2,915 matches
-
cascadori, efecte speciale, ce mai, era un fel superproducție. Costumele erau interesante. Piele multă, lucruri de bună calitate. Eu jucam un oarecare, dar care avea un monolog scurt și dramatic la față de scenă; îmi plăcea, aveam un costum negru de stofă, cizme lungi de piele, arătam și eu a om și spuneam vorbele cu patos, cred că cineva a și scris câteva cuvinte despre asta - vă imaginați ce mândru am fost. Curios, nu-mi amintesc cum a murit spectacolul. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
in spe îi trezește încet‑încet intereseul - îl întreabă în clipa asta ce fel de costum poartă - de pe vremea când a fost confirmat? Pantalonii îți sunt prea scurți, mânecile idem, și unde sunt, mă rog, manșetele? Lipsesc, clar. Și apoi stofa asta, nu, nu, arăți imposibil, e o ofensă pentru ochii mei. Hans - care și‑a pus cel mai bun costum de duminică special pentru Sophie, un costum care n‑a ofensat vreodată nici ochii lui Hans, nici pe cei ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că l‑au stricat. Stai că‑ți aduc ceva de la frati‑meu. Măsura e bună, ia îmbracă‑te cu asta! Lui Rainer mai că‑i ies ochii din cap de invidie. E un pulover de cașmir și un pantalon din stofă fină de lână, e chiar stofă de lână pură, așa scrie pe etichetă. Rainer e întors pe dos că Hans primește un cadou așa frumos, iar el nimic. Dar asta nu‑i decât o toană a Sophiei, care‑i nestatornică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ți aduc ceva de la frati‑meu. Măsura e bună, ia îmbracă‑te cu asta! Lui Rainer mai că‑i ies ochii din cap de invidie. E un pulover de cașmir și un pantalon din stofă fină de lână, e chiar stofă de lână pură, așa scrie pe etichetă. Rainer e întors pe dos că Hans primește un cadou așa frumos, iar el nimic. Dar asta nu‑i decât o toană a Sophiei, care‑i nestatornică și vioaie ca un spiriduș, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Acolo‑i centrul, iată‑l, desigur, e penisul. Bună ziua! Tremurând ca gelatina se ridică precum un monument închinat unor lucruri mărețe. Ei, nu‑i așa că‑i din cale‑afară de frumos? Acum! Ana le face semn scotocind puțin, de formă, prin stofa soioasă a pantalonilor, dar nu‑l găsește - unde‑o fi, unde‑o fi, s‑o fi micșorat sau ce? Dacă nu‑i ăsta, atunci chiar nu știu ce să mai zic, stai, ăsta trebuie să fie, că doar n‑o fi având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
instige pe ceilalți fără să‑și murdărească prea tare mâinile. Mai întâi, are nevoie de un amplasament înalt, pentru perspectivă; Hohe Warte i‑ar servi mai bine scopului decât statuia Elisabethei din Volksgarten. Pentru că lumea se împarte în oameni cu stofă de lider și alții, el preferă să fie berbecul călăuză, mai degrabă decât mielul de jertfă, asta‑i clar. Hans își întoarce capul născut în Burgenland într‑o parte și‑n alta, ca să vadă dacă mai sunt prin zonă femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ar fi ăsta în stare să‑i facă propriului tată?! La micul dejun, Anna îi reproșează mamei că i‑a distrus viața, iar Rainer îi proorocește tatei că el, Rainer, urmează să‑i distrugă lui, adică tatei, viața. Rainer are stofă de conducător, oricine își dă seama imediat de asta, numai că nu prea își dă nimeni osteneala să se uite mai îndeaproape la el. De aceea, nu încape nici o îndoială că el va fi conducătorul, în cazul în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Probabil că aș fi simțit oricum o ușoară strângere În coșul pieptului. Femeia era slabă, purta pantofi cu toc nu prea Înalt și era puțin mai Înaltă decât mine. Era Îmbrăcată Într-un costum elegant, În culori pastelate, dintr-o stofă moale, care pica la fix, punându-i În evidență talia Înaltă. Părea să fie un costum de firmă, nu eram expert, dar avea un aer foarte șic. Se simțea un parfum discret și Întreaga ei vestimentație Îmi lăsa impresia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să mă gândesc. Când mi-am dat seama, deja beam din a doua bere. Nu-mi aduceam aminte când mi-o luasem din frigider. — Demult, cineva pe care Îl iubeam foarte mult mi-a spus: „Keiko, ești o femeie cu stofă de târfă“. Se spune asta despre oricine, adică despre orice femeie că este, prin natura sa, o târfă... Oricum, nu contează asta. Prostituția este un fenomen de pe urma căruia beneficiază bărbatul? Sau femeia? Prea puțin contează. Ceea ce era important pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Îmi pătrundeau În urechi ca o poveste recitată de Întreaga cameră. Keiko Kataoka urmase previziunea iubitului ei din timpul liceului și se alăturase unui club sado-maso, ca și cum ar fi bătut la poarta unei mănăstiri, ascultând de o poruncă divină. „Ai stofă de târfă, Keiko!“, așa Îi spusese iubitul ei. Și continuase: „Nu o prostituată ieftină, care se vinde pentru câțiva bani, ci o târfă capabilă să declanșeze războaie, care poate să-și urmărească În același timp și plăcerea, și interesul financiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni concentrați asupra accesoriului și uitând esențialul... Indivizii angajați pe acest drum greșit se înșală, dar Lucrețiu manifestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
stal. Vegherea sticlei, drept cortină. Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă Din membre limpezi, o cristal! Sub mături, fluturi și urîturi Mort - chipul meu, pe crengi de gâturi, Un glas din ceruri cere: - Dacă Ai face-oglinzile să tacă? Din somn, din stofă sar deștept, Smulg fierul scurt, îl duc la piept. La țărmul apelor de gală Strig hidra mea, chilocefală: - Întemnițate William, Cast hidrofil, te așteptam Să treci, maree, din oglindă În luna frunții, să te-aprindă; Student stufos, Bostonian, Cețoase Wilson
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o seară deosebită”),caracterizarea indirectă (personajul se detașează prin modul de a vorbi, gesturi, comportament, îmbrăcăminte, înfățișare, etc.- “Și aceasta impresie se conturase nu numai la vederea costumului pe care-l purta Mihai, mai mult decat elegant, croit dintr-o stofă asemănătoare cu cea pe care Mircea o văzuse purtată doar de profesorii săi în momente festive. Ochelarii cu rame subțiri, negre, în contrast cu fata albă, prelunga, îi evidențiau parcă mai mult decat altceva aerul de intelectual”), caracterizarea de către celelalte personaje - care
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
iasă din biserică unul câte unul, în tăcere și într-un șir ordonat, ca un șir matematic. - Ia mamaie un corn cu brânză, auzi Sofica o voce gingașă în stânga ei. Întoarse capul și o femeie grasă, cu o haină de stofă maronie pe ea, îi întinse un pachet voluminos. - Bogdaproste, spuse bătrâna cu ochii lucind de foame. Femeia se depărtă, iar Sofica desfăcu febril pachetul. Vru să ducă la gură acel corn moale, aproape cald, dar gândul la Andrei o opri
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
intrare, fluturându-și pletele blonde cu obrăznicia unui copil zănatic. Mă aștepta râzând. Îmi făcu semn s-o urmez. Am pășit într-un hol lung și prăfuit, iluminat puternic de un șir de aplice laterale îngropate într-un tapet din stofă ripsată. Câteva uși întredeschise lăsau să irumpă un zgomot de petrecere. La capătul lui, o scară în spirală urca undeva deasupra unei hărmălăi neobosite. Am urmat-o într-una din încăperile de la capătul coridorului și m-am trezit în fața unui
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
știu a câta oară, din nou căsătoriți. Prin urmare, încă la intrarea într-un magazin, oricare ar fi el, izbit de mirosurile înțepătoare de detergenți, de portocale, de preșuri din cauciuc, de dulciuri, de ambalaje de tot felul și de stofe noi, de foșgăiala proprie marilor magazine și de vacarmul pe care-l crea un nou șlagăr, aproape o manea la modă, lui Sinu îi apărea nu a doua sau a treia sau a 50-a lui soție, de pildă cea
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. • cană în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimușă, i.e., turcica, de unde caniș, kon', can etc. • rus. vors „par, puf la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici și ainu rus „blană“. • Ch. fă „par“ trebuie legat de „foc“ por, pur, par cu p > f; huo „par“ < armean hur
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
expresiva și uitătura curajoasă erau calitățile de bază ale ei. Părul des îi atingea umerii. "O țipă imprevizibilă, aceasta reportera, un pitbull al meseriei sale ". Madame zâmbi ușor în colțul gurii: - Ai fi făcut carieră pe vremea mea. - N-am stofă de pițipoancă. Madame rase, ceea ce se întâmplă rar. - Mă refeream la actorie, .ai o alura clasică. - M-am liniștit. - N-am timp de pierdut. I-a făcut semn unuia dintre cei doi însoțitori. Îi aduse o mapă neagră din care
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
n-a ajuns încă? întrebă fata privind nedumerită prin cameră. Ce-o fi cu ea, că nu întârzie de obicei! Nu locuiește ca mine așa de departe să folosească tramvaiul, se miră tânăra. Când se dezbrăcă de paltonu-i lung din stofă, Condurache fu surprins că nu a venit pe gerul de afară îmbrăcată cu pantaloni, ci doar într-o fustă scurtă din material de blugi, care abia de-i acoperea pulpele protejate de un dress subțire și lucios, la culoarea pielii
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
având loc chiar în ultimul deceniu al secolului trecut. Acest țesut cultural românesc este foarte special întrucât adună într-o unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
în Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016. Tatăl său, domnu’ Cohen, comerciant de textile, l-a vrut și pe fiul său, Leonard, tot în branșă. Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
Cohen, comerciant de textile, l-a vrut și pe fiul său, Leonard, tot în branșă. Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier, desenator, cadru universitar, călugăr, iubitor de femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la persoana întâi. De fapt, omul este un monument artistic. Pe
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]