1,359 matches
-
în liniștea asurzitoare licurici sclipesc ca la Buckingham Palace în întunericul vibrant dansează-mi sentimentele cu zece picioare nu îți aprinde farul nopții până ultimul licurici extatic moare sau diletant stele căzătoare pictează aerul nesățios miroase diafan a iubiri /licurici străvezii/ iubitul meu de moarte și de os în aula sufletului meu e o liniște de adormit iubirea aud lilieci cum se izbesc de pieptul tău amorțit aerul nopții /șarpe alb cu limbi negre/ne șuieră dezamăgirea licurici îmi dorm pe
DANS CU LICURICI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377086_a_378415]
-
au darul de a ne înfricoșa, ci de a ne oferi o dimensiune aparte a realității de după viață, unde nu există “Nici timp, nici spațiu, noapte zi...”. Starea de imponderabilitate învinge teama și orice fel de curiozitate: “Zburam, cu aripi străvezii, / Precum lumina în lumină”. S-a spus că eternitatea este o stare de odihnă, când nu mai ai ce căuta, pentru că toate așteptările s-au împlinit. Dar să-ți petreci “eternitatea căutând” este ceva ce întrece toate tulburările vieții. Există
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
apoi la alt ghișeu”. Hârtia cu chenar negru, tot ce rămâne dintr-un om, apoi localizarea în spațiul dintre două ghișee administrative, printre funcționari publici indiferenți la orice fel de durere, spulberă iluzia zborului de flutur de-azur, cu aripi străvezii, “fără esență și contur”, ceea ce sporește considerabil starea de nefericire. Dar, cum toate acestea se încadrează în firesc, “E inuman, dar foarte omenesc”, trebuie să admitem dependența de convențiile lumești. Toate lamentațiile ocazionate de pierderea cumplită capătă consistență, dar nu
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
spre glia rece Ghiocel pătat - bruma dimineții reci ștergând albul lui Spre înserare - câinii latră la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Bruma zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpină străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Foșnet de frunze - cad ușor din arbori plini covor efemer Referință Bibliografică: Haiku / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377998_a_379327]
-
Lupi flămânzi ne-am fost noi, cai în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind patimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat fremătând... Într-o noapte, cândva, ne-am iubit amețit străvezii și înalți și aproape târzii pe tulpini de străzi vechi împletind poezii Într-o noapte, cândva, în sfârșit ne-am găsit. Camelia Radulian Referință Bibliografică: Într-o noapte, cândva / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
care poluau o planetă cu mai bine de două treimi apă, un program de curățenie. De această problemă s-au ocupat doi dintre savanții Institutului Militar de Mari Proiecte și Programe. Vi-i prezint! În sală fură aruncați doi nefericiți străvezii cu ochi bulbucați și guri de la o ureche la alta. În mod normal căpeteniile ar fi izbucnit în râs. Ei însă nu cunoșteau conceptul. Erau doar solemni, așa cum sunt toți marii comandanți ai universului. Caricaturile începură să orăcăie despre măreața
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
patru ace Graurele-i... dirijor! Contrabas, oare vă place? Bărzăun, într-un picior! Se chinuie-n vocaliză Un broscoi bubos, pe lac! Chitarist, cu mare priză Greierele, n-are trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-o salcie plângătoare. Pajiștea înmiresmând Toporașii-n cor, cântară Cu
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
și viața, gândului. M-aș întrupa, în noapte, din străluciri de stea. Ți-aș alinta privirea, ca să mă vezi aievea... Și-ar scânteia sub pleoape dorințele nespuse Iar palmele, cuminți, le-ar contura supuse.. M-aș întrupa, în zori, din străvezia zare Țesând pânză de roua, ce dă zilei culoare... Să te-nfasori cu ea, flamand și însetat, Până m-aș întrupa din nou, ispita, pe-nserat. Citește mai mult M-aș întrupaM-aș întrupa, pe inserat, din razele arzânde.Tandră, te-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
uitării, și viața, gândului.M-aș întrupa, în noapte, din străluciri de stea.Ți-aș alinta privirea, ca să mă vezi aievea...Și-ar scânteia sub pleoape dorințele nespuseIar palmele, cuminți, le-ar contura supuse.. M-aș întrupa, în zori, din străvezia zarețesând pânză de roua, ce dă zilei culoare...Să te-nfasori cu ea, flamand și însetat,Pana m-aș întrupa din nou, ispita, pe-nserat.... XXIII. CAND..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. Când... Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
uman și auzi strigătul de disperare împotriva unei lumi imperfecte. Parcă te simți transpus în locul scriitorului și fără să vrei anticipezi următorul pas, trecerea de la o stare la alta, atingând extremele, evadând din microcosmos în macrocosmos și invers, străbătând porțile străvezii ale universurilor paralele în zborul către „Absolut” și „Perfecțiune”, un dute-vino de la conștiință la materie, de la praxis la spiritual, ca în final să descoperi că tu însuți ești o parte infimă din Divinitatea „infinită” „Tot ce cere gândul, iubirea și
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
să înot spre lumină pe apa Styxului, în luntrea lui Charon, pe apa sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruință drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a fost reazem! Am pus călcâiul pe ea, așa cum ai vrea să strivești sub călcîi capul viperei, al salamandrei, al scorpionului. Noroc cu anxietatea care m-a însoțit pretutindeni. Noroc cu depresia care
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
iubirii mele, neputând s-o-nlocuiesc vreodată, lăsând să treacă ani de tăcere... și chiar de așteptare... * M-avânt. Alerg. Pereții-n zig-zag m-absorb, mă incită! Panoplie de toamnă-i drapează, legată prin fire de funigei deșirați din ghem străveziu. Amestec de tonuri îmi mângâie ochiul. Eterice-arome dansează în jur. Le-aspir. Mă pătrund. Perfidă narcoză! Absorbție olfactiv-oftalmică, monitorizare perfectă, îmi încurcă dezideratul! Imposibilă ieșire! Nu m-așteaptă nimeni! Mai departeee! * Împătimit de mare, aleg o promenadă în zona Corbu
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Dâmboviței în amonte și cuprinse întreg arealul civic într-un vârtej grandios de plasmă fierbinte. Cealaltă parte a perdelei de foc, înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
În antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic, la confluența Levantului cu anticile civilizației, pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie. In versul lui simți gustul esențelor tari, a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului. Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții. Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului, altfel decât în mitul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
lemn Tănase” înmânarea carnetului roșu ... „Grijania mă-sii de treabă, nepoate, mai conchise printr-o pierdere evidentă de ton și răsteală, că n-am avut minte nici cât găina să-l fi priponit când trebuia, făcând aluzie mai mult decât străvezie la „fugarul” sau „dispărutul” de ... „Și ne-om ocupa de tâne-tu vârtos și pe-ndelete, mama lui de gherlan!, ultima expresie mai mult pentru el, „că n-a știut ce lasă vraiște și s-a tot dus”, adăugă înciudat și cu
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
mir Și-ți las pe pernă flori,Iubitul meu; Tăcere cu boboci de trandafir Din care să-floreasca...Dumnezeu Așa te-ating, cu gânduri zeci, o mie Mi-e dor să mai fiu scrisă-n palma ta, Ca linie-a Iubirii, străvezie, de un creion...S-adorm...! Ce mult aș vrea... Când te trezești în zori, să nu te miri! Să nu te uiți la mine, să mă cerți- Tăcere cu boboci de trandafiri, să fim! Să inchizi palma...Să mă ierți
TĂCERE CU BOBOCI DE TRANDAFIR de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376216_a_377545]
-
-nflori-vor sub lună, Iar eu le-oi închide-n a minții cutie.Furtună, ... X. O IDEE COLORATĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră, Picuri străvezii dansează în armonioasa horă. Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă, Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouă O ușiță în natura ce vibrează, fermecată, Luminându-ne în suflet și în mintea delicată. Frunze galbene și roșii lasă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
transmite sunetele unui graur. Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță, Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță! Pseudonim - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră,Picuri străvezii dansează în armonioasa horă.Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă,Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouăO ușiță în natura ce vibrează, fermecată,Luminându-ne în suflet și în mintea delicată.Frunze galbene și roșii lasă toamna
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
numai de fete și femei știute. Pe pieptul cămășii se repeta simbolul dragostei, cu cerculețe spre care erau îndreptate sugestiv săgeți, cercuri alternate cu simboluri de bărbăție. Mirifice erau ștergarele de borangic, cu țesătura lor subțire, diafană. În apa țesăturii străvezii pluteau flori de câmp sau trandafiri, himere din visuri colorate, țesute-n pânza Fetei Morgana. Nu puteu fi văzute! Doar ghicite...Intuite, mereu căutate și negăsite. Păreau că sunt aievea doar în vis, cântând ca niște sirene în apa borangicului
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
o mână nesigură cutia roșie din care se ițesc bomboane minuscule de ciocolată. „Împlinesc 70 de ani”, spune mândru, înălțându-și capul în timp ce brațul îi este sprijinit de perete. Tumora i-a adus riduri pe chip iar degetele par acum străvezii, subțiri, împingând micile oase înafară la fiecare mișcare. „Păi atunci felicitări!” se desprinde un glas dintre noi. „Nu putem lăsa ziua asta să treacă așa ușor”. Soția zâmbește încurcată alături, o bătrânică veselă, plinuță, ce își ține privirea în pământ
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
Nu simțiți deja că puterile o părăsesc? Nu auziți mânia ei deznădăjduită cum se consumă printre pletele stejarilor? Primăvara e aproape, și învinge mereu, mai devreme sau mai târziu. Cu o reverență elegantă, cele două mierle se înălțară în văzduhul străveziu, lăsând cele două ramuri aducătoare de speranțe să cadă într-o plutire lină și grațioasă, peste mulțimea fascinată. Referință Bibliografică: Legendele primăverii / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie, floare galbenă îmbie. (gingașă, frumoasă floare, într-o zi de sărbătoare să-i dea Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe). Citește mai mult (După datina străbună astăzi este mărțișor,zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de arnici,alb și roșu răsucesc,le atârn la capăt ciucuriși cu dragoste-i privesc.Am pus bucurie-n ei,gândurile mele bune,pntru fiica mea frumoasă fericire să adune.Este vremea florilor,chiar acum de mărțișor,dintr-o lună străvezie,floare galbenă îmbie.(gingașă, frumoasă floare,într-o zi de sărbătoaresă-i dea Suzanei binețe,zâmbetul să o răsfețe).... V. GERUL BOBOTEZEI, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016. Celsius a-nebunit, unii zic că s-
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Totul a fost atunci! Speranța mea, ce-a înflorit în vise, Măi bântuie sub pleoapa unui nor. Vrei s-o oprești, dar legile nescrise Te țintuiesc... Te doare-atata dor! Ma-mbrac în ploi, mă înfășor în vânt Cu roua străvezie brodez pe-a zilei geana. Ai vrea să vezi iar curcubeu dansând. Îl vei vedea... Eu voi zâmbi, tu vei privi plângând! Referință Bibliografica: Târziu / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi
TARZIU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375760_a_377089]
-
cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie, Lumea cu- a ei neagră pălărie, Cu boruri largi pe fața străvezie, Privindu- te ca pe o țintă A proriei imagini din oglindă, Nepăsătoare, imprudentă, Neimplicată dar atentă, Doar în silabe îți desparte, Iubirea ta pâna la moarte, Pe cer, pe apa, și pe vânt, Pe visele-ngropate în pământ, Captiv, sedus, predat
LUMEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375781_a_377110]