785 matches
-
și Pachița, cumătrul mamei, pe mătușa Saveta Bida din jos și pe nănașa Mariuța Baroiului. Toți s-au arătat încântați de grupul nostru și ne-au felicitat pentru felul cum am urat. Către dimineață, am venit la primărie, unde un străjer făcea de serviciu, ne-am încălzit la el și am început să facem împărțeala frățește (numai de bani). Mi-amintesc c-am ajuns acasă cu trăistuța plină cu de toate și o sumă frumușică de bani. Cei de acasă erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la veranda de la bucătăria de vară și-o așeza pe două lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sângele proaspăt, să aibă pentru chiște. Apoi urma pârlitul. Câteva brațuri de paie curate de grâu acopereau tot porcul (care era cam de vreo 200 kg) și tata le dădea foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot corpul porcului, cu grijă, să nu se ardă șoricul. După pârlit, porcul era bine spălat. Din fântâna din mijlocul ogrăzii oamenii scoteau zeci de găleți de apă. Mama le mai aducea și câte o șaică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un străjer de la primărie bătea toba și anunța data când sătenii să se prezinte la stână, după oi. Ca să fie recunoscute mai ușor de proprietari, oile purtau diferite însemne. Ale noastre aveau canafi roșii în urechi. Altele aveau tălăngi sau cordeluțe la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
George Galan semnează recenzia la cartea lui Vitalie Văratic: Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie-3 iulie 1940) „Invazia și anexarea nordului Bucovinei de către URSS” Mai semnează rubrici și materiale: George Muntean, Radu Grigorovici, Natalia Talmacec. Miorița, revistă literară a străjerilor din Cernăuți, apare la 15 octombrie 1939, bilunar, sub conducerea unui comitet compus din: T. Bănățeanu, conducerea revistei; F.Deculescu, rubrica jocurilor; N. Neagu, proza literară, N. Tăutu, poezie; elevi din centura clasei a 8-a, a stolurilor Liceului „Mitropolitul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
părinteasca oblăduire a dlui comandant de ținut prof. Vlad Bănățeanu, revista conține lăudabile încercări literare, ucenicia necesară scriitorilor de mâine. Toate laudele inițiatorilor: V. Bănățeanu, N. Neagu, N. Tăutu, F. Deculscu. (Din Orizont nr. 4/1939) * Miorița, revistă literară a străjerilor din Cernăuți. Editată de un grup de elevi de la Liceele „Aron Pumnul” și „Mitropolitul Silvestru”, tânăra publicație cernăuțeană a strâns în jurul ei câteva dintre cele mai promițătoare condeie tinere arborosene: N. Tăutu, V. Săhleanu, Mircea Răpceanu, N. Neagu, Z. Rădășanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistă a Liceului „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare în perioada 1927-1931 și era animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară 60, Suceava 2002). * Străjerul Străjerul, revistă pentru educația națională a străjerilor de la școalele primare, redacția Gura Humorului, administrația Câmpulung. Apare la 15 noiembrie 1936, sub conducerea unui comitet de învățători format din: C. Comiuc, Gh. Popescu, P. Stelescu și Leon Șandru, ultimul fiind și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Liceului „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare în perioada 1927-1931 și era animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară 60, Suceava 2002). * Străjerul Străjerul, revistă pentru educația națională a străjerilor de la școalele primare, redacția Gura Humorului, administrația Câmpulung. Apare la 15 noiembrie 1936, sub conducerea unui comitet de învățători format din: C. Comiuc, Gh. Popescu, P. Stelescu și Leon Șandru, ultimul fiind și autorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare în perioada 1927-1931 și era animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară 60, Suceava 2002). * Străjerul Străjerul, revistă pentru educația națională a străjerilor de la școalele primare, redacția Gura Humorului, administrația Câmpulung. Apare la 15 noiembrie 1936, sub conducerea unui comitet de învățători format din: C. Comiuc, Gh. Popescu, P. Stelescu și Leon Șandru, ultimul fiind și autorul articolului „O revistă pentru tineretul școlar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așteaptă. Kafka, Într-una din scurtele sale povestiri, vorbește de un călător care face un drum lung pentru a ajunge și a intra Într-o cetate vestită. Ajuns la zidurile ei, el este oprit la una dintre porți de un străjer care poartă o sclipitoare halebardă. Călătorul, intimidat, așteaptă, ore, luni, ani În șir, se culcă În șanțul care Înconjoară cetatea și, simțindu-și sfîrșitul, Îl Întreabă pe străjer la ce slujea acea poartă. - Era făcută pentru tine și te aștepta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la zidurile ei, el este oprit la una dintre porți de un străjer care poartă o sclipitoare halebardă. Călătorul, intimidat, așteaptă, ore, luni, ani În șir, se culcă În șanțul care Înconjoară cetatea și, simțindu-și sfîrșitul, Îl Întreabă pe străjer la ce slujea acea poartă. - Era făcută pentru tine și te aștepta pe tine! Îi răspunde acesta. Societatea și socialul ne amăgesc cu felurite destine, iar dacă Întrebi pe oricine ce Înțelege el prin soartă, Îți va răspunde cu o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în toacă, ori cântă din trâmbiți... 31 Iulie. Drum de la Telenești la M-rea Gârbovăț în codrii Orheiului, prin Budăi-Oginești. Acest din urmă foarte frumos sat de răzeși. Codrii mari, dealuri uriașe, văi, cotloane, un colț minunat de țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a integrat structurilor organizației pentru tineret Straja Țării. Deși naționalistă și cu un ascuns scop politicianist, organizația străjerească a avut succes atât în rândul învățătorilor cât și în cel al elevilor. În fiecare școală a fost creat un stol de străjeri iar județul Baia a organizat o Legiune de străjeri. În programul acestor unități se număra: defilări ale copiilor-străjeri pe stadionul din Fălticeni, excursii și tabere la munte, înființarea de biblioteci, serbarea "Zilei sădirii arborilor" sau "Ziua Eroilor"57. Însușindu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
naționalistă și cu un ascuns scop politicianist, organizația străjerească a avut succes atât în rândul învățătorilor cât și în cel al elevilor. În fiecare școală a fost creat un stol de străjeri iar județul Baia a organizat o Legiune de străjeri. În programul acestor unități se număra: defilări ale copiilor-străjeri pe stadionul din Fălticeni, excursii și tabere la munte, înființarea de biblioteci, serbarea "Zilei sădirii arborilor" sau "Ziua Eroilor"57. Însușindu-și datoriile cerute de liderii organizației Gheorghe Rădășanu a înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
economic, social și cultural în plină ascensiune. La vârsta de șapte ani am avut șansa să l văd de aproape pe Regele Carol al II-lea și pe fiul său Mihai, cu prilejul unei festivități de inaugurare a taberei de străjeri, construite în localitate, pe moșia lui Sidorovici. Tatăl meu a fost încorporat în armata austriacă de la vârsta de 18 ani, la regimentul din Viena unde l-a cunoscut pe caporalul Adolf Hitler. Primul război mondial l-a găsit pe tata
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
sunt atât de mari încât unii nu sunt compatibili cu alții și pericolul, în ochii, mei, s-ar numi neverosimilitatea.... Spui în anul 2007, în revista "Ramuri", într-un editorial: "Uniunea Scriitorilor nu este o fortăreață păzită strașnic de niște străjeri fioroși, o fortăreață ce se cade să fie asediată pentru a fi cucerită. Mesajul celor dinăuntru pentru cei dinafară, care tropăie plănuind un asalt sângeros, e foarte clar: cetatea nu trebuie atacată și distrusă, în ea se poate intra firesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prin inegalabilele pagini ale nuvelei Sobieski și românii scrise de Costache Negruzzi. Vechea cetate a lui Ștefan cel Mare, unde voievodul se adăpostise după înfrângerea de la Războieni-Valea Albă (1476), cucerită acum de armata polonă după rezistența eroică a doar 16 străjeri, nu a putut fi multă vreme păstrată. Însuși cronicarul campaniei, Fr. Gaston de Béthune, remarca faptul că „fusese părăsită din cauza dezertării garnizoanei noastre, dar au fost trimise alte trupe din ordinul regelui pentru a lua din nou în stăpânire această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
despre viitor. În codrii lor ca niște cetăți nepătrunse s-au adăpostit odinioară vechii noștri luptători, care ne-au pastrat neatinse numele, limba, credința și datinele strămoșești. Tot ei vor priveghea și în viitor asupra destinelor neamului nostru ca niște străjeri neadormiți a căror brațe s-întind departe ș-a căror ochi văd de sus. Ei, da! nu mă sfiesc a spune că, dacă Alpii mă surprind și mă uimesc prin măreția lor, munții noștri îmi dezmiardă ochii, îmi inspiră bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ni s-ar demonstra că la fel și fiecare zi este unică în felul ei neputându-se repeta. Minunatul spectacol de lumini se oglindea în bătrânul fluviul al Europei, scoțând la iveală valurile minunate ale Dunării, deasupra căreia pescărușii, acei străjeri ai apelor, ce în dansul lor din aripi străbăteau distanța dintre cele două maluri, creând o atmosferă de vis în care te invitau să le fii alături în zborul lor, vrăjindu-te pe moment că ai putea avea aripi să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-i apară 3, cum s-a spus mai sus, și îl întări mult. Astfel consolat, Pelerinul ajunse a doua zi dimineața la porțile orașului Padova și intră, fără a măslui vreo dovadă - așa cum cred că făcuseră tovarășii lui - și fără ca străjerii să-i ceară ceva. Același lucru se întâmplă și la ieșire, lucru de care se mirară tovarășii lui, care își procuraseră dovada pentru a merge la Veneția, pe când el nu-și făcuse nici un fel de griji. Îmbarcarea și traversarea 42
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ceva. Același lucru se întâmplă și la ieșire, lucru de care se mirară tovarășii lui, care își procuraseră dovada pentru a merge la Veneția, pe când el nu-și făcuse nici un fel de griji. Îmbarcarea și traversarea 42. La sosirea lor, străjerii venețieni veniră la barcă pentru a-i cerceta pe toți, unul câte unul, numai pe el trecură cu vederea. În Veneția, trăi din pomeni și dormi în piața San Marco. Nu voi cu nici un chip să meargă în palatul trimisului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a lungul vizitelor la locurile sfinte. Hotărârea sa nestrămutată era aceea de a rămâne în Ierusalim pentru a vizita întruna acele locuri sfinte. Avea în gând ca, pe lângă această evlavie, să ajute sufletele 1 și, pentru aceasta, îi aducea Părintelui Străjer scrisori de recomandare. Dându-i-le, îi spuse că avea de gând să rămână acolo din evlavie, fără a-i vorbi de dorința de a face bine sufletelor (de fapt, el nu spunea nimănui despre aceasta; vorbea însă tuturor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Dându-i-le, îi spuse că avea de gând să rămână acolo din evlavie, fără a-i vorbi de dorința de a face bine sufletelor (de fapt, el nu spunea nimănui despre aceasta; vorbea însă tuturor de prima sa dorință). Străjerul îi răspunse că nu vedea cum s-ar putea face aceasta, deoarece în casă domnea o asemenea sărăcie încât abia îi putea hrăni pe călugări. Din această pricină hotărâse chiar să trimită pe câțiva dintre ei șînapoiț în Europa, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
hrăni pe călugări. Din această pricină hotărâse chiar să trimită pe câțiva dintre ei șînapoiț în Europa, cu pelerinii. șPelerinulț spuse că nu dorea nimic altceva de la mănăstire, decât să i se asculte spovada când ar veni să o facă. Străjerul îi răspunse atunci că în felul acesta ar fi cu putință, dar că trebuia să aștepte sosirea Provincialului (era, cred, Superiorul Ordinului din acel ținut), care se afla atunci în Betleem. 46. Această făgăduință îl liniști pe Pelerin. El începu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
liniști pe Pelerin. El începu să trimită scrisori unor persoane spirituale din Barcelona. Scrisese deja una2 și era gata să o scrie și pe a doua în ajunul plecării pelerinilor, când îl chemară din partea Provincialului - care sosise - și a Părintelui Străjer. Provincialul îi spuse cu vorba bună că aflase de gândul său bun de a rămâne în acele locuri sfinte, că se gândise bine, dar că din cele întâmplate cu alții socotea că nu era cel mai bun lucru. Mulți, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]