărilor actuale caracterizarea „mai puțin” este justificată. Într-adevăr, o serie impresionantă de studii experimentale și corelaționale, precum și experiența nemijlocită arată că atitudinile sunt achiziționate prin variate mecanisme ce se întind de la simpla asociere sau expunere de stimuli până la comparații și judecăți sociale complexe. Descrise succint, cele mai importante dintre ele arată după cum le vom descrie în continuare. Învățarea socială, care reprezintă mecanismul fundamental al socializării și resocializării, presupune, pe lângă dobândirea de cunoștințe propriu-zise, și achiziția de moduri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
continuare. Învățarea socială, care reprezintă mecanismul fundamental al socializării și resocializării, presupune, pe lângă dobândirea de cunoștințe propriu-zise, și achiziția de moduri de raportare evaluativă la lume, adică atitudini. O primă formă a învățării sociale este condiționarea clasică, prin asocierea de stimuli. Dacă de mai multe ori copilul mic asociază reacțiile negative ale tatălui când vede sau aude de polițiști, este mare probabilitatea ca el să-și însușească respectiva atitudine negativă. Și cercetări mai recente (Baron și Byrne, 2000) confirmă că multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vede sau aude de polițiști, este mare probabilitatea ca el să-și însușească respectiva atitudine negativă. Și cercetări mai recente (Baron și Byrne, 2000) confirmă că multe dintre condiționările asociative se produc la nivel subliminal, subiecții nefiind conștienți de prezența stimulilor, a unora dintre ei și/sau a asocierii lor. Poate fi și cazul copilului din exemplul de mai sus. Oricum, numeroase „convingeri” pe care le exprimă cei mici (și nu numai), de genul „numai prin muncă reușești”, „românii sunt buni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există psihosociologi care susțin că simpla expunere la stimuli are un efect de atractivitate față de stimulul respectiv (mere exposure effect). O expunere repetată a creat o atitudine pozitivă inclusiv față de cuvinte artificiale care nu aveau nici un înțeles. Efectul se produce și în cazul subliminării. Simpla expunere nu trebuie confundată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există psihosociologi care susțin că simpla expunere la stimuli are un efect de atractivitate față de stimulul respectiv (mere exposure effect). O expunere repetată a creat o atitudine pozitivă inclusiv față de cuvinte artificiale care nu aveau nici un înțeles. Efectul se produce și în cazul subliminării. Simpla expunere nu trebuie confundată cu asocierea condiționată de tip behaviorist, pledează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele două modele explicative: primul mizează pe învățarea socială, adică pe faptul că știm din experiențele personale trecute și din ale altora că atare conduite au efecte benefice, pe când cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat o acută și neplăcută activare nervoasă (arousal) trebuie înlăturat. Disconfortul resimțit poate fi redus fie prin ajutorarea celui în cauză, fie prin mecanisme cognitive, care să ne liniștească în sensul că cel ce suferă își
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
achiziționare a unor scenarii de agresivitate, care sunt susținute de structuri de cunoaștere și evaluare (percepții, atitudini, credințe normative) ce trimit la comportamente agresive. Ființele umane învață de mici cum să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la stimuli ce vin din mediul fizic și social. Încet-încet se cristalizează scenarii mental-comportamentale, care, învățate și folosite frecvent, pot căpăta în timp caracter automatizat, ca deprinderi (habitusuri). Studiile longitudinale arată că asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate încep să se întărească în jurul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de realitățile psihice grupale și colective (vezi pe larg Iluț, 2000). Dar, chiar la acest nivel (al grupurilor), și sociologia ca atare a găsit un teren fertil de studiu, concentrându-se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau negative. Dar să reamintim că munca de lămurire, de „iluminare” a maselor, îndemnul la schimbarea de mentalitate și la morală nu au prea mari șanse de izbândă dacă nu sunt încorporate în strategii care să cuprindă „schimbarea contextului de stimuli”, apelul direct și concret la motivațiile și interesele individuale. Este de reținut pe această linie că inclusiv fenomenele mass-media ce au ca obiectiv aducerea la cunoștință și explicarea unor procese și probleme sociale prin talk-show-uri cu experți nu dau de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Sensenbrenner, 1998). Cazul anumitor comunități de rromi e simptomatic din acest punct de vedere. Adaug însă imediat observația cât de acută este o altă presiune, din exterior, cât de mult contează ceea ce în concepția skinneriană se numește „contextul de stimuli”. Atât de rezistenți în a merge la școală, gaborii țigani - o comunitate cu totul închisă - o fac acum în masă, fiindcă altfel nu pot avea carnet de conducere auto, nu pot opera la bancă, nu pot completa formularele necesare pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în seamă, apoi, faptul că „tăcerea” poate fi strategică, evitând riscuri și costuri prezente și așteptând ocazii prielnice de viitor. 2) Efectul „încadrării” (framing) este unul foarte solicitat în psihosociologia americană, în psihologie în general. El desemnează faptul că același stimul, item, argument, eveniment, aceeași idee etc., puse în cadre de referință diferite, provoacă percepții, interpretări, atitudini și reacții diferite din partea subiecților receptori. Efectul se folosește cu eficiență și în terapia cognitiv-comportamentală. Să zicem că te-a părăsit iubita. Totul pare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Comunicarea este o funcție socială..., o distribuție a elementelor comportamentului sau un mod de viață alături de existența unui set de reguli... Comunicarea nu este răspunsul însuși, dar este, într-un mod esențial, un set de relaționări bazate pe transmiterea unor stimuli (semne) și evocarea răspunsurilor” (Colin Cherry); • „Comunicarea se petrece în clipa în care persoanele atribuie semnificație mesajelor referitoare la comportament” (C. David Mortensen); „Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial, prin care animalele și oamenii generează sisteme, obțin, transformă și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
transferului”, având ca referință principală calea sau „vehiculul” (sistem de semne sau tehnologie); - memorie, stocare - comunicarea duce la acumularea de informație și putem „să comunicăm cu” astfel de depozite informative; - răspuns discriminatoriu - accentuarea acordării selective de atenție și a interpretării; - stimuli - accentuarea caracterului mesajului în cauză, a răspunsului sau a reacției; - intenție - accentuează faptul că actele comunicative au un scop; - momentul și situația - acordarea de atenție contextului actului comunicativ; - putere - comunicarea văzută ca mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu sunt separați în detalierea grafică a acestui model, fiind evident spațiul de continuitate, care propune o anumită interșanjabilitate între cele două roluri. O altă specificitate a acestui model este aceea că trimite în centrul schemei de comunicare mediul și stimulii care pot veni din acesta, fiind evidentă o opțiune pentru dezvoltarea unei balanțe dinamice între căutarea informației de către emițător în mediu și reactualizarea comunicării în același mediu de către receptor - fapt asupra căruia am stăruit atunci când am deosebit între tendințele existente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sociale se numește tranzacție. Dacă într-o aglomerare socială se întâlnesc două sau mai multe persoane, mai devreme sau mai târziu una dintre ele va vorbi sau va da un semn că este conștientă de prezența celeilalte. Acesta se numește stimul tranzacțional. O altă persoană va spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane, mai devreme sau mai târziu una dintre ele va vorbi sau va da un semn că este conștientă de prezența celeilalte. Acesta se numește stimul tranzacțional. O altă persoană va spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă și nu pune probleme partenerilor comunicaționali. O tranzacție între doi adulți va fi: „Străinul: Pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conștientă de prezența celeilalte. Acesta se numește stimul tranzacțional. O altă persoană va spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă și nu pune probleme partenerilor comunicaționali. O tranzacție între doi adulți va fi: „Străinul: Pe unde se poate ajunge la Universitatea din București? Localnicul: Pe drumul acesta”. Nimic mai simplu. Am comunicat precis
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
București? Localnicul: Pe drumul acesta”. Nimic mai simplu. Am comunicat precis și am primit un răspuns similar. Problema se complică în momentul în care apare o tranzacție încrucișată, deoarece, în acest caz, comunicarea este întreruptă. Spre exemplu, soțul declanșează un stimul de tip Adult-Adult, întrebând: „Unde mi-o fi cămașa?”. Soția ar putea să răspundă activând starea de Adult și ajutându-l să și-o găsească. În loc de asta, ea poate activa starea de Copil, exprimând: „Mă critici întotdeauna. Ce ți-am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
diferitelor aspecte din câmpul de cercetare descris de către comunicare. ¬ Teoria comunicării din perspectiva teoriilor învățării. Mulți autori au extins teoriile comunicării la largul spectru al teoriilor învățării, evidențiind că: „Orice acțiune poate fi considerată un răspuns care presupune existența unui stimul anterior (...) din această perspectivă, comunicarea umană este procesul care conectează indivizii între ei și cu mediul în care trăiesc (...) comunicarea este fie un răspuns la un stimul anterior (feedback), fie un fapt dat, care se constituie punctul de pornire al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evidențiind că: „Orice acțiune poate fi considerată un răspuns care presupune existența unui stimul anterior (...) din această perspectivă, comunicarea umană este procesul care conectează indivizii între ei și cu mediul în care trăiesc (...) comunicarea este fie un răspuns la un stimul anterior (feedback), fie un fapt dat, care se constituie punctul de pornire al unei noi secvențe de asociere a stimulului și răspunsului” (McQuail, 1999, pp. 51-52). Nu am intenționat să descriem aici această apropiere dintre teoriile comunicării și teoriile învățării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este procesul care conectează indivizii între ei și cu mediul în care trăiesc (...) comunicarea este fie un răspuns la un stimul anterior (feedback), fie un fapt dat, care se constituie punctul de pornire al unei noi secvențe de asociere a stimulului și răspunsului” (McQuail, 1999, pp. 51-52). Nu am intenționat să descriem aici această apropiere dintre teoriile comunicării și teoriile învățării, ci am urmărit doar să punem în lumină cât de larg poate fi spectrul interpretării a ceea ce poate intra și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate optimiza modul în care folosim comunicarea scrisă în relație directă cu translatarea unor elemente dintr-o categorie în alta (spre exemplu, putem folosi elemente de utilizare imaginativă a scrisului în utilizarea informațională a acestuia). Pentru aceasta se pot folosi stimuli neconvenționali în sensul: „De ziua mea, în anul 2025 voi face...” ori „Deși acest lucru este de neconceput pentru tine, vreau să îți spun...” etc. Toate aceste elemente tind spre o utilizare imaginativă a scrisului. Încercați să imaginați o listă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fel sau au acele calități” (De Visscher, Neculau, coord., 2001, p. 235). Goodall Jr. (1990, p. 153) spune că, pentru a obține informații despre ceilalți, urmărim unul dintre următoarele sensuri de acțiune: 1) întărirea stereotipului inițial; 2) oferirea unui răspuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci când ne referim la stereotipuri este activitatea predominant funcțională de emițător a receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive, dar în sens negativ, „venind în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]