40,154 matches
-
ajuns și pe piața din Bulgaria, acolo unde deține peste 20 de benzinării. Șerbia are o istorie a privatizărilor dezastruoase. Peste 65% dintre firmele privatizate în ultimul deceniu au sfârșit în paragină, după ce au fost vândute unor magnați locali sau străini care le-au jefuit și ulterior închis.
Privatizarea NIS către Gazprom, anchetată în Serbia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21472_a_22797]
-
ajuns și pe piața din Bulgaria, acolo unde deține peste 20 de benzinării. Șerbia are o istorie a privatizărilor dezastruoase. Peste 65% dintre firmele privatizate în ultimul deceniu au sfârșit în paragină, după ce au fost vândute unor magnați locali sau străini care le-au jefuit și ulterior închis.
Privatizarea NIS către Gazprom, anchetată în Serbia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21473_a_22798]
-
intervenit moderatoarea Lili Ruse. "Să spună despre Dosarul Telepatia, despre închiderea Antenelor, despre Mircea Băsescu, despre situația din partidul domniei sale. Erau subiecte importante. A ieșit să ne spună despre o chestiune care privește investitorii. Marii investitori în România sunt toți străini. Deci acolo nu poți să-i păcălești. E ridicol să crezi că-i păcălești. (...) Zicerea dlui Băsescu nu se adresează maselor largi", a răspuns analistul politic.
Chirieac, despre declarația lui Băsescu: "A fost o ieșire inutilă" by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21613_a_22938]
-
cand cometă călătoare Schimba cu el o salutare Și-alintător îi surâdea; Când dintre neguri de vecie Setos de-a ști, stă urmărind Toți aștrii-n caravană vie Prin necuprinsuri pribegind ; Și fericit putea să fie Ca-ntâia lumii creatură, Străin de îndoieli și ura, Si veacuri sterpe-n lânced șir Nu-i tulburau senina minte... Și multe, multe...dar ce-a fost Nu mai putea și n-avea rost În voie să-și aducă-aminte ! ÎI De mult, proscris, el rătăcea
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
a sfârșit. Dinu Patriciu a obținut foarte mulți bani dintr-o afacere controversată, aceea cu rafinăria de la Petromidia. A luat-o pe nimic, desigur, cum se luau proprietățile statului în perioada de tranziție, și de către români, dar mai ales de către străini. După care a reușit o vânzare în exterior pe miliarde de euro. După asta a construit un trust de presă, pe care, după 2009, în schimbul libertății, l-a închinat dlui președinte Traian Băsescu, pur și simplu", a spus Bogdan Chirieac
DINU PATRICIU A MURIT. Ce spune Bogdan Chirieac despre Dinu Patriciu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21982_a_23307]
-
nu ne-a fost ușor să intrăm în legătură cu astfel de pacienți, deoarece neîncrederea alimentată de societate de-a lungul timpului i-a determinat să nu fie prea comunicativi cu jurnaliștii și să nu dorească să-și deschidă sufletul în fața unui străin. Toate acestea, datorită traumelor la care au fost supuși în nenumărate rânduri atunci când s-au aflat în colectivitate și le-a fost dezvăluită boală. În momentul în care li s-a explicat că dorim să facem o campanie de luptă
Societatea, nepregătită să accepte persoanele infectate cu HIV () [Corola-journal/Journalistic/22164_a_23489]
-
partid. Să ne oprim cîteva clipe la cea național-comunistă, sub egida căreia "genialul, cîrmaci" spera a cîștiga o benevolență populară, apelînd la reflexele amorțite ale altor circumstanțe istorice și, nu în ultimul rînd, la instinctul gregar al urii nediferențiate față de străini, neprețuit nutriment al izolaționismului. Evident, era montată o conștiință naționalistă artificială. Orientată împotriva unor primejdii iluzorii (maghiarii, evreii) și funcționînd ca o sperietoare în raport cu "amenințarea" intervenției Kremlinului, sub umbrela căruia regimul continua a se menține de facto, precum sub cel
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
mai numeroși. Proveniți de unde? "Casele de copii" (chiar rușinos și în noua limbă de lemn numite - ca să fie pe placul comunității europene către care se tinde, și să pară că sunt doar adăposturi temporare, de unde copiii vor fi adoptați de "străini" mai ales, sau oblăduiți, în grup, de familii autohtone - "Centre de plasament", pretându-se la confuzii cu "plasament pentru șomeri" sau ca și cum ar fi "Consignații pentru copii") nu sunt, toate, și în ciuda "ajutoarelor", mult mai apetisante decât "înainte", și astfel
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
de frustrările și anxietățile muncitorului german mediu. PND pedalează pe xenofobie, denunțînd social democrația pentru capitulare în raport cu exigențele spiritului universalist denunțat drept excesiv de tolerant. Evident, se vorbește despre decadență, despre pierderea identității, dar și despre prezența copleșitoare și corupătoare a străinilor. Voigt consideră că s-a mers mult prea departe în cultivarea unui sentiment de vinovăție și rușine istorică în rîndurile germanilor pentru ororile celui de-al doilea război mondial. Revizionismul istoric nu este însă subiectul central al retoricii acestui partid
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
Voigt consideră că s-a mers mult prea departe în cultivarea unui sentiment de vinovăție și rușine istorică în rîndurile germanilor pentru ororile celui de-al doilea război mondial. Revizionismul istoric nu este însă subiectul central al retoricii acestui partid. "Străinii sînt principala problemă a Germaniei" afirma Voigt, care vehiculează viziuni de coșmar despre statul multietnic și multicultural. La rîndul său, Nier, fostul profesor de "comunism științific" de la Politehnica din Chemnitz (Karl Marx Stadt, cum s-a numit în perioada comunistă
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
subit l'épreuve du français comme une camisole de force" etc. În carte, Cioran renunța la frază introductiva, care trădează inutil finalul demonstrației, si reface declarația confesiva, transferînd modul impersonal asupra unui agent precis, pe care îl cunoaște bine, respectiv străinul care adoptă franceză: "Après avoir fréquenté des idiomes dont la plasticité lui donnait l'illusion d'un pouvoir sans limites, l'étranger debridé, amoureux d'improvisation et de désordre, porté vers l'excès ou l'équivoque par inaptitude à la
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
la înțelepciune, amară pentru sine. La Sydney, în mijlocul olimpicilor noștri de aur, argint și de bronz a recunoscut cu glasul învinsului: "Românii merită aceste bucurii!". Văzînd cu ochii săi cum, într-o săptămînă, se înclină în fața tricolorului românesc mai mulți străini decît la toate summiturile la care a fost domnia-sa în 4 ani, președintele n-a avut decît a recunoaște valoarea unei înalte performanțe sportive, care înseamnă, de fapt, valoarea acestui popor amărît." Asta poate în mintea limitată a d-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
îmbrăcați. Și toți păreau corciți cu arabii, - maurii, - o anume expresie, cruntă, o lipsă de comunicabilitate. Vizibilă în priviri. Ceva ca o conspirație... Nu se compara cu Bucureștiul nostru palavragiu și flecar... Dacă la noi întrebi de-o stradă, ca străin, omul se uită mai întîi la tine bucuros că unul de alt neam recurge la ajutorul tău ca să se descurce. Văzînd aceasta, bucureșteanul, săritor, impresionat de onoarea ce i se face de a i se cere ajutor, intervine numaidecît: "Cum
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
chemare. Sînt foarte multe, enorm de multe tratate despre călătorie, socotită în Evul Mediu a fi chiar o artă. Și mai multe sînt memoriile sau jurnalele de călătorie ale veșnic curioșilor europeni. Am citit într-un studiu despre pelerini și străini conceput în anii '60 de doi norvegieni (nu va fi fiind întîmplătoare apropierea geografică) următoarea clasificare a imboldului de a călători: voiajul ca formă de întinerire spirituală, ca revigorare a sufletului și a minții, și voiajul ca efort de înțelegere
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
ar fi util un punct de vedere "din interior" - dar în primul rând utilă s-ar dovedi multiplicarea perspectivelor, de unde pornind am putea proceda la cernerea obiectivă a informațiilor și a interpretărilor (poate că astfel ar fi corectată în percepția străinilor și nevinovata informație de la pagina 275 a prezentului volum, potrivit căreia în anul 1989 Burgasul s-ar fi aflat în România). Demnă de remarcat e de asemeni structura opului, autorul trecând relaxat de la o istorie neguroasă, captivantă și bogată în
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
oare adresa exclusiv laude creatorilor de gol ideologic, indiferent de statura intelectuală a acestora? Virgil Ierunca socotește pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui Tudor Vianu ca, prezentînd străinilor literatura română să fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
lipsa celor mai elementare semne de circulație sau de dispariția nonșalantă a diferenței între drum și șanț. Dacă brusca ruptură între civilizații e șocantă și pentru un român ce-a lipsit trei săptămâni, îmi imaginez ce-o fi în mintea străinului ce se aventurează pentru prima oară în acest spațiu al sălbăticiei. Continui să-i admir pe cei care, după ce s-au vaccinat - așa cum cer ghidurile turistice despre România disponibile în librăriile străine - contra unui spectru larg de boli exotice, înfruntă
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
despre România disponibile în librăriile străine - contra unui spectru larg de boli exotice, înfruntă eroic întâlnirea cu... trecutul. Pentru că a veni în România nu înseamnă doar un pariu cu geografia, ci o coborâre vertiginoasă pe toboganul istoriei. Ce-i drept, străinii, vreo cinci-șase, zăriți în minutele de așteptare la graniță, nu prea semănau cu francezii, italienii sau austriecii văzuți de mine în săptămânile de concediu. Mutre fioroase de borfași, priviri alunecoase de șmecheri, aluri agresive de bătăuși plătiți, faciesuri tulburi de
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
biciclete, skate-board-uri, rulote și alte însemne ale unei vieți normale. Era ziua în care spre Slovenia se scurgeau kilometri întregi de automobile occidentale, iar Ungaria, gazda unei runde din Formula 1, fusese asaltată de zeci sau sute de mii de străini dornici să asiste la marele eveniment sportiv. Ajuns acasă, oarecum sătul de impersonalitatea gazetărească ce răzbătea din "Le Monde" sau din "Il Gazzetino"-ul venețian, am alergat, duminică dimineață, la singurul chioșc de ziare deschis în oraș, "să văd ce
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
spațiu de comunicare pe care cuvintele nu-l puteau totdeauna umple, rămîn situate și poate pe alocuri pierdute, dincolo de barierele textului scris... R.B.: Aglaja Veteranyi, în cartea pe care ați scris-o există o intensă tematizare a identității, a soartei străinului într-o epocă în care foarte mulți sunt peste tot acasă și totuși, niciunde cu adevărat. În paginile romanului dvs. de debut se fac trimiteri foarte frecvente la România. Cum ați resimțit relația dintre limba germană în care v-ați
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Z. Ornea La 6 iunie 1930, prin contribuția masivă a unor oameni politici, principele Carol aterizează pe un aeroport militar din Pipera la București. Iuliu Maniu, premier, care, cred unii și azi, n-a fost străin de eveniment, îi propune principelui cooptarea în Regență. Acesta respinge propunerea și, cum o parte a armatei trecuse de partea lui, anunță că urmărește tronul. După două zile de tratative încordate, la 8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege. Va
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
pentru o perioadă de 2-3 ani - un Dicționar al ospitalității, lucrare care nu are precedent în spațiul cultural european. Vor fi definite și ilustrate aici noțiuni elementare precum găzduirea, hanul, banchetul, caritatea, darul, oaspetele, gazda, ospățul, pelerinajul, pelerinul, călătorul, pragul, străinul, vagabondul, vor fi prezentate și analizate marile opere ale ospitalității și tot aici își vor găsi locul noțiuni complexe precum ntertextualitatea, interculturalul sau învecinate politicului precum rasismul, xenofobia. Despre toate acestea Alain Montandon a avut amabilitatea să ne vorbească la
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
pragmatism și utopie. Legea ospitalității pare să dicteze într-adevăr că ospitalitatea absolută trebuie să rupă cu ospitalitatea ca drept sau datorie, cu "pactul" de ospitalitate. "Ospitalitatea absolută pretinde ca eu să-mi deschid casa și să dau nu numai străinului (care are un nume de familie, un statut social de străin etc.) dar și celuilalt, absolut necunoscut, anonim și să-i fac loc, să-l las să vină, să-l las să sosească și să aibă loc în locul pe care
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ospitalitatea absolută trebuie să rupă cu ospitalitatea ca drept sau datorie, cu "pactul" de ospitalitate. "Ospitalitatea absolută pretinde ca eu să-mi deschid casa și să dau nu numai străinului (care are un nume de familie, un statut social de străin etc.) dar și celuilalt, absolut necunoscut, anonim și să-i fac loc, să-l las să vină, să-l las să sosească și să aibă loc în locul pe care i-l ofer, fără să-i cer nici reciprocitate (intrarea într-
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
se înțeleagă, să se surprindă și să se accepte, fiindcă expulzări, rupturi, exil au drept consecință o libertate indeterminată, care este deschidere către toate posibilele, dar și către o lume fără repere. Această poziție în situație de exterioritate și de străin va permite ajungerea la esențiala acceptare de sine, care caracterizează în mod fundamental ospitalitatea internă. E destul să ne gîndim la parcursul eroului din povestea lui Novalis care la capătul unui lung traseu termină prin a se cunoaște: pe cine
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]