7,303 matches
-
o “țeavă” folosită la războiul de țesut ( cei de la țară știu că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor si strămoșilor noștri, celebrate in ziua de 9 martie când începe Anul agrar. Referință Bibliografică: Mucenicii(Tradiții din Purani de Videle) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1163, Anul IV, 08 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/_mucenicii_traditii_din_pura_floarea_carbune_1394276426.html [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” „Constelațiilor diamantine”! Are coșmaruri, vrea să piară „sămânța” acestei reviste și să rămână, dacă se poate, numai „Luceafărul” ei, „curEnume” mondial, galactic și astral, singura revistă care promovează adevărata
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
ca pe niște simboluri consacrate, sunt câteva teme pe care le dezvolt, de fapt dacă fac o sinteză pe ultimii cinsprezece ani - am un ciclu de 12 blazoane, de 12 regine, de 12 coloane, 12 scaune, fragmente de trupuri, vânători, strămoși... Aceste sunt temele pe care le dezvolt în cicluri și mi-asi dori foarte mult să fac o retrospectivă, să adun lucrările pe care le am în colecții particulare. După cum vă spuneam, lucrurile nu sunt greu de făcut, ce este
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Mozaic_cultural_interviu_astazi_sculptorul_constantin_milea_sandu_am_trait_intotdeauna_la_orizontul_misterului_.html [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
oamenilor, pentru carnea lui necurată. În vremurile de demult, porcul se sacrifica după Crăciun pentru ca postul să-și nevoiască adevărata dăruire a creștinului ortodox, față de nașterea celui mai luminat dintre oameni, Iisus Hristos. Consemnăm însă faptul că acest obicei necreștin, strămoșii noștri îl practicau încă cu mult înainte de nașterea Domnului și că în religia vechilor daci constituia un simbol al divinității întunericului, care lua puterea de luminare a soarelui în cea mai scurtă zi a anului, respectiv solstițiul de iarnă. Desfășurând
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
doar la românii din spațiul dacic și a celor care odată formau teritoriul marelui neam trac. Tot acest ceremonial, de altfel sacru, este considerat ca veche sărbătoare a zeului hindus Shiva, sau Osiris la vechii egipteni, zeul soarelui, al luminii. Strămoșii daci sacrificau porcii, semn al dies irae, ca pe un animal ce putea hrăni soarele, cu tot ritualul luminos și încins al sacrificării acestuia, venind în ajutorul soarelui pe care îl venerau crezând că îl hrănesc sporindu-i puterile. Miracolul
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
de redacție al monografiei, consemnează mai departe, în amintita adresă, următoarele argumente, menite să convingă Direcția presei, în vederea obținerii BT-ului: “Am cercetat documentele și am subliniat viața de robie, lupta pentru un trai mai bun, pentru independență, dusă de strămoșii noștri. Am prezentat, după aceea, actualitatea eliberată de exploatare, progresul economic, tehnic și cultural, viața nouă ce se construiește în era socialistă, în drumul spre comunism. Au colaborat la această lucrare, în afară din localitate, prof. univ. dr. docent D.
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
vrut ștergerea din istorie a culturii și limbii romilor. Cel ce era prins că vorbește limba romani primea 24 de bice. Acum trei săptămâni am întâlnit un țigan gabor bătrân care mi-a spus că a auzit în tinerețe de la strămoșii săi că Maria Tereza i-a forțat pe țiganii gabori să ia în căsătorie unguroaice. Era foarte trist, știind că romii gabori nu au sânge rom pur. Așa se explică pielea albă a romilor gabori. Ținând cont de aceste aspecte
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
Zilei Naționale a României”. Avem datoria de a păstra vie și a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea și libertatea poporului, precum și de a privi spre viitor cu optimismul, curajul și încrederea cu care au făcut-o și strămoșii noștri, de la cei căzuți pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste. Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri și urări de sănătate, fericire și succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze
Răspunsul unui “ROMÂN DE PRETUTINDENI” adresat SENATORULUI ROMÂN DE ACASĂ cu prilejul zilei de 1 DECEMBRIE by http://balabanesti.net/2013/01/07/raspunsul-unui-roman-de-pretutindeni-adresat-senatorului-roman-de-acasa-cu-prilejul-zilei-de-1-decembrie/ [Corola-blog/BlogPost/339960_a_341289]
-
Am auzit un glas de femeie ce venea de mai Sus. Ți-am dat tinerețea veșnică, ți-am dat credința, deși o parte destul de însemnată o aveai. Am constatat citindu-ți articolele publicate în ziarul Timpul. În ele apărai Biserica strămoșilor tăi. -Prea Sfântă Maria și aici simt că nu mi-am făcut datoria deplină față de credința mea creștină: „Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi- adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământă această tină știind să îndrăgească tunetul, care pe alții spăimântă. Dăruirea lor, cometă arzând pulsatilă risipită-n câmpie, reîncarnată în mac înhamă raiul la a țării grădină leagănul carpatic al strămoșului dac. Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce - au clădit România iulie 1982 Referință Bibliografică: Țăranii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Taranii_elena_armenescu_1351001194.html [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
Christodoulou îi datorăm faptul că acestă școală există. Alături de doamna profesor Anca Pericleous am învățat să scriem și să citim românește, iar mai târziu în clasa a V-a doamna Valentina Cican ne-a învățat despre frumusețile patriei și vitejia strămoșilor noștri. Vă mulțumim și le urăm succes noilor generații de copii care vor păstra vie limba română. La mulți ani, Școala Românească!” După aplauzele binemeritate a fost invit pe scenă Excelența Sa, Ambasadorul Ion Pascu, care a adresat câteva cuvinte în
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! by http://uzp.org.ro/18-mai-2014-nicosia-emotii-mari-la-spectacolul-aniversar-al-scolii-romanesti-din-cipru/ [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
cuvinte.’’ Am clădit acest castel, ca semn trainic că sunt adânc înrădăcinat în această frumoasă țară, îndeplinind o datorie sfântă și închinând zidirea cu vin românesc, în cinstea și fericirea României’’. Și tot atunci poetul Vasile Alecsandri a urat. ’’ Din strămoși când un domn sau un boier mare, intră în casă nouă poporul îi urează: să ai atâtea cinstiri și atâtea biruințe câte grinzi și cărămizi sunt în casă; atâta fericire câte grăunțe de nisip sunt în ziduri. Această urare o
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Resedinta_regala_a_regilor_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
mocnind, suspină-n drum și luna/ Îi șterge plânsul, tace-ntotdeauna,/ Deși în ea sunt stoluri de cuvinte..... Iubito, ce-amirosești a primăvară,/ Noi suntem condamnați să fim o țară! (pag. 29). Dorul de țară, pulsul adânc al trăirii devine „acum strămoș îmi sunt și turlă. În „grinda Universului” poetul, trubadurul tăcerii, bate la porți ferecate dar cu o rază de speranță, ca în „Poem incert”: Porți ferecate mă privesc în noapte,/ cu viscol încuiate furios,/ Le sunt străinul ce-a plecat
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1409427736.html [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
Hârban, un hâtru recunoscut pentru spontaneitatea sa, i-a pus porecla Bâlbu, de care n-au scăpat nici nepoții lui, numiți peste vremuri ai lu’ Bâlbu, deși nu mai știa nimeni că acest nobil cognomen le venea de la vestitul lor strămoș, marele mag fântânar... Referință Bibliografică: UN ET ÎN RURAL / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1466, Anul V, 05 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
psihologia neamului românesc o puternică tendință de a-și judeca sub unghiul religios creștin, desfășurarea istoriei sale proprii. Înfrângerile și izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
tău religios îți slujește la făptuirea profesiei de actor, despre care spui că cere eforturi? Dumnezeu nu e părtaș la muncă, e doar învingătorul care te poate convinge să devii un luptător pentru idealurile pe care ți le propui. De la strămoșii noștri am deprins dragostea de muncă, iar de la comuniști am deprins lenea, furtișagul, minciuna, tot ce-i rău în cotidian. Comunismul a trecut și am rămas cu degetul pe rana necicatrizată a istoriei! Nu ne este azi nici mai bine
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433650366.html [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
poți face din crocodil o broască testoasă și din broasca testoasă un nou crocodil, ori poate chiar un dinozaur sau un leviatan (ca acela din Carte lui Iov) sau un lamantin, acesta a fost în urmă cu milioane de ani strămoșul Atlanților din Carpați. De aceea, poate că este bine să știm fiecare dintre noi acum chiar și de ce toți politicienii noștri, globalisti și globalizați, au culoare unui camelion. Pentru că, potrivit geneticii moleculare, văzută prin prisma genealogiei umane, preistorică, „camelionul are
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353413786.html [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
pe un alt camelion”, spune un proverb anonim. Aștept Clipa cea mare când vom învăța cu toții respirația holotropică de conștiință estinsă solare, ca să putem trăi împreună și fără frică alături de toți acești politicieni globaliști și camelioni, care descind chiar din strămoșii noștri dinozauri, leviatani și lamantini atlantici. Descind de fapt, antropologic, din toate speciile și din toate neamurile și rasele de pământeni și de nepământeni, galactici și extragalactici, și amestecați acum între ei, că nici un ghicitor în pietre, ca acelea din
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353413786.html [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
află în preajma sa, arborele rămâne asemenea unei ființe, cu viața ascunsă dincolo de cuvinte. Arborele - la fel ca și omul, urcă și coboară trepte nevăzute. De acolo din locuri nebănuite cândva, el a stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului, pe coloana veacurilor, potolind cursul zilelor. Arborele, ca și lumea existentă, are biruințe și înfrângeri, doruri și dureri, și-o îndârjită luptă pentru existență ce stă ascunsă sub coaja sa de o liniște apararentă. Asemăn arborii cu
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
și sacrificiul îl regretă în fiecare clipă. Sunt mesaje îndoliate pe care revista ART-EMIS le-a publicat în ediția specială dedicată memoriei Profesorului univ. Dr. Gheorghe Buzatu la momentul potrivit.[1] În memoriam, la un an de când a răspuns chemării strămoșilor, Marelui Român Gheorghe Buzatu i se cuvine de drept , pentru că El și-a iubit Țara, pentru că a fost un mare patriot care „... nu s-a dus cu dușii, care s-a bătut cu rușii”... și cu toți dușmanii Neamului Românesc
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor by http://uzp.org.ro/bastonul-de-maresal-al-istoriei-romanilor/ [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnul_cel_dintai_de_punctua_nicolae_nicoara_horia_1379143334.html [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
o viață netrebnică și n-a ținut seama de poruncile lui Dumnezeu. Este însă strălucitor amurgul vieții. De ce? Acum se simte că s-a apropiat ușa. Ce-i dincolo de ușă? Te așteaptă o lume misterioasă, miraculoasă și reală. Te așteaptă strămoșii, prietenii care au plecat, sfinții, îngerii, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu. Este momentul când omul, după o lungă și obositoare călătorie, se apropie de casă, unde știe că-l așteaptă Dumnezeu cu brațele deschise, Tatăl, cetele îngerești
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1378718486.html [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
crăpăturile care le permit supraviețuirea. Mama a fost înzestrată cu o înțelepciune remarcabilă, o gândire limpede și fapte constructive. Dragostea de famile, de neam și de țară pe care le-a transmis și copiilor, și-au tras seva din înțelepciunea strămoșilor. Obstacolele, durerile, privațiunile au întărit-o dăltuindu-i chipul ca într-un model emblematic. Viața autorului a fost luminată de modelul ambilor părinți și a bunicului, dar icoana chipului mamei sale a fost nedeslipită de inima sa. În sufletul autorului
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1486442751.html [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
la timpul de azi: „Au trecut mai bine de șaptezeci de ani din acea zi, dar parcă simt și trăiesc și acum jalea evreilor care se vedeau alungați, fără să știe de ce, de pe pământurile în care de sute de ani strămoșii lor trăiseră în pace și bună conviețuire cu oamenii locului. De ce ne dădeau afară din Târgu Ocna, orașul atât de drag în care am trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil, căruia
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1486442751.html [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
Bănuiesc că iarna este dezolant. Doar Dunărea mai poartă cu ea viața, atât în adâncuri, cât și la suprafață, când trec vapoarele. - Da, ai dreptate. Iarna nu prea ai ce face în Rasova, dar viața localnicilor este aici din moși - strămoși, așa cum ți-am spus când intram în comună, de peste o mie opt sute de ani. Când au ajuns în fața ușii, mama lui Radu le ieșise în întâmpinare. - Parcă mi s-a părut mie că se aude vorbindu-se, dar eram cu
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]