798 matches
-
noi, fetele. Ne-am propus să filmăm momentul. Am făcut poze cu homarii vii, i-am filmat, apoi am ales doi din care urma să ne înfruptăm. A fost veselie la masă. Vinul și homarii ne-au binedispus, dar și străduința fiecăruia de a nu-l indispune pe celălalt. Le-am mulțumit, Cristinei și lui Shinya, chiar și lui Dimi, pentru efortul făcut de a ne asigure o vacanță de neuitat. Eram fericită la gândul că fiica mea și nepoțelul și-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
sale; soții vor avea fiecare drept la moștenirea celuilalt, În părți egale... Când secretarul princiar sfârși de citit, Îngenunche lângă tron și Îi dădu pergamentul stăpânului său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul pentru străduința fratelui și co re gentului meu, ducele Conrad, Îmi cer să-i Înmânez lui acest document memorabil și să-l rog să-l pecetluiască cu iscălitura sa, pentru a-i da putere de lege. Căci el este cel care a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mi s-a întâmplat de nenumărate ori, și nu numai mie! O admir pe autoare nu numai pentru opera ei, ci mai ales pentru deosebitul ei angajament pentru cultură, pentru deosebita activitate pe care o face în Galați și pentru străduința de a duce tot mai departe valorile reale existente în România! Christian W. SCHENK Mai 2014, Boppard pe Rin De ce să citiți aceste interviuri? "Angela Baciu a ajuns târziu la maturitate poetică (o spun eu, care n-am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Într-un fel, ea o evocă și o repetă pe Nora Iuga, a cărei afirmare a sporit odată cu trecerea anilor. Angela Baciu abia de acum începe să spună ce are de spus." (Mihail Gălățanu) "Cinste autoarei acestor convorbiri, pentru că, prin străduința ei, cititorii ne pot vedea așa cum suntem, nu cum am vrea să fim..." (Adrian Popescu) "Cel mai frumos interviu de până acum: fără ostentație și fără piedici. Pentru când ne vom mai întâlni: oare ce am putea spune despre prietenia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Paris sau la Sibiu... A.B.În încheierea dialogului v-aș ruga să adresați un cuvânt cititorilor Dumneavoastră... Cititorule, deschide-ne cărțile, altfel ele devin obiecte moarte pe un raft, nu organisme vii. Cinste autoarei acestor convorbiri, pentru că, prin străduință ei, cititorii ne pot vedea așa cum suntem , nu cum am vrea să fim... (Iunie 2014, Botoșani) Adrian Alui Gheorghe Cînd vor pierde legătura cu literatura vremii lor, cu poezia, cititorii vor fi în postura cosmonautului sovietic abandonat în spațiu pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iracle Porumbescu (numele adevărat Golembiovski), pe atunci poet. 22 Mai colaborau: A. Treboniu Laurian, A. Mureșanu, Vasile Alecsandri. Există aprecierea că în redacția ziarului Bucovina, comitetul era totodată consiliul de familie al Hurmuzăchenilor. Vasile Alecsandri pribegește la Cernăuți unde sprijină străduințele naționale ale fraților Hurmuzachi și colaborează la ziarul lor Bucovina (1848-1850), cel dintâi ziar al românilor bucovineni. * Prin presiuni de tot felul, Dictat și ultimative, dar și negocieri nedorite, puterile lumii au impus României „dreptul forței” față de „forța dreptului”, cedând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai târziu dr. Ion Iacoban; Tipografia Astra, iar din aprilie 1926 - Hornik - Birubaum strada I. Flondor nr.1 - Cernăuți. „A murit Lenin” titrează Cuvântul Țărănimii din 3 februarie 1924, unde citim: „Ajutat de o nevastă cuminte și cu pricepere pentru străduințele înalte ale soțului ei, nevastă sârguincioasă și cumpătată cum puține se mai găsesc astăzi, în mijlocul atâtor patimi și atâtor porniri sălbătăcite de război, Lenin a avut în creierul și pe umerii săi conducerea cea mare și anevoioasă a unei republici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci, pe lângă străduințele unor colaboratori cunoscuți (Gr. Rațiu, E. Kallos, I. Balmoș, O. Papadopol etc) a oferit terenul și dorul tineresc de muncă al elevilor dlui profesor C. Narly precum: Traian Chelariu, N. Roșca, Leon Țopa etc. (Din junimea literară nr.1/1935
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vedea și alte lucruri care ar mai fi. Cele cuvenite Doamnei și D-tale de la soția mea și de la M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”(Varatic)” data =”11 august 1974”> Dragă Tov. E. Dimitriu, Îți mulțumesc pentru străduința ce o pui ca să mă aduci la Fălticeni. Te rog să transmiți prietenești salutări colegului Balan , pe care nu l-am văzut de f. mult timp. Venirea mea Însă are o greutate. Eu nu pot lipsi de aci decât de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
severă, protestantă. Și, de fapt, ambiția tinerelului zăpăcit care eram înainte de debutul târziu editorial a fost aceea de a refuza orice „muncă” în afara celei care „îmi era destinată”, un orgoliu în discrepanță aproape totală cu o vreme socială în care străduința milioanelor este de a-și găsi un loc de muncă, un loc, o muncă pregătită și „înghețată” încă înainte ca ei să-l ocupe, s-o adopte, „înghețată” încă înainte de nașterea lor. Deoarece Nietzsche vrea o „muncă” ca o trăire
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
curând destinul se va împlini. Și vom asista la o minune care este totuși în firea lucrurilor la minunea unei rodiri nobile. Acesta este destinul nostru. Acesta trebue să fie destinul nostru. Dacă nu trebue să facem asta, atunci toată străduința generațiilor va fi fost zădarnică. Un vent de fronde C'est levé ce matin. Je crois qu'il gronde Contre les mandarins. Il Principe este medicul timpurilor de epidemie. Feltin Sasu [SPECTATORUL ȘI DIVERSE NOTE]* Spectatorul Vă pot spune de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Duma (6980-6984) Neag (6979-6998) fost comis (6974-6978) Șteful (6989-6999) Pârc. Hotin; cu Ion (6995-6999) acesta fost păharnic (6987-6992) Mușat (6999-7003) Pârc. Hotin. Toader Pârc. Hotin 7003; cu Duma (7005); cu Negrul 7000-Bogdan Vodă) Ștefan reușește să atragă după multe străduinți pe Duma Brae șipe fiul său Duma /Brudur/(?), pe Costea Danovici care probabil cade la Baia, pe îndărătnicii Șendric Tolocico, Iațco Hudici, Ivașco Hrinco cari fură îndărătnici și se apropiară deabia în 6972. Iațco Hudici întovărășește pe domn între (6972-7000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mergea la Roma și Veneția. Solul lui Uzun Hassan, un medic evreu spaniol, Isac beg, aducea scrisori adresate principilor europeni, una dintre ele fiind adresată „milostivului și mare domn în țara sa, Ștefan, voievod, cu putere asupra întregii Valahii”. Dar străduințele papei și ale lui Uzun Hassan, de a realiza o unitate de acțiune a țărilor europene, n-au dus la niciun rezultat. Pentru a preîntâmpina un război pe mai multe fronturi, Mahomed al II-lea încearcă o împăcare cu Veneția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare articole pe înțelesul tuturor, este un neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă gustul cetitului în sat, unde prin străduințele dumisale are abonați la diferite foi. Este un gospodar neîntrecut, are o grădină de pomi numărând ... bucăți. Toate sunt plantate de domnia sa și se ocupă și cu cultura albinelor"92. Așa cum susținea Mihail Sadoveanu, colegul mai mare de la Fălticeni, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pe o luptă pe front, atrăgând opoziția de partea sa. Astfel, în expunerea de motive a legii, se spune că România va dobândi instituțiunea unei Bănci Naționale, prin propunerea guvernului conservator (întrucât propunerea inițială a fost a conservatorilor) și prin străduințele și sforțările partidului și guvernului liberal. Tot în expunerea de motive se preciza că întregul sistem al administrării și organizării Băncii Naționale a României, atât principiile constitutive, cât și mecanismul funcționării ei au fost preluate din Legea organică a Băncii Naționale a Belgiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tata în trupe combatante și a participat la lupte, pe diferite fronturi, fiind grav rănit la un picior în 1917. A stat internat în spital în Budapesta circa un an și a suportat mai multe intervenții chirurgicale. Conjunctura dar și străduința personală l-au ajutat să învețe și să vorbească mulțumitor șase limbi străine, care i-au fost de mare folos apoi în viață. La începutul anului 1918 se întoarce acasă, având statut de invalid de război, pentru care beneficiază de
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
multe ori chiar apariția ei îi rămâne necunoscută. Președintele Uniunii Scriitorilor remarca, în urmă cu câteva săptămâni, că această situație constituie un pericol pentru însăși cultura națională. Alți observatori au atras de mai multă vreme atenția asupra "județenizării culturii" prin străduințele veleitarilor cu inițiativă, care organizează cenacluri și festivaluri județene, sau publică reviste și volume de circuit județean, ridicându-se în slăvi unii pe alții, ceea ce agravează confuzia valorilor și contribuie la dezintegrarea culturii naționale. Iar dezintegrarea culturii constituie în cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Lupu era acuzat de bolșevism. La un moment dat, în 1936, un ziarist, în paginile „Gazetei Fălciului” îi ia apărarea acestuia din urmă, utilizând argumentul emoțional: „Care locuitor al județului Fălciu nu știe că D-nul Lupu a făcut din străduința lui cu tot ce a avut și a putut o biserică la Arsura cum n-a făcut nici unul din vechii proprietari de mii de fălci din județul Fălciu”. Industria interbelică hușeană a fost preponderent meșteșugărească, în prelungirea tradiției breslelor din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Motto: (Lev Tolstoi) Să ne amintim cu drag și cu duioșie de omul exemplar care a fost profesoara Maria Vrabie, prin străduința căreia acest liceu ce poartă numele înțeleptului cronicar moldovean a luat ființă și a început să se afirme în peisajul dinamic al învățământului ieșean. Imaginea acestei adevărate doamne a școlii ieșene a rămas vie în conștiința generațiilor de elevi, pe
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
Anglia, mai mulți prieteni, inclusiv Jenny Harvey de la Universitatea Hull și profesorii David Webb și Noel Timms mi-au dat idei utile și mi-au stimulat reflecția. În special David m-a susținut cu tărie într-o împrejurare când rezultatul străduințelor mele părea descurajator, sfătuindu-mă pe bună dreptate să îmi spun exact ce i-aș spune unui doctorand într-o situație asemănătoare. Cât despre doctoranzi, experiențele pe care le-am avut în coordonarea tezei dr. Amirzada Asad de la Universitatea Peshawar
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
întâi contribuția economiștilor politici la studiul corupției politice. Vom arăta în particular utilitatea teoriei clasice a lui Olson privind acțiunea colectivă de abordare a corupției, sfătuindu-i pe strategii anticorupție să pună mai puțin accent pe imperativele etice decât pe străduința de a crea o consonanță între interesele publice și cele private: într-o lume decăzută este în general mai eficient să acorzi atenție trăsăturilor negative ale omului decât celor pozitive. Totuși, chiar și acest lucru este imposibil de obținut în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
german“. Iată un program cât se poate de concret. și cunosc destui oameni care, auzindu-l, ar crede pentru prima oară că de data asta domnul Rüttgers chiar are intenția să se țină de cuvânt. Există și în viața literară străduința de a se ajunge la normalitate. Câțiva critici literari își doresc apariția romanului întregii Germanii, care, mergând la esență, să trateze marele întreg, și nu ca până acum, doar mărunte chestiuni marginale. Acești critici mizează pe actualitate. În cazul tematicii
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în întreaga sa măreție“, Scînteia, 4 iunie 1982) „Încercați în zilele noastre să pronunțați numele țării și o să aveți, imediat, asociația: România-Ceaușescu, devenită emblematică. Cum se explică mutația? Printr-o politică consecventă care a depășit granițele și nu datorită unor străduințe speciale cât, mai ales, prin anvergura și statura morală a Conducătorului Statului nostru, al cărui nume este pomenit pe meridianele cele mai îndepărtate. Prin întreaga sa Operă, Președintele Ceaușescu ilustrează de minune ceea ce spunea un filozof: «un conducător e mare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai 1988) MATEESCU Nicolae „Se văd de pe acum la Scornicești semnele unor mari viitoare transformări ale urbanizării și civilizației. Fiul întregii țări și fiul acestor locuri nu poate să primească din partea unui popor o dovadă de cinstire mai mare decât străduința tuturor de a fi pe măsura faptelor și personalității sale. Conducătorului, tovarășului și consăteanului i se aduce, în aceste zile în care împlinește 60 de ani, așa cum i s-a adus și până acum, omagiul cel mai sincer pe care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Este de remarcat că elevii unor asemenea dascăli merg la școală cu chipurile luminate, cu bucurie în suflet, cu dorința de a-și revedea colegii și învățătorul iar randamentul lor școlar este din ce în ce mai bun. Comportamentul disciplinat, participarea activă la lecții, străduința și atenția de care dau dovadă fac din învățătură o 72 Chemarea amintirilor activitate rodnică și plăcută. Stilul de muncă al învățătorului, dragostea și înțelegerea sa față de copii, utilizarea unei palete largi de metode, procedee și mijloace de învățământ influențează
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]