2,407 matches
-
un univers inedit, aparținând celei mai sincere și sensibile scriitoare - fire nobilă și suflet deschis, de adevărată creatoare. Posesoarea unui filon puternic de sevă epică; atentă și receptivă la viața înconjurătoare, la istoria neamului, la legendele populare și la obiceiurile strămoșești; înzestrată cu o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
niciodată, dar despre care, datorită lui Octavian Curpaș, avem de unde să citim și de la cine să învățăm! Toate personajele lui Octavian Curpaș sunt exemple de tenacitate și perseverență, într-o luptă continuă pentru adaptarea la lumi străine tradițiilor și datinilor strămoșești. Ei rezonează deopotrivă cu țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scrisori și evenimente care se succed cu repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții. Transformările din viața acestor
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
un univers inedit, aparținând celei mai sincere și sensibile scriitoare - fire nobilă și suflet deschis, de adevărată creatoare. Posesoarea unui filon puternic de sevă epică; atentă și receptivă la viața înconjurătoare, la istoria neamului, la legendele populare și la obiceiurile strămoșești; înzestrată cu o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică... specifică oamenilor cu două patrii. Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre. Prietenul meu și-a iubit întotdeauna țara, graiul și portul strămoșesc, oamenii pământului în care s-a născut, dar mi-a spus că este de acord cuCioran - care spunea la un moment dat că noi nu avem nimic... „Românului îi cam place să se laude - spune nea Mitică -, eu mă bucur
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
frumoasa zonă și Țară a Maramureșului autentic, care au contribuit la construirea și înfrumusețarea acestui măreț edificiu al culturii și spiritualității autentice, fiind convinși că el va contribui la consolidarea vieții noastre bisericești și românești, din acest binecuvântat ținut creștinesc, strămoșesc și românesc, al Sighetului și Maramureșului istoric și Voievodal!... Un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Consilier - Relații Culte, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mesaj de aprecire si felicitare - 2012... / Stelian Gomboș : Confluențe
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355094_a_356423]
-
din frumoasa zonă și Țară a Oașului, care au contribuit la construirea și înfrumusețarea acestui măreț edificiu al culturii și spiritualității autentice, fiind convinși că el va contribui la consolidarea vieții noastre bisericești și românești, din acest binecuvântat ținut creștinesc, strămoșesc și românesc, al Oașului și Sătmarului!... Un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Consilier - Relații Culte, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mesaj de apreciere si felicitare - 2012... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355093_a_356422]
-
decât să o citești cu nesaț. Aș putea spune că cei doi domni, Octavian Curpaș, autorul și personajul Dumitru Sinu, se aseamănă, deoarece mâna destinului i-a făcut să se cunoască departe de țară, însă amândoi provin din același „leagăn” strămoșesc, minunatul Ardeal. Nu pot trece mai departe fără a spune că scriitorul, i-a ascultat poveștile spuse cu atâta farmec, notându-le ca într-un fel de jurnal și apoi mai târziu să prindă contur intr-o carte. Nu degeaba
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
in the yard of host cam through February of the year after that, on 20 December, to find the end. Ziua de Crăciun are o semnificație importantă în viața săteanului creștin, cutume păstrate cu multă aplecare spre tot ceea ce tradiția strămoșească a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia scânteia în zilele acelea de curățire a trupului și a sufletului
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
era jertfit nopții pe care o lumina cu lemnul lui, ales de cetele de copii însoțite de câțiva tineri cu câteva zile înainte de ritual. Copiii, considerați element pur al vieții, vor fi fost și atunci ca și acum în obiceiul strămoșesc, cei care vor fi oficiat, pentru potolirea spiritelor nopții, jertfa. Stejarul, în mentalitatea țăranului român, ar fi putut sugera trupul veșnic viu al Mântuitorului, supus luptei cu lumea neagră și înrăită a Satanei. Lumina focului însă era cea care îi
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
stea. La Ignat, în tradiția poporului român, pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o datină de demult spune că trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă din antichitate semnifica eroismul, curajul învingătorului asupra învinsului ce se lăsa înjunghiat. Atât de puternic s-a înrădăcinat acest ritual strămoșesc al sacrificării porcului în ziua de Ignat încât, în unele zone ale țării noastre
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă din antichitate semnifica eroismul, curajul învingătorului asupra învinsului ce se lăsa înjunghiat. Atât de puternic s-a înrădăcinat acest ritual strămoșesc al sacrificării porcului în ziua de Ignat încât, în unele zone ale țării noastre manifestările triumfă cu acea imitare a grohăitului porcului. Un instrument muzical, numit surlă, confecționat asemănător unei trompete cu șase găuri, de către tinerii Brașovului, umplea cu sunetul
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
bine a făcut Părintele Teofil Bădoi, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, (și) acum la împlinirea a doi ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
de grandomanie. Pentru că nici prin gând nu-mi trecea să-l și cred. Dar acum realizez că avea dreptate. Văd asta cel mai clar atunci când revin în țară, prin vizitele la părinți. Indiferent dacă e vară sau iarnă, inevitabila glie strămoșească se ține scai de mine, ermetizând porii pielii tăbăcite, pătrunzând cu precădere în spațiul dintre talpă și carâmb, unde, dacă apucă să se întărească, se preschimbă într-un soi de ciment autohton, de unde doar o țeapă draculeană îl mai poate
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
stat ce i-a fost atribuită în 2010: Ordinul Republicii. Distinsul intelectual chișinăuian Vlad Pohilă e o personalitate de frunte a românității. Și nu o personalitate raportată doar la spațiul geografic al R. Moldova, Basarabia cea smulsă violent din vatra strămoșească, ci la întreg arealul românesc, indiferent de hotarele efemere trasate de istoria intereselor statale. Reprezentativitatea culturală a scriitorului și publicistului Vlad Pohilă e accentuată de prolificitatea sa creativă, de enciclopedismul și frumusețea stilistică a operei sale, de autoritatea sa de
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a făcut Grădina Raiului Domnul Sfînt, Din sacul spart, de-un pisc din Carpați, nenumărate Bogății curgînd, golindu-i tot sacul din spate, Minunîndu-l pe Sfîntul Petru de întîmplare, Dar, în ochi
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
bun și povara Mea este ușoară (Matei 11.29,30) De Înălțarea Domnului, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește și pomenirea eroilor. A tuturor celor care s-au jertfit în toate timpurile și în toate locurile pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. Referință Bibliografică: 13 iunie: ÎNĂLȚAREA DOMNULUI / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 895, Anul III, 13 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346072_a_347401]
-
Acasa > Strofe > Atasament > C O L I N D Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi pe Sabasa, între munți, Colindă-n straiul strămoșesc Și tineri dar și cei cărunți În dulce grai moldovenesc. Colind străbun aduc acum Când prunc în iesle e Mesia Răsună cerul și pământul Născut-a Prunc Sfânta Maria. În ieslea sfintelor biserici Iisus așteaptă neîncetat Și pe iconostas El
C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]
-
Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT Din tradiții precreștine, La Nașterea Domnului, Obicei păgân revine Cu praznicul Ignatului. Iar prin tradiții creștinești Se practică ritualuri Ce vin din datini strămoșești, Să dăinuire peste vremuri. Se coc turte ce-s numite Scutecele lui Iisus. Cu miere și nuci stropite, Se-mpart celor ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului, Suflet
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
pag., 2 lei; (2) 36. Botoșăneanul, Calinic, Logica Trinității, Cluj-Napoca, Editura Gedo, 2005, 288 pag., 20 lei; 37. Bria, I., Spre plinirea Evangheliei, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, 160 pag., 10 lei; 38. Canev, Silvestru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ed. Credința Strămoșească, 2001, vol. III, 384 pag., 12 lei;(2); vol. IV, 416 pag., 13 lei; 39. Cărticică de rugăciuni pentru copii, Dr. Tr. Severin, Editura Didahia, f.a., 14 pag. policrome, 1 leu; (3) 40. Chîlnicean, Laura, Copiii cu nevoi speciale și
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
Părinți despre rugăciuni, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2008, 84 pag., 2 lei; 100. Tache Sterea, Teologie Dogmatică și Simbolică, vol. I, București, Editura Institutului Biblic, 2003, 304 pag., 20 lei; 101. Teșu, Ioan, Îmbogățiți-vă în Domnul! f.l., Editura Credința Strămoșească, 2003, 152 pag., 10 lei; 102. Tihon din Zadorsk(Sf.), Scrisori din chilie, București, Editura Sofia, 2006, 304 pag., 15 lei; 103. Un chip al blândeții: Părintele Visarion de la Clocociov, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2003, 118 pag., 9 lei; (2
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
am mai învățat ceva, am mai acumulat ceva! Nu poți comunica cu un om dacă nu ai limbaj comun! Și iată ce am găsit despre ceea ce îmi scrieți, despre numele acelui domn german, Herr Blach, care întradevăr poate avea legături „strămoșești” cu vlahii. Exista pe vremuri în orașul Oradea un mare autodidact, un erudit, pe nume Alexandru Pele. L-am cunoscut! Era o personalitate cu o cultură atât de vastă încât ar fi trebuit să i se ridice o statuie și
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
și a factorilor geoantropici de-a lungul unei mari perioade de timp. Revenind la subiectul care a creat această analiză, adică a cea a numelui de „BLACH”, nume neuzual pentru a fi purtat de un nativ german, cu adânci rădăcini strămoșești (cred!) în acele locuri, găsim la pagina 59 a cărții lui Alexandru Pele următorul enunț având numărul 37: „BLAH. Sub această formă de BLAH, una dintre cele mai vechi, sunt cunoscuți strămoșii noștri de pe Nil, din regiunea Alexandriei, întrucât impozitul
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]