8,571 matches
-
din Cuviosul Ioan de la Valaam: Un lucru nădăjduiesc din toată inima: să fiu o stea minusculă în ceruri, în vreme ce voi veți fi niște stele mari, foarte strălucitoare. " De ce atunci un Cuvânt să fie discutat în prea multe cuvinte, mari și strălucitoare?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
aceasta opțiunea pentru registrul epic al senzației; pe Octavian Costin nu-l interesează, de pildă, atît vederea muntelui, cît "efectul lui asupra omului care trebuie făcut perceptibil nu prin șuvoaie de adjective pitorești și idealizante, nu prin imagini lustruite și strălucitoare, ci prin notarea amănunțită a senzațiilor, a impresiilor pe care le are, a situațiilor în care se află cel care îl străbate (Fragmente dintr-un fals tratat de alpinologie). Paginile pe care le scrie Octavian Costin surprind prin subtilitatea notării
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
Constantin Țoiu Mai sunt câteva minute bune până la ora douăsprezece. Turiștii așteaptă privind turnul aurit al Big-Benului, ardezia lui strălucitoare. Timpul la englezi este aproape un lord bătrân... Face să-l cunoști. Am auzit de inși care l-au văzut și care au stat de vorbă cu el, - replici celebre. Printre aceștia, Shakespeare. Un ceas, oricât de celebru, nu poate
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
De asemenea, cu Gombrowicz, despre care scrie unul dintre cele mai bune capitole ale volumului (alături de cele despre Tolstoi și Virginia Woolf). E limpede că îl citește, pe acest mare răzvrătit și cârtitor, cu o simpatie extremă, aproape cu "privirea strălucitoare a iubitorului". Și e la fel de clar, dacă analizăm construcția și compoziția cărții, că există deficiențe și stridențe în ambele privințe. Volumul nu reprezintă un întreg, un ansamblu omogen, cu o perspectivă unitară care, străbătând diferitele universuri diaristice și artistice, să
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
oboistul Adrian Petrescu și flautistul Ion Bogdan Ștefănescu - s-au dovedit și de această dată a fi impresionante în ce privește acuratețea frazei, muzicalitatea inspirată, pertinența determinărilor timbrale. Este o direcție pe care se înscrie inclusiv evoluția tinerei flautiste Ana Miruna Didu. Strălucitor, dinamic, parcurs rapid și în nuanțe dinamice mari, finalul celui de-al doilea brandemburgic, în fa major, lucrare plasastă în finalul serii de muzică, a fost marcat de gafele de emisie ale tinerei trompetiste invitate, Laura Vukobratoviç. Este posibil să
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
a zis Wilson din ușă. Mă cheamă Rat, am protestat. M-am întors spre el și i-am stropit fața cu apa care-mi mai rămăsese în căușul palmelor. Umbla desculț, cu vârful degetelor îndreptat spre interior. Avea torsul gol, strălucitor. Din ușa fără ușă, a zis de-astă dată: Bătrânul Poncho a murit. Așadar febra galbenă l-a luat și pe negrul Poncho din El Almejal, unicul nostru vecin. Dac-o știe, înseamnă c-a vorbit cu Aida, vecina noastră
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
injoncțiunile, poate mai adaugă altele noi, se lasă condus de coincidențe și palpită cînd numărul apare fosforescent în cine știe ce combinație pînă atunci lipsită de importanță, neutră, pentru a "reaminti" că textul nu e în carte, ci în jurul nostru: de la afișele strălucitoare la anunțurile banale, de la datele codificate administrativ la data zilei în care te afli. În debutul filmului, cifra se regăsește într-un text continuu din care s-au păstrat doar numărul și o serie de cuvinte cheie, text impregnat de
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
imagine, o încadrează într-o evocare de aleasă sensibilitate, reînviind atmosfera de odinioară. O mare atenție acordă Valeriu Avramescu vieții literare și artistice, de amplă reverberație în ambianța brăileană. De pildă, comentarii emoționante sunt consacrate unor brăileni care au dobândit strălucitoare prezența pe multe meridiane ale lumii, precum celebra cântăreață Hariclea Darclée, edificatoare o carte poștală apărută în Argentina în 1904, ca și marele nostru scriitor Panait Istrati. Imaginile care reproduc bulevardul Sfânta Maria ne amintesc de personajul istratian Adrian Zograffi
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
se deghizează dintr-odată, la sfârșitul primului tablou, într-o bătrână vrăjitoare și pleacă nu se știe încotro, înainte chiar de a da ordin vânătorului să o omoare pe fiica ei adoptivă, geloasă din cauza frumuseții înfloritoare a acesteia. Oricât de strălucitoare ar fi Adina Tudor în rolul reginei și oricât de convingătoare în cel al vrăjitoarei, lipsind complet motivația comportamentului ei, narațiunea se pulverizează. Vânătorului, interpretat cu toată dăruirea de Vicențiu Popescu, i s-a încredințat o partitură coregrafică de un
Oglindă, oglinjoara mea... by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7742_a_9067]
-
Boșcodeală, stăpânul județului, undeva la intrare ca după aceea să-l însoțească pe fostul președinte în toată vizita prin județ. Ajungem. Așteptăm. La un moment dat, apare și Boșcodeală. Coboară dintr-o limuzină, într-un costum de firmă, frezat, parfumat, strălucitor din cap până-n picioare și, peste toate, și cu un ceas masiv de aur pe mână. Când l-am văzut, am râs. Omul era din cu totul alt film. Plecăm prin județ. Facem mai multe opriri. Oameni săraci, supărați, cu
Sorina Matei, despre Constantin Boșcodeală: Când l-am văzut, am râs by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81734_a_83059]
-
Boșcodeală, stăpânul județului, undeva la intrare ca după aceea să-l însoțească pe fostul președinte în toată vizita prin județ. Ajungem. Așteptăm. La un moment dat, apare și Boșcodeală. Coboară dintr-o limuzină, într-un costum de firmă, frezat, parfumat, strălucitor din cap până-n picioare și, peste toate, și cu un ceas masiv de aur pe mână. Când l-am văzut, am râs. Omul era din cu totul alt film. Plecăm prin județ. Facem mai multe opriri. Oameni săraci, supărați, cu
Sorina Matei, despre Constantin Boșcodeală: Când l-am văzut, am râs by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81733_a_83058]
-
caraibeană Iguataca. Încă o mărturie a fascinației exercitate de Cuba asupra jazzmenilor americani! Muzica trăiește aici prin pulsația ritmică, accentele înșelătoare, ambitusul dinamic (de la pianissimo la pasaje de frenezie colectivă), propulsia asigurată de ostinato-urile pianului și de balansul contrabasistic. Strălucitoare prestația celor trei cubanezi - Julio Barretto/baterie, Ivan Bridon/pian și Felipe Cabrera/contrabas - cărora li se adaugă conguero-ul columbian Rodrigo Rodríguez, capabil să mobilizeze audiența cu hip-hop-ul său hispanic. Într-o notă mai puțin cosmopolită și mai domol-central-european a
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
ar fi doar, cum s-a afirmat, cea testată de îndoială, Paul Aretzu confirmă o atare observație prin umanizarea partiturii sale care se umple de semne profane. E adevărat că un asemenea joc de umbre scoate în liric relief stările strălucitoare ale pietății, însă el rămîne și ca o semnificație a factorului - s-o spunem deschis - luciferic, sare ce dă gust bucatelor angelice. O neîntreruptă litanie ar obosi. Un extaz compact ar amenința comunicarea poetică. Așa încît se ivesc note benefic
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
amantul universal). Confesiuni uneori de nuanță suprarealistă ori măcar de-o prea înfierbîntată imaginație: "sînii ei urcă singuri ca păianjenii pe stîlpii de înaltă/ tensiune, electrifică tot cartierul". Sau: "își înhăma țîțele în cordeluțe de dantelă. ea/ flueră prin subterane strălucitoare înecîndu-se în frumusețe/ zeu împrăștiat pe-o stradă. sînt prea înfiorat/ pariez că la tine sub chiloți se petrec minuni și cînd/ nu-i scoți". Sau: "răscolesc în această femeie ca într-o carte plină/ de labirinturi/ iubita mea locuiește
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
încearcă, poposit în literatura română, o filiație în toată regula, începînd cu Grigore Alexandrescu, căruia-i urmează Alecsandri, junimiștii, "micile economii" ale rentierilor lui Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Coșbuc. Improbabilă ca acuratețe a comparației, lista lui Călinescu e imaginea unei speculații strălucitoare, a unei îmbăieri în covata europeană din care sar, spre bibliografia românească, stropii unor măgulitoare, spumoase neadevăruri. Răbdarea de a citi, pe care nu o are, fără să deplîngă supliciile ei, decît cititorul de plăcere, și-o arată Călinescu, în
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
primul rînd, nu este acea inteligență abstractă în a cărei exersare se întrec geniile și intelectualii. Nimic din ușurința operațională cu care poți manevra concepte abstracte sau formule matematice nu este de găsit în ea. Poți avea o perspicacitate teoretică strălucitoare și în același timp poți să nu depășești pragul deplorabil al unui handicapat social. Un astfel de nefericit este incapabil să facă un lucru pentru care nu e nevoie de cine știe ce inteligență: să întrețină niște relații firești cu oamenii din
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
definițiile: "Atelierul lui Brâncuși avea înfățișarea unui peisaj preistoric; trunchiuri de copaci, blocuri de piatră, un cuptor, unde pro-prie-tarul... un primitiv, frige bucăți de carne, înfipte în țepușe de fier. În fiecare colț, brontozauri și-au depus ouă, iar statui strălucitoare atrag americance ca pe ouă." Și, în sfârșit, o declarație proprie, capabilă oricând - pe deasupra - de o carieră în sens didactic și nedorit. Să o citim, însă, firesc și să-i urmărim volutele stilistice: "Simplicitatea, de asemenea, nu este obiectivul meu
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
pe moș Ștefan a Măndiței care mă privea cu o față blajină. Eu am salutat și el parcă a Început treptat să se dezbrace de surtuc și de pantalonii din azugă bazonați și parcă din văzduh au apărut patru Îngeri strălucitori care Începură să-l Îmbrace cu o mantie aurie tivită cu azuriu, cu falduri mari. Avea fața curată și luminoasă, ochii săi mari și albaștri trimiteau către mine o privire liniștită și plină de slavă, apoi fața sa a Început
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pot să-ți spun și o serie de argumente În acest sens ... Și de ce crezi tu că sunt frumoasă? În primul rând pentru că te iubește dumnealui! Adică suntem șmecheri noi, nu? Și pentru ce mai sunt ...? Pentru că ai ochii negri, strălucitori și mari! Mm! Și mai pentru ce? Pentru că ai proporții rafaelice!, spuse băiatul o replică dintr-un roman de dragoste citit recent. Asta ce mai Înseamnă? E de rău sau de bine? Cred că Începi să-ți bați joc de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nesimțite, au ajuns. Moș Petrache i-a întâmpinat, ca de fiecare dată: Bine ați venit, gospodarilor! Nu vă era sete? Cum să nu ne fie sete, moș Petrache? Asta-i vreme să nu fii însetat? a răspuns Pâcu, cu ochii strălucitori. Dacă-i așa, atunci v-am gâcit bine - i-a încurajat moș Petrache, umplând cele două ulcele pe care le ținea în mână și pe care le-a întins lui Pâcu și lui moș Dumitru. Ia pftim și beți de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
galbenă în mână, se îndreaptă, pe două cărări, spre fostul teren viran pe care s-a aciuat șatra de țigani - e prea beat ca să mai fie politically correct. Aude scârțâitul viorilor, lătratul câinilor și nechezatul cailor, dar nu vede globul strălucitor care să indice rulota. Pe locul pe care se aflase ieri seară, acum e un dreptunghi curat - exact de dimensiunea rulotei -, care contrastează puternic cu mizeria din jur. Vede, sticlind în întuneric, printre cartoane, la înălțimea de 140 cm, doi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se răspunde, spune doar atât: — Duc d’Anjou! Și închide. E ora 20.25. Lionel și Liliane intră pe ușa restaurantului Duc d’Anjou. Restaurantul pare pustiu. Îi întâmpină căruciorul cu deserturi, deasupra căruia tronează faimosul ananas. Lionel e îmbrăcat strălucitor, cu hainele lui de înmormântare. Costumul negru, cravata albă și batista albă, asortată, din buzunarul hainei, ca să nu mai vorbim de pantofii albi cu șireturi, îl fac să semene cu Fred Astaire, mai mult ca niciodată. Nici Liliane nu e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un general. — Poliția? — Prezent, răspunde Clovis, considerat cel mai în măsură să coordoneze operațiunile specifice. — Jandarmeria? — Prezent, răspunde un căpitan jignit că a fost strigat după Clovis. — Pompierii? — Prezent, răspunde un domn fără nici un grad la vedere, dar cu o strălucitoare cască de alamă. — Serviciile secrete? întreabă subprefectul cu o voce ușor scăzută. Cinci indivizi, despre care toată lumea se întrebase până acum ce căutau acolo, toți fiind deghizați în boschetari, lasă capetele în jos. Subprefectul numără capetele plecate: — Unu, doi, trei
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să i se pară că nu mai vede atât de clar în globul de cristal. Îi e frică să-și ghicească propria moarte. Ar însemna să încalce statutul asociației Sorcières de France. Interviul are loc în rulota ei. Esmé arată strălucitor, cu coama de păr blond proaspăt scoasă de la curățătoria ecologică. Cu o mână mângâie globul de cristal, cu cealaltă, țeasta lui Edy, piticul. Gérard în persoană e cel care-i ia interviul. Se află în jumătatea de rulotă destinată clienților
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ca un arc. Se uită spre masă. Vede că vaza e goală: buchetul de flori a dispărut. Se ridică puțin mai sus: vede că lipsește și o felie de tort. Se întoarce spre balcon: își vede lămâiul - de un verde strălucitor - purtând o unică lămâie, mare și galbenă. Coboară din pat și execută seria de cincizeci de flotări. Se duce la debara. Degeaba: a făcut cadou atât extensorul, cât și punga de la Carrefour cu cărămizile. Își pregătește un mic dejun frugal
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]