4,708 matches
-
a putut explica frazarea cultă, densă în volute, „cărturărească” a paginii sale, cu sonorități adesea complicate, de slujbă și oratoriu liturgic bizantin. Intervine însă aici o demonstrație subtilă care merită urmărită până la capăt. Având în spate „o concepție, etică, umanistă străveche”, Creangă se îndepărtează de valorile etice ale basmului popular și introduce în poveștile sale elemente de literatură satirică, amestecând basmul cu satira, ceea ce îl „scoate” din vecinătatea unor scriitori care cultivă și ei mitul sau miraculosul de sorginte populară (Slavici
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
un român, ci însuși prințul Charles. El vorbea cu entuziasm despre zona aceasta considerând-o de o importanță uriașă pentru Europa, căci este una din puținele regiuni rămase într-o neverosimilă puritate, unde se perpetuează netulburat un mod de viață străvechi, în care omul trăiește integrat în natură, trăiește în echilibru, în armonie cu natura. Întrebat de realizatorul documentarului ce anume îl impresionează cel mai mult aici, prințul Charles a răspuns: „Sentimentul veșniciei”. Să recunoștem, prințul englez a fost foarte convingător
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
Titlurile sunt, în treacă fie zis, o plăcere a lui Nourrisson. Cartea despre tutun se intitulează Țigareta. Istoria uneia care dă foc . În franceză, allumeuse înseamnă „care aprinde”, „dă foc”, dar și „femeie provocatoare”. Nourrisson începe prin a respinge teza străveche, de la Diodor din Sicilia citire, conform căreia romanii au descoperit în Galia locuitori dedați beției cu vin. Are, din contra, dovezi certe că galii beau rareori vin și, mai des, bere din orz sau hidromel, nefiind cine știe ce băutori propriu vorbind
Și băutorii au istoria lor () [Corola-journal/Journalistic/3523_a_4848]
-
ei de temuta castă a războinicilor „daha”, care se aliaseră cu triburile nomade din sudul Kazahstanului de azi, hărțuind granițele imperiului Ahemenid. Li se mai spunea și daai, dai sau daoi și erau Înrudiți cu masageții ce ajunseseră din timpuri străvechi la Urali (Robert Vermaat, www.vortigernstudies.org.uk). Daoii au fost menționați pentru prima dată În scris pe „inscripția daiva” a regelui persan Xerxes (486-465 Î.H.). Aceștia formau o satrapie subordonată regelui, locul de baștină fiind regiunea de jos
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
un „realism național” pe care-l putem identifica prin două trăsături: tratarea în fel și chip a realității cotidiene contemporane (urbane, altminteri scriitorul e acuzat de „regional”1) - ceea ce s-ar numi prezentism - și sondarea magico-mitică a unei istorii culturale străvechi, premoderne dar aristocrate, în lumina căreia se reliefează caractere periferice, profunde, pierdute. Un fel de redivivus al comediei și tragediei de altădată, numai că mizele sunt mult mai diverse, iar conștiința „istorică” a scriitorului e alta. Alături de cei doi ficționari
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
milion de exemplare. Ultimul dans al lui Charlot de Fabio Stassi apărut în 2012 a provocat mare agitație în universul editorial, fiind una dintre senzațiile Târgului de Carte de la Frankfurt. Cei doi autori vin din spații culturale cunoscute prin tradiții străvechi, prin lumi închise ce își respectă cutumele: Michaela Murgia s-a născut în 1972 în Sardinia, la Cabras, iar Fabio Stassi s-a născut în 1962, la Roma, într-o familie cu origini siciliene. Amândoi au debutat în 2006 direct
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
sărbători unice) sau biografiile unor personalități, reinventându- le, sau destinele personajelor imaginate altfel, umplând spațiile albe ale unor cărți consacrate. La prima vedere, totul le deosebește: Michaela Murgia scrie despre satul din Sardinia în care persistă rituri păstrate din vremuri străvechi, împletind practici magice și sărbători creștine, o lume încă arhaică, având în centru o accabadora, care îndeplinește rol esențial în viața satului; Fabio Stassi îl alege ca personaj pe Charlie Chaplin bătrân, rememorând episoadele necunoscute ale vieții sale, aventurile care
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
Creangă primii săi comentatori, până la „incomodul inefabil” (G. Călinescu), „homericul”, trăind în atmosfera proprie pentru „o seminție omenească începătoare” (G. Ibrăileanu, Vladimir Streinu), omul anapoda, renascentist, ca și personajele sale (Zoe Dumitrescu Bușulenga) sau „ezotericul”, relevând sacerdoții tantrice și ritualuri străvechi (Vasile Lovinescu) distanța de imagine este impresionantă și dezvăluie „forța simbolică și valoarea existențială a sferei imaginilor”8, care s-au așternut în timp, dând consistență unui mit literar. 1. Ion Creangă, Opere. Ediție de G.T. Kirileanu. Fundația pentru Literatură
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
ia-o că pe antică religie (prisca relligione) a lui Hermes cel/ De trei ori marele, neegalat nici de Orfeu, tracul/ Neîntrecut în cântec de Linus al lui Caliope,/ Nici de Zamolxis ce pe Eumolpus l-a depășit,/ Ei care străvechea faima a cerului probat-au./ Utilă e cartea într-a lumii umbră trecătoare/ Celor ce cu-adevărat lumină pură o îndrăgesc./ În ea-i înțelepciunea, puterea vieții și a morții,/ Aici găsi-vei tu ca să înveți totul despre zei,/ Aici
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
cerului în mână”xi. În mod cât se poate de natural se naște atunci întrebarea: de ce nu ar fi figurat pictorul aici, printre cele 56 de personaje, din care circa jumătate au fost identificate, si pe celalalt prim autor al străvechii filosofii, pe magul Zamolxis...? Înainte de a revendică numele lui Zamolxis, personajul nostru ar trebui să îndeplinească o minimă cerință iconografica: să fie îmbrăcat tot în alb, precum Zoroastru, toga praetexta fiind aici simbolul rafaelit menit să sublinieze și să individualizeze
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
negru și ten măsliniu, nu bălaie și cu ten alb că personajul lui Rafael. În opinia noastră, tânărul cu figură sacerdotala, radiind armonia interioară a epoptului antic, nu poate fi decât imaginea din mentalul colectiv renascentist a primului autor al străvechii filosofii: Zamolxis, tânărul discipol al lui Pythagoras, cum îl prezintă Iamblichos și Porphyrios, blond, cum îi descrie Herodot pe geți, îmbrăcat că un sacerdot în toga albă cu tiv auriu, având inconfundabilele trăsături efeminate ale portretelor de tineri din perioada
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
circuitul turistic și nu puțini sunt cei atrași de viața aristocraților de odinioară, scrie Agerpres. Printre cele mai romantice și atrăgătoare locuri de vacanță, care l-au impresionat și pe prințul Charles al Marii Britanii, se numără domeniul Kalnoki de la Micloșoara. Străvechiul conac construit în stil renascentist a fost renovat de urmașii acestei familii nobiliare care s-au întors în România după 50 de ani. Turiștii care vin aici au parte de dormitoare spațioase, cu mobilă veche și opere de artă, delicii
Zona cu cele mai multe castele din România vrea pe lista UNESCO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37323_a_38648]
-
întâlnire providențială cu Șlomovici îl duce la cazinou, loc propice observației, sub semnul roții norocului, apoi în casa lui Avram, ca să asiste la disputele scânteietoare ale celor doi despre Dumnezeu, care-și arată când o față, când alta, despre înțelepciunea străveche și intuițiile proaspete ale celor ce urmează să vină. A doua moarte încheie experiența unei coborâri în infern: întâlniri stranii cu Jeni, văduva lui Haig, cutremurul devastator contopește spasmul iubirii și al stingerii. A treia moarte se petrece descoperind ce
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
chiverei aurite roz picurîndu-și/derma vulcanică în ascensiunea copilului și de-/colorîndu- se mișcat pînă la extincția vestită” (imnul 112). Sau, în altă parte: „un (auto?) portret de ghirlandaio icoana unui bunic/prins cu nepotul de piept alipit sub privirea străveche/ce nici nu-l mai vede pesemne și nasul de negi/deformat spre care făptura tîrîtă prin albia roșie a/senescenței privește și ea cu neînfrînată voracitate/ distant iubitoare hornul prăpăstios de stofă/cărămizie din care el însuși s-a
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
Savanți și Zei se intitulează cartea recentă a medicului și scriitorului francez Bernard Debré, consacrată raportului dintre știință și religie. Mai exact, autorul verifică prin intermediul științei contemporane o sumă de mituri străvechi, începând cu acelea din Biblie. Dumnezeu a creat lumea în șase zile, se spune, de exemplu, în Geneza. „Am încercat, mărturisește autorul într-un interviu din „Le Point” din 21 februarie, să găsesc un înțeles afirmației despre crearea lumii în
Știință și religie () [Corola-journal/Journalistic/3821_a_5146]
-
urâtă în Rusia Sovietică și în Germania hitleristă, s-a lovit de puterea îndărătnică a confuziei. Norocul dreptei judecăți a fost însă ultimul conflict dintre Vatican și regimul hitlerist. S-a văzut cu acest prilej că "apărătorii lui Cristos" slujesc străvechiului zeu germanic Wottan, că sunt noii păgâni ai Europei. Vor fi aflat preoții cătunelor noastre de eroarea minții lor? Iar noi, ceilalți, suntem în drept să scrutăm toate fanatismele, toate "comandamentele" care mobilizează azi opinia publică? Este bine că am
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
comportamentul distonantprovocator al Siminei și timiditatea exagerată a profesorului Nazarie în dialogul său cu Egor la marginea nopții, prin lirismul incantatoriu al Domnișoarei Christina. Fiecare personaj are stofa propriei sensibilități, se desenează aparte pe canavaua unei cine bizare într-un străvechi conac boieresc dominat de prezența unei frumoase domnișoare moarte în condiții obscure în timpul Răscoalei din 1907, personalitate venerată de cei ai casei. A nu da atenție detaliilor nu constituie o abatere lipsită de semnificație, o libertate subînțeleasă, ci adesea înseamnă
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
interesante transpuneri în limba franceză a unor poeme argheziene, dar mai ales a unor fragmente din Miorița, în legătură cu care poeta formulează, de altfel, și câteva puncte de vedere provocatoare. „În Munții Vrancei - precizează domnia sa - continuă încă să subziste, între altele, străvechiul obicei al înmormântărilor cu măști. Or, la astfel de ceremonie de unde mireasa nu poate lipsi, găsești de asemenea întruchipate luna, soarele, vitele din ogradă și locuitorii pădurii, figuri tradițional indispensabile. La o asemenea înmormântare locală am auzit pentru întâia dată
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
tuturor regilor creștini, ai împăraților Maximilian I și Carol Quintul, Augsburgul e o creație a lor, mai mult decât este Florența operă medicee. Ca să dovedească vitalitatea rasei n-a rămas însă un muzeu de frumuseți moarte : în jurul nucleului pitoresc și străvechi, zeci de coșuri de fabrici trădează metalurgia grea, celelalte uzine de motoare de la Augsburg, izvorul care a inundat cu motoare Diesel tot globul. Cetatea lui Dürer, cetatea stadioanelor Nürenbergul e plictisitor. De când opera lui Wagner și binecunoscutele păpuși au popularizat
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
părea că și azi strigătul mulțimilor durează în amfiteatrele pustii. Iena, Regatul tinereții În orașul cenușiu, îngrămădit între platouri abrupte, cu largi spărturi de cer între ele: Iena. Câteva nume de filosofi și al lui Schiller; toți foști profesori ai străvechii universități. Amintirea inexplicabilă a unei bătălii napoleoniene: unde oare a galopat cavaleria lui Murat în 1806 printre râpe și păduri? Nimic însă nu atenuează mediocritatea orășelului, decât impresia pe care o dă, de a fi ocupat. De cine? De toate
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
o alta la fel de emoționantă a celei care este stareța Iosefina Giosanu - sufletul duhovnicesc și, în egală măsură - înțelepciunea practică, de câțiva ani buni, ai actualei Mănăstiri Văratec. Când am avut bucuria s-o cunosc, acum câțiva ani, printr-un prieten străvechi, el însuși mai mult decât atașat de loc, de măicuțe, și am întrebat de profesorul Tudor Popescu, nu mică mi-a fost surpriza s-o văd înflăcărată spunând: „dar domnia sa este binefăcătorul nostru” pentru că imediat să adauge: „știați că a
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
sa de munte, și o alta, ivită la răstimpuri din străfundurile conștiinței sale, masca hâdă a unei alterități amenințătoare, sau chipul grotesc al unui sine cu care s-a pierdut contactul. Inițial inexplicabilă apariție, ulterior concretizată sub forma unei temeri străvechi, declanșatoare de nevroze, imaginea lui Lulu, cu „țâțele de vată sub bluza fantastă, plină de dantele, cu nasturi sferici ca perlele“ e purtătoarea unui mesaj - „o hieroglifă“, o cheie pentru o „cameră interzisă din subterana plină de carcere a minții
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
Oedip; Dan Botta în Alkestis, Mircea Eliade în Iphigenia și Dumitru Radu Popescu în Ca frunza dudului din rai recitesc operele lui Euripide închinate Alcestei, Ifigeniei și Medeei. Soluțiile alese de dramaturgii români în tentativa lor de a acomoda miturile străvechi la sensibilitatea modernă diferă și pot fi chiar opuse. De pildă, Iosif Naghiu și Vlad Zografi recurg la formula teatrului în teatru, prilej de a reflecta asupra raportului dintre realitate și ficțiune. Ei apelează adesea la anacronismul și la limbajul
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
și suspans, are însă și colecția notabilă, Babel, cu autori interesanți. Ospățul lui John Saturnall de Lawrence Norfolk (trad. Gabriel Stoian) evocă secolul al XVII-lea, cu bucătării și cămări pline de bucate, cu păduri fermecate și câmpuri de luptă străvechi. Editura Spandugino are de fiecare dată cărți interesante. Un bestseller francez, Lista dorințelor mele de Grégoire Delacourt, pune în balanță fericirea cotidiană și norocul unui câștig imens la loterie. Două romane fructifică original o istorie de familie - Grand Hotel Nelson
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
transgresează esteticul pentru a atinge încărcătura de simbol al pietrei fasonate din breviarul masonic: „Piatra sculptată de natură nu este mai instructivă decât piatra sculptată de către artist și nu avem un câștig mai mare de la cea care conservă un monstru străvechi decât de la cea care ne arată un zeu nou”9. Dacă mai adăugăm și că întreaga lucrare masonică stă sub semnul unei nostalgice căutări a „timpului pierdut”, a acelei umanități edenice care se cere în mod imperativ regăsită și retrăită
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]