1,184 matches
-
della Valachia - explicația morții lui Șerban Cantacuzino este aceeași). Și Ion Neculce înregistrează rumorile din epocă în legătură cu moartea lui Șerban Cantacuzino: „Și n-au zăbovit dup-acesta sfat Șerban-vodă ș-au și murit. Dzic să-l fi otrăvit frații lui, stolnicul Costantin și spătar(ul) Mihai, că era om groaznic: nu veghea nimănui voia...”. Nu va lăsa la o parte acest „zvon” (verbul „dzic” este aproape nelipsit) - în care, dintre istoricii români ai zilelor noastre, au crezut Gr.G. Tocilescu (cu destule
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nimănui voia...”. Nu va lăsa la o parte acest „zvon” (verbul „dzic” este aproape nelipsit) - în care, dintre istoricii români ai zilelor noastre, au crezut Gr.G. Tocilescu (cu destule îndoieli) și G. Ionescu-Gion - nici banul Mihai Cantacuzino, autorul Ghenealoghiei Cantacuzinilor: stolnicul și marele spătar „au socotit și să-l omoare și așa peste puține zile, prin mijlocirea unei slugi, l-au otrăvit”. Se întoarce apoi banul refugiat în Rusia și notează: „Să lăsăm ce zic unii că acești doi au otrăvit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Era „amfivolie” în legătură cu acest eveniment - are dreptate Radu Popescu (deși cei doi ar fi avut motive să-l suprime pe Vodă - orientarea politică proaustriacă a fratelui lor). Radu Popescu ține să facă lumină și să producă dovezile ce făceau din stolnic un criminal zelos în credința sa față de turci: „Iar până a nu purcede din București, de multe ori au mersu Costandin stolnic, tatăl lui Șerban-vodă, la acel capigiu-bașa ce venise cu mazâliia [...] Ci chiar lângă alte vorbe ce au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
politică proaustriacă a fratelui lor). Radu Popescu ține să facă lumină și să producă dovezile ce făceau din stolnic un criminal zelos în credința sa față de turci: „Iar până a nu purcede din București, de multe ori au mersu Costandin stolnic, tatăl lui Șerban-vodă, la acel capigiu-bașa ce venise cu mazâliia [...] Ci chiar lângă alte vorbe ce au avut, vrând ca să să îndreptéze pe sine și pă fie-său Șerban-vodă, cum ei sânt cu dreptate împărații, au zei și aceasta că
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de față la nuntă: „Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă-a face a fiicăi Mării sale doamnei Ilincăi cu Scarlatache, coconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc...]: „Mulți zicea, pă acea vreme, să-l fie otrăvit Costandin stolnic pentru niște pricini ce avea socrul cu ginerele între dânșii; ci aceasta Dumnezeu va ști și mai bine și va plăti fieșce căruia după vina și fapta lui”; Radu Greceanu înclină spre efectele unei maladii: „După acéia când au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu de la Afumați, fratele său, l-a înmormântat la Mănăstirea Dealu 163, îl găsim pe Ianache Văcărescu, mare clucer, însurat cu Stanca, omorât de turci în 1714 împreună cu Constantin Brâncoveanu 164, îi aflăm pe Cantacuzinii uciși în 1716 - pe marele stolnic Constantin (cel de două ori însurat: cu Safta, fiica hatmanului moldovean Alexandru Buhuș și cu Maria 165) pe fiul său, Ștefan (1714-1716), însurat cu Doamna Păuna și pe Mihai, fratele stolnicului, mare spătar (și el soț, pe rând, pentru trei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi aflăm pe Cantacuzinii uciși în 1716 - pe marele stolnic Constantin (cel de două ori însurat: cu Safta, fiica hatmanului moldovean Alexandru Buhuș și cu Maria 165) pe fiul său, Ștefan (1714-1716), însurat cu Doamna Păuna și pe Mihai, fratele stolnicului, mare spătar (și el soț, pe rând, pentru trei femei: Marga, rudă cu Vâlcu Grădișteanu, Teodora, „sora Frangului”, și Maria 166). Vegheau și ochii stăpânitorilor din țările vecine. Și acești stăpânitori dictau pedepse. Marele vornic Drăghici Spancioc (Ureche îl declară
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Caplea, fiica Caplei, la rândul ei fată a lui Vlad Călugărul 195). Nici Vasile Lupu nu și-a iertat inamicii politici. I-a ucis, în 1653, pe frații Ciogolea - Constantin, mare spătar era însurat cu Ileana 196, iar Pătrașcu, mare stolnic, o ținea pe Tudosia, fiica lui Toader Boul; îi venea, deci, cumnat lui Gheorghe Ștefan 197 - și pe serdarul Ștefan (însurat cu Dafina-Ecaterina, fosta soție a marelui vistiernic Dumitru Buhuș - deîndată ce a aflat că sunt amestecați în uneltirea condusă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dacă au supraviețuit soților lor). în campania de la Ujvar, din 1664, și-au pierdut viața Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu și înrudit cu Bălenii) - era mare medelnicer când a fost omorât -, cel însurat cu Slamna, fiica marelui stolnic Dumitrașcu Filipescu (îi venea, deci, cumnat lui Pană Filipescu), și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea de la Zărnești din 1690, a murit și aga Constantin Bălăceanu, ginere
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trimis...”228. Și opresc aici înșiruirea. Au fost numeroși și dușmanii lui Alexandru al II-lea Mircea. Și i-a lichidat în maniera cunoscută. I-a ucis pe fiii lui Dragomir din Boldești (cel omorât de Mircea Ciobanul) - Crăcea, marele stolnic Radu (era mort înainte de 2 iulie 1569229) și Barbu 230. A dat poruncă să fie omorâți Radu, fiul lui Socol din Răzvad 231 (nici numele soției acestuia, nici ale femeilor măritate cu fiii marelui postelnic Dragomir nu s-au păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pă ferestri și tabulhanaoa zicea, până i-au isprăvit pă toți”) ale lui Mihnea al III-lea Radu236. Marele vornic Preda Brâncoveanu, cel ucis în 1658 la Târgoviște, era însurat cu Păuna, fiica vornicului Popa Greceanu 237; Badea Comăneanu, mare stolnic, o ținea pe Ioana, nepoata lui Ivașcu din Băleni 238; marele postelnic Istratie Leurdeanu, fiul lui Stroe, avea nevastă de neam domnesc - pe Ilinca (ori Elena), fiica lui Nicolae Pătrașcu și a Anei, fata lui Radu Șerban 239 („hiclean” și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Buicescu (însurat și el de două ori: cu Dumitra din Arcești și, poate, cu o anume Bălașa)243, al marelui comis Radu Mihalcea (căsătorit întâi cu Sofica, fata postelnicului Neagu din Popești și apoi cu Arghira)244 și al marelui stolnic Radu Fărcășanu, ginerele postelnicului Mihăilă și al Ancăi din Văleni 245. Despre victimele lui Șerban Cantacuzino a fost și va mai fi vorba în această carte. Numele soției lui Mihai Drosu (care a fost, poate, serdar) nu ne este cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mare, pentru hiclenie, la Vaslui, pe 16 ianuarie 1471, a avut, poate, un băiat, numit tot Negrilă, și care, ca pârcălab, i-a fost fidel Voievodului 250, nu avem nici o informație privind-o pe soția și pe copiii lui Andreica, stolnicul arătos (Ioan Belsius, agent imperial: era „un om prea frumos la înfățișare”) tăiat de Despot Vodă, căci îi umblau prin cap visuri de domnie; ai vornicului Badea, aflat - poate - printre cei morți în războiul de la Valea Albă din 1476; ai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în aceeași bătălie; ai pârcălabului Buhtea, care și-a găsit sfârșitul - ca și paharnicul Costea Andronic - în aceeași luptă cu turcii. Nu sunt puține nici cazurile „muntenești” vide sub raportul știrilor matrimoniale: nu știm cu cine a fost însurat marele stolnic Dragu din Orboești, cel tăiat de Voievodul Mircea Ciobanul în 1545251; la fel în ceea ce-l privește pe marele vistier Staico al lui Pârvan, ucis - în 1534 - de Vlad Vintilă și pe marele spătar Dima al lui Mihai Viteazul, omorât
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
porunca Voievodului în 1594; nu se știe cu cine a fost căsătorit marele logofăt Oancea (fusese întâi grămătic de cancelarie) și nici dacă a avut copii, după cum la fel nu s-a păstrat numele soției lui Radu din Boldești, marele stolnic aflat printre victimele din 1568 ale lui Alexandru al II-lea Mircea; ne este necunoscut numele nevestei lui Stroe Pribeagul (Laiotă Basarab l-a făcut mare ban), dușmanul neîmpăcat al lui Radu Paise, care l-a înfrânt la Fântâna țiganului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era armaș „a stat asupra [Cantacuzinilor] cu multă vrăjmășie și cu multe groaze de moarte îngrozindu-i și afar-den prada domnească ce le-au prădat Gligore vodă casa dumnealor, amestecatu-s-au Drosul armaș de au luat de la dumnealui Costandin stolnic mai osebit multe altele”. Radu Căpățână a fost mare vornic în timpul lui Radu de la Afumați și a căzut în luptele cu turcii purtate de vijeliosul Domn. Pomelnicul Mănăstirii Argeș îl înscrie între victimele otomanilor, dar actele nu ne spun dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
turcii purtate de vijeliosul Domn. Pomelnicul Mănăstirii Argeș îl înscrie între victimele otomanilor, dar actele nu ne spun dacă a avut nevastă și copii. Prezența copiilor scoate - cel puțin din punct de vedere oficial - existența soțiilor de sub semnul întrebării. Marele stolnic Barcan din Merișani, inamic al lui Radu Mihnea (căruia îi și găsise un contracandidat în persoana lui Mihai Cămărășul, va sfârși însă, de sabie în 1611, din porunca Voievodului), a avut un fiu, pe Pătrașcu din Bucșani 252. Fiii marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ascendenților. Marele comis Pârvu din Ruși (ucis de Mihnea Vodă cel Rău - care îi necinstise soția - în 1509) a fost însurat cu sora lui Dimitrie Iacșici 253. Nevasta clucerului Barbu Bălăceanu (omorât din porunca lui Nicolae Mavrocordat) era fiica marelui stolnic Iordache Pârșcoveanu. Știm că Radu Farcășanu, marele stolnic și faimos delapidator (va pieri din porunca lui Mihnea al III-lea Radu în 1659), era ginerele postelnicului Mihăilă și al Ancăi din Văleni. Soția marelui paharnic Hrizea din Bogdănei, cel cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihnea Vodă cel Rău - care îi necinstise soția - în 1509) a fost însurat cu sora lui Dimitrie Iacșici 253. Nevasta clucerului Barbu Bălăceanu (omorât din porunca lui Nicolae Mavrocordat) era fiica marelui stolnic Iordache Pârșcoveanu. Știm că Radu Farcășanu, marele stolnic și faimos delapidator (va pieri din porunca lui Mihnea al III-lea Radu în 1659), era ginerele postelnicului Mihăilă și al Ancăi din Văleni. Soția marelui paharnic Hrizea din Bogdănei, cel cu fumuri de domnie (învins la Târgul Bengăi de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aga Stoica Berilescu - monahul Serghie (ctitor al Mănăstirii Vălenii-de-Munte din Prahova; și tatăl lui Stoica, postelnicul Ștefan își sfârșise viața între zidurile mănăstirii; ca monah l-a chemat Serafim); marele șetrar Tudor Greceanu - monahul Teofil (ctitor al Schitului Greci); marele stolnic Radu Izvoranu - călugărul Rafailă (a înălțat Mănăstirea Sfântul Ioan Grecesc din București) etc. Câteodată mănăstirile adăposteau „disidenți” firavi și speriați. Ca în cazul acelui mare clucer Tudoran (era al doilea purtător al acestui prenume) Vlădescu din Aninoasa, care, neputând îndeplini
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vlădescu (monahul Teodosie) din Aninoasa. Marele șetrar Tudor Greceanu (monahul Teofil) a ținut o fiică (pe care nu știm cum a chemat-o) a vistiernicului Sima (ori Simon). Prima soție, Maria, fiică a marelui spătar Drăghici Cantacuzino, Radu Izvoranu, mare stolnic (călugărul Rafailă), se înrudea cu Cantacuzinii. Prezența copiilor suplinește uneori absența informațiilor despre soții. Marele ban Barbu Milescu Pârâianu (călugărul Dositei), a avut o fată, Marica, pe care a dat-o după Dumitrașco, căpitan „za Cerneți”, fiul lui Cornea Brăiloiu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se numea Stoichița) și că, „luând chip îngeresc”, a urmat pilda tatălui său, postelnicul Ștefan din Berilești, devenit monahul Serafim 265. Și fiii marilor boieri, cum vedem, se călugăreau. Unii chiar din tinerețe. Nicolae, fiul grecului Manolachi Hrisoverghi, ajuns mare stolnic în Moldova, a intrat între monahi în 1701. Un alt fiu al lui Cornea Brăiloiu, Vlăduț, a devenit monahul Vasile (poate la schitul Jupănești, ctitorit de el). Un băiat al lui Teodosie Rudeanu, cronicarul, tot Teodosie pe nume, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
același an. Aș vrea să mai evoc un „om de casa Cantacuzinilor”, membru al aceleiași tagme a secretarilor 352. Chiar el, într-o diplomă acordată de Radu Cantacuzino, fiul lui Ștefan Vodă Cantacuzino - își zicea, ca și unchiul său, fiul Stolnicului, Rudolf, Rodolphus -, episcopului Ioan Inochentie Micu-Clain, se intitula „cancelarie”), pe Vlad Boțulescu, născut în Mălăeștii Olteniei și absolvent al Academiei Domnești din București. în anii ce au urmat terminării școlii, Vlad Boțulescu, ale cărui achiziții cărturărești aveau acum un solid
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
drepte sate și a țigani și pentru dreptele lor averiț, pe care inițial le-au primit înapoi, la 1 septembrie 1568, majoritatea acestora, în frunte cu Radu logofătul din Drăgoești și fiul său Tudor, ginerele lui Pătrașcu cel Bun, Radu stolnic, fiul vornicului Socol din Răzvad etc., au fost executați și moșiile lor confiscate de domnie, iar «câți boieri au rămas netăiați, iarăși li s-a întâmplat pribegie peste munțiț” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 261). 57. „în primăvara [anului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au îngropat și s-au dus”) a fost acoperit cu o piatră cu o sculptură impresionantă. Alături de fratele lor, și-au aflat odihna veșnică la Cotroceni Matei și Iordache Cantacuzino. A mai fost îngropat tot acolo și Radu (Răducanu), fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Cel mai mare ansamblu monastic din țara Românească, Mănăstirea Hurezi, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (cea mai însemnată între zidirile ecleziastice ale prințului), este reflectarea artistică a bogăției acestui Voievod, a fastului cub care i-a plăcut întotdeauna să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]