1,728 matches
-
de cuvânt al celor mai înalte sensuri artistice, exprimate prin cântecul de jale. L-am ascultat cu atenție și am descoperit că domnia sa nu se adresează numai celor care îl ascultă ci, în același timp și în aceeași măsură, memoriei străbunilor noștri, intențiilor de a ne suprapune în amintiri și în spații de sintetice aduceri aminte. Maestrul Gheorghe Roșoga ne demonstrează că baladele sale ascund sentimente, expresii de admirație și înțelepciuni ce trebuie păstrate pentru viitor, cântecul său fiind în așteptarea
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
îmi văd țara. Acest pământul eu îl iubesc, Iubesc la fel și munca. Astăzi, nu vreau azi să-l părăsesc! Mai tare sunt ca stânca. Ca mine sunt și alți români, Ce crucea poartă-n suflet. Trăiesc și plecă spre străbuni, Prin ultimul răsuflet. Iubesc nespus acest, pământ, Cu viața mea îl apăr, Și am făcut un legământ... Minciuna să n-acopăr. Și astfel lacrima să-ți șterg Să râzi din nou sub soare. Cu capul sus apoi să merg În
CU LACRIMI ÎMI VĂD ȚARA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341128_a_342457]
-
arată Să poți ca-n suflet să te bucuri, cum eu făcui odată... Un fiu, să-l am în preajmă... să mă mândresc la toți, Când în livadă voi munci, înconjurat de mulți nepoți. Dar... pentru a-mplini ce spun străbunii și părinții, Fă-ți casă nouă, băiete!... și asta, înaintea nunții. Când soție ți-ai luat, bine-ar fi, câțiva copii să ai; Ce viață-i aceea fără urmași! Cu cine o să stai? Tu știi, copilul meu, că-n an
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
de mimoze Adunat pe-un câmp de vise Imortalizez în poze Imagini neinterzise La-nceput de primăvară Când aștept să aud cucul Pentr-o fată bălăioară Clădesc planuri ca năucul Când privesc sosind lăstunii În zboruri întortochiate, Îngân doina ca străbunii, Pierdut în imensitate Așteptând glasul tăcerii Ce-l ascult și zi, și noapte Deslușesc în pragul serii Șiruri lungi de-aprinse șoapte. Când zefi rul primăverii Mișcă crengi înmugurite Descriu clipa re-nvierii Prin imagini insolite În buchetul de mimoze
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Și un batic. Ar putea apărea și în protecția muncii pentru politicieni, la secțiunea uniforme obligatorii. Despre tradiții nu trebuie să știi mare lucru: mămăligă, sarmale, mici, toate sunt specialități dacice. Religie, superstiție, zodiac, vrăjitorie merg bine împreună, sunt de la străbuni. Important e să știe electoratul că ești român neaoș sau româncă sadea, iar acesta nu este format din cunoscători fini precum Leșe. Progresul cultural și, adesea, știința, pot fi trecute cu vederea. În plus, provin de la Occidentul destrăbălat și decadent
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
În realitate, avem tendința de a ne compara cu alții atunci când ne evaluăm gradul de sărăcie sau bogăție. Și mai facem ceva: uităm să ne comparăm cu generațiile anterioare nouă. Mai exact, nimeni nu spune: sunt mult mai „bogat” decât străbunii mei, care nu aveau lumină în casă, apa caldă curentă, televizor ori internet și a căror speranță de viață era de sub 35 de ani (această este realitatea de acum mai puțin de 200 de ani). Ni se pare normal să
Sărăcia – un concept relativ () [Corola-blog/BlogPost/337783_a_339112]
-
Mărțișorul, tot o tradiție dacică, se păstrează și astăzi tocmai pentru că nu a murit niciodată. Nu s-a comercializat atât de tare, chiar dacă șnurul alb-roșu a devenit o adevărată bijuterie a primăverii. Revenind la Dragobete, concluzionez cu o vorbă din străbuni: „ochii care nu se văd, se uită”. L-am uitat de mult pe fiul babei Dochia, deși pe aceasta o așteptăm an de an să își lepede cojoacele. Cineva și-a amintit de el cu câțiva ani în urmă, dar
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/100107_a_101399]
-
scenă o piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze.“Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spune Paul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era evidențiat de masca
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
din ale vremuri, urcați pe cai frumoși și zvelți coboară din Șcheii Brașovului de parcă acolo, pe străduțele înguste cu case învechite, timpul n-a mai trecut. Sunt junii, strânși în 7 cete, sunt bărbații tineri care păstrează tradiția lăsată din străbuni ca cea mai de preț comoară ce-au primit-o. Și bine fac, pentru că tradiția junilor e autentic brașoveană și e motiv de mândrie pentru toți. De aceea, an de an, mii de persoane merg în Centrul Vechi să asiste
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
plin de superstiții și cu o magie a cărui înțeles poate s-a pierdut astăzi. Continuăm să credem în tot acest obicei, deși poate nu îl înțelegem așa cum se întâmpla odată. Credem în el pentru că păstrează o parte din sufletul străbunilor, deși e un obicei precreștin, înrădăcinat în superstiții păgâne, dar care sunt o dovadă a identității românilor. Junii au sărbătorit dintotdeauna reînvierea naturii și venirea primăverii. Prima mențiune documentară a acestui obicei datează din 1728, când judele Brașovului le-a
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
ocara. Ei au reușit s-oprească Doar cu piepturi dezgolite Hoardele turcești, pripite Spre Apus să năvălească. Astăzi noi privim cu teamă Înspre cei care se luptă Între ei și se înfruptă Fără ca să deie seamă. De s-ar ridica străbunii Și-ar vedea cum se dărâmă Tot ce s-a clădit fărâmă Prin orgolii-n fața lumii... Au uitat cum bunii noștri Și-au dat viața și-au luptat, Cu zapisul la-mpărat Au putut să-nfrunte monștri. Glorie acelor
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
de vis și tu Transilvanie, două mâini rupte din trup date lor ca danie... întindeți hora peste tot în marea limbă românească căci visul nostru-a fost demult ca țara să se întregească! treziți-vă din somn, copii, urmați-vă străbunii-n sfat, din lacrimi coaseți numai ii și nu vă fie cu bănat, din doina voastră ancestrală, un viitor mai luminat! duminică, 1 decembrie 2013 Referință Bibliografică: De ziua ta, Românie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DE ZIUA TA, ROMÂNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344445_a_345774]
-
care ajung aici trăiesc sentimentul opririi în loc a timpului în care trăim. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Vartolomeu Androni - Starețul Mănăstirii Cozia și Exarh al Mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, trudește de ani de zile la păstrarea și conservarea a ceea ce strămoșii și străbunii noștri au lăsat cu mărinimie în această zonă. În acest context și pe acest subiect sau temă a avut dragostea, disponibilitatea și generozitatea să ne răspundă Sfinția Sa la câteva întrebări ... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit, Stareț și Exarh, ca orice pelerin care
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
religii, cum ne face cunoscut autorul și cum a dovedit-o și practica ecumenică. X. BISERICA ROMÂNEASCĂ ÎN VIENA, ultima parte a cărții este ilustrarea întemeierii ortodoxiei de către românii trăitori în Austria, țară preponderent catolică. Pas cu pas aflăm despre: Străbunii la început de veac, Începuturi promițătoare, Grijile Martei și al Mariei, Vremile n-au fost prielnice ori n-au fost înțelese, Dumnezeiasca Liturghie și Psaltire, Temelia bisericii, Căutări pentru un locaș românesc la Viena, Sion orthodox românesc la Viena, Biserica
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
acest geniu al poeziei românești, prozator și jurnalist politic. „Oameni de bine” l-au redus la tăcere, deoarece le aflase intențiile lor mârșave, acelor câini ai pustei mongole, ce i-am primit cu brațele deschise pe pământul nostru moștenit din străbuni.. i-am primit în casele noastre. Rău am facut; acum ei sunt stăpâni, dar ție române, nici că-ți pasă prea mult, chiar dacă demonstrezi pentru Roșia Montană, ca demonstrezi împotriva gazelor de șist, sau vă opuneți câțiva doar, împotriva tăieri
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
furându-ne printr-un cuvânt, apartenența la numele de român. Astfel, printr-un cuvânt țiganii se fac părtași la mii de ani de istorie ancestrala, fără însă ca aceștia să fii existat nici măcar în eprubetele lui Dumnezeu, în vremea Marilor Străbuni, iar noi românii am devenit țigani- pentru toată lumea, uitând că noi românii, ne-am născut în țară care este de fapt leagănul popoarelor Eurasiei și până în centru continentului african. Această specie involutiva ce ne-a făcut de râs în lumea
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
și a spiritului vostru multimilenar ! Întoarceți-vă, cei care sunteti plecați în străinătate și ajutați la recăpătarea țării și reconstrucția ei! Va trebui, să creșteți natalitatea în rândul vostru, ca să vă stăpâniți cu adevarat țară, lăsată vouă spre moștenire, de la străbuni. Întoarceți-vă la sate, așa cum spunea Lucian Blaga „eternitatea s-a născut la țară sat”; ține-ți cont de cultură și tradițiile voastre, să nu pierim ca popor, cu o istorie ce se pierde în negura vremurilor de mult apuse
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
amintiri, văluri de ceață se-ntind peste apele Câlniștei dintr-un alt veac...singură ating apa cu palmele, o strecor printre gene și-mi descopăr plutind în adâncuri chipul suav, încă neatins de suflarea morții, iar dinspre câmpie aud vocea străbunilor care vin să asculte clopotul inimii - biiing-baaang!...Trupuri de humă și Cer se ridică în vântul de seară, iar Soarele se topește în apa de foc, din care trandafirii sălbatici beau nemurirea și se înalță apoi, peste spinii de aur
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
țara n-o știți a gestiona? Poporul va iubit ca un părinte, Dar repede-ați trădat iubirea sa. De ce nu ascultați durerea țării, Și vă plecați urechea la străini? Să știți că ea e plânsul disperării, Este blestemul vechi,de la străbuni. De ce când ați mâncat pâinea română, Acum o-ngenunchiați la vânzători? Neamul nostru, în veci o să rămână, Mândru și demn,față de trădători. De ce astăzi mai sunteți președinte, Dacă uitați carnagiul ce a fost? Pedeapsa va veni! să luați aminte! Ca să nu
DE CE? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342832_a_344161]
-
și-i socotesc străini pe toți cei ce nu sunt de legea neamului românesc, străini și chiar mai puțin curați, mai prejos de noi... În toate timpurile Scaunul papal i-a socotit pe principii catolici drept agenți ai propagandei catolice. Străbunii noștri au fost persecutați de către regii catolici ai Ungariei nu pentru că erau români, ci pentru că papa îi amenința pe regi cu excomunicarea dacă vor fi îngăduitori cu schismaticii... Astăzi însă, după o sută cinzeci de ani, Scaunul papal urmează mai
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
legăturii sale înflăcărate, intrinsece, adânc responsabile, profund naționaliste, a relației dintre Națiune (comunitatea prezentă) și Stat, aprofundând rolul etnicului, al cetățeanului, al pseudo patriotului, al Neamului, sensul unor toponime, pravile, drepturi vechi, străvechi, legi ale pământului, nescrise, ci moștenite din străbuni, etc. Destinul poetului, filosofului, profetului Mihail Eminescu poartă pecetea Duhului Sfânt, astfel că aura înțelepciunii Geniului rămâne pururi prezentă și evidentă oricărei epoci istorice: „ ... Adeseori am enunțat în coloanele noastre un adevăr dureros, pe care l-am constatat din lipsa
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
fost și va să vină Mai persistă prezentul durut. Plăgile-întinse ajunse-s la glezne, Trecutul e trist și-îndatorat, Zile de mâine nu pot veni lesne Peste un azi cu sânge-închegat. În datorii îți croiești existența Primită din părinți și străbuni, Îndatorat ți se simte prezența Printre oamenii reci și cei buni. Arde-vei plaga, vei arde trecutul Chiar de prețul va cere să lași Străbunul cel care ți-a creat lutul, Îndreptându-te către urmași! Vrei tălpi sănătoase cu miros
CU TĂLPILE GĂURI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343010_a_344339]
-
lesne Peste un azi cu sânge-închegat. În datorii îți croiești existența Primită din părinți și străbuni, Îndatorat ți se simte prezența Printre oamenii reci și cei buni. Arde-vei plaga, vei arde trecutul Chiar de prețul va cere să lași Străbunul cel care ți-a creat lutul, Îndreptându-te către urmași! Vrei tălpi sănătoase cu miros de mir Și aripi la glezne îți mai dorești; Nu-ți mai fie viața ca un cimitir! Vrei să trăiești! Să trăiești, să trăiești... Referință
CU TĂLPILE GĂURI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343010_a_344339]
-
fără grija zilei de mâine și de azi, ne ștergeam lacrimile care nu se mai opreau. Aveam, parcă, amândouă câte o stâncă în gât și, nemaiputând recita, am tăcut. Era tăcerea DURERII de milenii pe care am moștenit-o de la străbunii noștri, care au răbdat atâtea ,,călcări în picioare’’ ale pământului lor străbun. După câteva momente de ...reculegere am continuat: ‚,Tălmacește, dragomane, Rogu-te, înc-un cuvânt. Spune: că pământul ăsta Nu-i și nu va fi nicicum Al acelor care-l
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
a plâns peste țară cu lacrima limbii noastre”. Așa avea să înceapă o frumoasă și onorantă prietenie, oferindu-mi astfel privilegiul de a-mi fi mentor, în inițierea deslușirii tainei cuvintelor, prin ochii ,,spionului” din Miorcanii lui Ion Pillat, satul străbunilor mei, la apus de Pererîta dumneavoastră natală, pe valea ,,dulce-amară” a Prutului. Vă mulțumesc că ați găsit astăzi vreme și dragoste să ,,privim în ochii cuvintelor drepte până vom plânge împreună cu ele.” Imortalizând clipa în șoapte și tăceri, ,,trăind din
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]