2,423 matches
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natura, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1329412484.html [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
milenii izvoarele scrisului de la Tărtăria, este în ultima instanță și în adâncul sufletului lui un Orfeu rănit, care plecat din patria sa și a strămoșilor lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând-o cu el în lume, de farmecul limbii părinților: „Mi-e dor de slană și pită,/ De stână, de un deal,/ De măicuța mea iubită,/ De o vorbă din
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
s-a cristalizat, ci dimpotrivă, după ce le evocă și le „cântă”, după ce a atins pământul natal, îmbogățit, întărit, încărcat cu energii binefăcătoare, se înalță și pornește în lume mai senin, mai luminos: „Am deschis acum o carte/ În limba mea strămoșească/ Să dau grijile deoparte,/ Fruntea să mi-o descrețească.// Întâlnesc o poezie/ Care farmecă bizar.../ Totul ce acolo scrie/ Îmi pare familiar/” (Transilvania) Și totuși, asemenea lui Anteu, în excursul spiritului prin lume, acesta resimte dureros nevoia reîntoarcerii acasă. Re-întorcerea
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
al Națiunii Române" lui Avram Iancu. Astfel, pentru cinstirea în mod deosebit a memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania, cu merite excepționale în afirmarea identității și a drepturilor naționale pe teritoriul strămoșesc, potrivit articolului unic al Legii transmise la promulgare se conferă fostului conducător al revoluției române din 1848-1849 din Transilvania titlul de „Erou al Națiunii Române". Textul integral al cererii de reexaminare: Cu respectul cuvenit pentru tot ce a reprezentat Avram
Lege Avram Iancu. Iohanns retrimite la Parlament inițiativa lui Crin Antonescu. Reacția senatorului PNL () [Corola-website/Journalistic/103658_a_104950]
-
de bucurie inimile noastre ale tuturora. Biserica, din a cărei apărare în secolii trecuți românii își fac gloria lor, a fost totdeauna nedeslipită de destinele țării. Pătruns de acest adevăr istoric și cunoscând credința nestrămutată a poporului în religiunea lui strămoșească, din cea întâie zi și în timpul Domniei Mele, am avut dinaintea ochilor mei un țel constant, mărirea și întărirea Bisericii Române, pentru ca ea să rămână acea mare instituțiune națională de Stat, pe care poporul român să se poată totdeauna sprijini
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
ziua Moșilor de vară. Datinile celor trei sărbători Credincioșii care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători :Moșii de cireșe, Rusaliile și Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoși, sufletește și trupește, în comparație cu rudele lor care nu împlinesc datinile strămoșești. De asemenea, pentru a avea spor în casă și pentru a fi sănătoși tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete și obiecte noi, nefolosite în propria locuință.
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
a aduna lumina speranțelor pe chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424428366.html [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
circule nestingherit, pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor străvechi, comori ale sufletului românesc. „Acest post de radio on-line își propune să aducă bucurie în sufletele românilor plecați de acasă, românilor de pretutindeni, făcându-le sufletul să vibreze, ascultând cântece și vorbe strămoșești", spune Ecaterina Cîmpean, directoarea radioului. „Suntem datori să transmitem tradițiile și obiceiurile care definesc spiritul poporului nostru, să păstrăm vii în inimile noastre valorile spirituale ale neamului românesc, să păstrăm limba română și să o transmitem mai departe. Alături de noi
ŞASE ANI DE ACTIVITATE ÎN SLUJBA ROMÂNILOR DIN DIASPORA de MIHAELA COLIN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_colin_1430307668.html [Corola-blog/BlogPost/348936_a_350265]
-
primordialitate, de reconfirmare a trăiniciei, a persistenței în Europa; fiecare tinde să redobândească măreția de altădată. Revedeți argumentele britanicilor pro-leave... și parcă am mai auzit pe undeva : Let’s make America great again! Până și noi încercăm să trezim spiritul strămoșesc: nu suntem noi leagănul Europei? Nu e limba dacică izvorul din care s-a format latina? Sigur, e o nișă. Dar e proaspătă. Problema, după mine, este că sentimentul național invocat în aceste zile este revendicat nu ca mijloc, ci
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? by https://republica.ro/brexit-ul-intriga-ce-a-schimbat-simtitor-scenariul-povestii-europene-chiar-are-europa-o-oportunitate-de [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
clocot toate supe și trăiriNe rămân de veghe calde -amintiri.... XVIII. FRAȚI ROMÂNI, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Frați români de aceeași Mamă Să nu luăm ce-i rău în seamă, Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
ce-i rău în seamă,Glia noastră strămoșeascăPeste vremi să dăinuiască!Doar uniți în rugăciune împlinim și cele buneSfinții noștrii păzitoriNe feresc de trădători!Răul vrea să ne despartăSă mai rupă iar din hartă,De ne dăm mâna frățeascăSalvăm Țara strămoșească.Moșii noștrii sunt de pază,La hotar încă vegheazăTulnicul răsună-n munțiAu ajuns cu toți cărunțiCuza, domnul cel mai dreptA dus țara chiar în piept,Cu ocaua lui cea micăNe-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună... XIX
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
închipuie oamenii. Altul este omul însuși decât acela ce se închipuie el. Altul este adevărul decât acela pe care și-l închipuie mintea omenească” (Ieromonahul Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos. vol.1 Ed. „Credința strămoșească, p. 181.) Infinitatea iubirii este atinsă numai atunci cînd doi sau trei devin unul sau când toți devin una. Aici, omul sau semințiile capătă libertatea transcedentală, care trece peste timp și spațiu întru nemărginita Taină a izbăvirii, unde conștiința se
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
cum ziditor grăiește Părintele Iustin: „Țelul final al oricărei nații însă nu este viața, ci Învierea, și asta chiar cu prețul vieții trupești” (19. Ieromonahul Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos, vol.2, Ed. „Credința strămoșească”, p. 138.) În fiecare creștin când rânduiește Domnul, vine harul luminii de sus, înmugurind clipa mărturisirii, răspândind în jurul lui lumina. Rostului vieții nu trebuie să-i irosim viața, ci trebuie s-o înflorim dăruind-o, așa cum ne-a dăruit-o
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
și va fi locuită de râvnitori ai valorilor creștine, artistice și culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este și va fi locuită de ostenitori biruitori întru aceasta, din veacuri vechi, până azi! Mulți artiști au trudit în Dobrogea strămoșească, la înstelarea spiritului dobrogeanului acestei zone etnofolclorice. Au trudit chiar și unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
a crea bunuri valabile pentru noi și pentru clipa trecătoare, și pentru alții, pentru universalitate, pentru eternitate“ („Creștinismul și cultura română“, pp. 28-29). Fără această simbioză riscăm să ne dezrădăcinăm de ethosul românesc, de esența spirituali¬tă¬ții și culturii strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1398770833.html [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
să întregim clepsidra inimii.. În gândul tău, un scut îmi faci din brațe doritoare Si-ai vrea să mă ferești de tot ce-i nefiresc Pe trupurile calde se răzvrătesc broboane călătoare Și-n nebunia lor, ne-ndeamna spre păcatul strămoșesc. În gândul tău, eu mai cutreier poteci întortocheate Care imi poartă pasul catre-al tău suflet cald ... Citește mai mult În gândul tauîn gândul tău, mă porți prin locuri neștiute,Mă culci pe fir de iarbă sau mă ridici spre
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
steaua ta să nu apună Când vrea o putere infama. De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune! ------------------------------------ New York 3 martie 2012 SĂ NE UNIM ! Să ne unim spre re-ntregirea Ținuturilor strămoșești Să nu trăim doar cu-amăgirea Din rugăciuni duhovnicești Pentru a ne salva trecutul Să ne unim, să condamnam Tâlharii ce ne iau avutul Pe veci să-i anatemizam Să ne unim să trecem Prutul Hotarul să-l mutăm pe
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mama și stăpâna. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
-n locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Colindă
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419858049.html [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
adevărul și frumusețea de kitsch și cultură de șanț? Sau de club de fițe? Să fie doar acestea din urmă reperele unui popor care a dat uriașe personalități culturale ce și-au închinat viața culturii și artei românești, păstrării tradițiilor strămoșești? Societatea a evoluat, așa se zice, dar mie mi se pare că a involuat, până la stadiul de animalitate. Dar ce zic eu, că încep să jignesc animalele. Nu mai avem nimic sfânt, preluăm tot ce este mai josnic și mai
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Minutul_si_picatura_tableta_cezar_cezarina_adamescu_1354182335.html [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale: măcelari, agricultori, călăreți, fermieri, dar și al bolnavilor de lepră. Ramurile de salcie au puteri magice în această zi În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moșii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim ușile și ferestrele casei cu ramuri de salcie. Și porțile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice și-i apără pe gospodari de boli și de pagubă
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
care au apărut zorii unor timpuri mai bune pentru toate minoritățile din Ucraina, și românii speră că măsurile ce vor fi luate în noul context vor asigura continuitatea procesului de păstrare a identității lor, de promovare a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Se cunoaște că până nu demult, acest lucru a fost anevoios; relațiile dintre România și Ucraina aveau ca fundament suspiciunea, dezacordurile, mentalitățile închistate. Aceste rivalități s-au răsfrânt mult timp asupra românilor din interiorul statului ucrainean, supuși divizărilor, discriminărilor, resentimentelor
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și neastâmpărat
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]