784 matches
-
unui chef social formidabil, la săpun, la drum de fier, la telegraf, medic, școală, la toate fleacurile urbane, la care se uită așa de des el cu viclean dispreț. Unul din cele mai clare efecte ale războiului a fost o strașnică pornire de țărănizare a Europei. Și țara cea mai perturbată și mai gata la orice este astăzi Rusia, cuibarul prin excelență rural, uriaș și, haotic" (P.Z.). Al doilea război mondial a împins jumătate de Europă în malaxorul bolșevic, stricător
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cărții, după decriptarea semnelor și a simbolurilor, este că "savantul colaborează nepermis de mult la edificarea scenariului narativ și că, obligându-te să te documentezi, dar nedezvăluindu-ți până la urmă în ce constă însuși miezul revelației, ți-a jucat o strașnică festă (...) La Eliade, misterul este confecționat pentru a deveni pretext al operei, iar nu opera e scrisă pentru a exorciza un mister trăit insuportabil"45. Mircea Muthu vede relația omului de știință dublat de creator, în analogie cu cea a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la ora opt. Se confirmă teoria conform căreia poți să stai până la 2 noaptea și totuși să fii în formă a doua zi dimineața (n-am băut niciun fel de tărie după ora 22). Aseară am fost la o masă strașnică la vila Carlander, la invitația municipalității Göteborg; oare când o să avem și la Stockholm un asemenea local reprezentativ? Clădirea este o donație către stat. Pare să nu se fi schimbat de la începutul secolului. E greu să-și imaginezi viața de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cucerită, așa cum nu a putut fi cucerită nici cetatea Sf. Martin, bine apărată de un abate. Asediul acesteia din urmă a fost ridicat în luna martie, după ce venise vestea morții marelui Ogoday Khan, întâmplată în 11 decembrie 1241, în urma unei strașnice beții. Din ianuarie, Cadan se afla cu oștile în Dalmația, din nou pe urmele lui Bela al IV-lea, până pe la 11 martie 1242. La știrea decesului subit al marelui han, a fost nevoit să se mulțumească cu prăzile făcute
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Zeleumezeu (Herince), aflate în Maramureș”. Ei erau recomandați regelui de magistrul Andrei, comitele secuilor de Bistrița, de Maramureș și de Brașov” „ca românii noștri credincioși”, cu adausul că „românilor așezați în acele sate”... li se poruncește „cu cea mai strașnică poruncă regească... să le dați întru toate ascultare... precum i-ați ascultat pe ceilalți cneji (care au plecat la Bogdan), înaintașii lor”. Îndemnul regal la ascultare reflectă starea de nemulțumire generală nu numai a cnezilor, dar și a țăranilor din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai mulți din calea statorniciei în cuvenita credință, să treacă clandestin din numitul nostru regat al Ungariei în țara noastră moldovană, pe care s-au învrăjmășit a deține și păstra pentru ei, spre rușinea majestății noastre”. Bale, căpitanul oștirii regale, strașnicul bărbat - strenuum virum - s-a întors în Maramureș, „Aceasta s-a făcut numai după vărsarea propriului sânge, suportând răni mortale, expunând morții crude pe frații săi, pe familiarii săi și pe cei mai mulți din slujitorii săi. Părăsind țara noastră moldovană, el
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
băteam drumurile să am unde lucra, iar în zilele noast re, la 20 de ani după 1989 sunt tot mai mulți oameni care nu au unde să câștige de o pâine, zeci de medici și personal mediuă sanitar, cu studii strașnice, pleacă peste hotare, în România se închid unitățile medicale iar bolnav ii, mai ales cei din mediu sătesc nu au unde se trata și cu ce să-și achite medicamentele... Și au trecut peste noi ani sumbri, foamete și război
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rotundă în aer, dând „plecarea“... salutând cu mâna la cozoroc, surâzător, nemișcat, zeu minuscul al pustietății feroviare, pe mecanicul locomotivei, pe fochist, pe conductorul blegit de inactivitate... așa... pe toți călătorii și călătoarele înciorchinate la geamuri... Dar cu cel mai strașnic năduf înjurau o fântână seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în stoluri ciripitoare și cotropeau „zonele“, locurile acelea de-a dreapta și de-a stânga haltei, doldora de buruiene mâncate de noi, copii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
vale. Copiii au sărit și ei pe săniuțe, după el. În urma lor, zăpada zbura ca norul. Când m-am apropiat, pe cine credeți că văd? Pe moș Creangă. El era și le spunea copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
la iveală de cineva cu sânge regal : Sclavii nu vorbesc./ Închid într-înșii taina și pier cu dânsa-n suflet./ Tu ești fiică de rege și poți să spui orice./ Când ei vor fi în tine, va răsuna cetatea/ De strașnică uimire, și toți s-or spăimânta (I 1). Vestitoarea adevărului va fi repudiată de semeni : Te vor urî... De tine ei se vor depărta,/ Îți vor striga : nebuna, cu pietre te vor bate./ Și ai pieri de n-ar fi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
străjer observă că s-aprind luminile și o mare de foc răsare-n Troia, posibil semn al plecării grecilor (V 5) ; altul îl îndeamnă pe cel venit cu vestea prăpădului să pună o candelă drept mulțumire zeilor : Se-mpacă zeii strașnici cari ne prigoneau./ Întoarce-te acasă și-aprinde candela/ Spre a mulțumi de mila ce se revarsă astăzi (V 6). Orice confuzie între jertfe și incendii este spulberată de femeia căreia îi arde casa (V 6). Casandra piere în foc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în legătură cu șansele sale de a procrea, Egeu acceptă să-i dea adăpost în cetatea lui, în schimbul promisiunii magicienei că îl va ajuta să dobândească urmași : Voi pune capăt lipsei tale de copii,/ Am să te fac zămislești moștenitori :/ Atât de strașnice licori ți-oi pregăti. În Ca frunza dudului din rai, Marian caută să descifreze basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, despre împăratul lipsit de odrasle, dornic să afle un leac de la un unchiaș dibaci din satul Delfi, care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu miez de adevăr, cum că ar fi un fel de ,,mamă a răniților’’, că este ,,cea mai de gașcă’’, că e divorțată și ,,trăieste cu unul...fost pacient’’ și că ,,e cea mai sufletistă’’ ori că ,,e o...femeie...strașnică’’. Dar oamenii vorbesc vrute și nevrute, știute și neștiute, văzute ori nevăzute. Cu Vera se poate discuta orice fel de problemă, pe orice fel de temă, orice subiectatâta timp cât e o discuție în limita decenței și adecvată momentului. Are grijă de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
în iubirea pe care Dumnezeu o are față de noi» (1In 4,16), și de aceea a reușit să ne dăruiască un apostolat minunat, din toate punctele de vedere. Avea înaintea sa orbirea și neînțelegerea conaționalilor săi; în fața sa era zidul strașnic al unui păgânism înrădăcinat în viață de câteva milenii; dar a crezut cu tărie în iubirea lui Dumnezeu față de biata omenire. Și noi, asemenea lui, am moștenit o lume perversă care ispășește încă și azi urmările a cel puțin patru
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
regăseau culcușurile, se trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mine (în noi) de a citi. Curios pînă la a fi tîmpit am fost mereu. De-aș fi avut și o memorie ieșită din țîțîni! Dar, la ce mi-ar fi folosit!? Poeții nu e bine să aibă o memorie strașnică. Le ajunge magia cuvîntului. Deci, ziceam, azi am citit mult. Asta mă mulțumește și liniștește. Cu adevărat, știu ce e orgoliul numai cînd citesc mult, cînd am sentimentul că mai anulez o vîrstă animalică din mine prin spirit. Ce bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
băteam ouăle cu telul, amestecam și omogenizam compozițiile, ca în final să iasă ce-am dorit. La cuptor nu mă băgam. Tata aducea "lemne de copt" (mai lungi și subțiri), mama făcea focul, care ardea până se făcea un jar strașnic. Se lasă sa se potolească, se trăgea cu cociorva jarul la o parte, se golea vatra și apoi se încerca cuptorul cu o mână de sare. Pe o lopată cu coadă lungă se puneau pe rând tăvile și se dădeau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Poate că voi mai putea lucra... La sfârșitul lui mai se va afla la Uppsala, pentru câteva zile, Ichir½ Hori, profșesorț de istoria religiilor la Tôhaku University și mare specialist în folclor 1. Vă va căuta. Engleza lui nu este strașnică, dar el e foarte simpatic. Soția mea vă transmite amândurora gândurile sale amicale. Omagiile mele dnei Wikander, salutări tinerelor fete și, cordial, al dvs.ș,ț M. Eliade XLIItc "XLII" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Swift Hall, Université 14
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război”. Și cronicarul ungur Istvanffi îl laudă pe Ștefan „care s-a arătat mai presus de toți vrășmașii săi”. Îl laudă și cronicarii turci, atât de reticenți când prezintă pe adversarii lor, Așâc-Pașa-Zade care moare, probabil, în anul 1484
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea trebuie să fie încheiată în înțelegere cu întovărășiții și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
repede și categoric, dar aparența îl poate înșela. El trebuie lămurit, trebuie să știe că adevărul este etern, adică poate aștepta, dar nu piere; că într-o zi, fie chiar depărtată, scutură tot ce l învăluie și apare triumfător și strașnic. Eu pot să îndrăznesc a i-l spune și voi fi crezută, vorbind acum, când nu mai am nici o năzuință pământească. războiul 1914-1919 neutralitatea 1914-1916 Plecam la Carlsbad cu mama și cu Pia, când, în gară la Predeal, Ionel ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care o șerbetieră imensă cu înghețată de cafea într-un hârdău cu gheață. Noi râdeam, dar eram foarte mișcate de această pomană prietenească pentru sufletul bunicii. Toată mănăstirea mâncă din ea cu mare poftă, mai ales că era o căldură strașnică. Binecuvântările maicelor au atras, desigur, pe când stăteam de vorbă, buna ploaie care răcori aerul și potoli praful pentru drumul lor înapoi. Ce repede trecură cele două-trei ore petrecute împreună, câte întrebări nu le puserăm și câte știri nu aflarăm! Una
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-o victorie în Moldova, că mizeria la ei este mare și încercuirea strașnică.]( Ibidem, p. 208. ) [Colonelul din Brănești dispăruse și el, expediat pe front din cauza diferenței de 50 000 lei între casa și registrele etapei. Cel care l-a urmat s-a prezentat cuviincios, [era] mai spălat decât celălalt, de vreo 50
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
s-a găsit carne, bucă tarul Liei și toate servitoarele au gătit două cazane de carne cu varză și de ciorbă și s-au dus să le împartă. Nouă ne-a fost teamă să nu le atragem o supraveghere mai strașnică prin prezența noastră. Nu mâncaseră de două zile, d. Podgoreanu plătea 50 bani zilnic de fiecare la Kommandantură, dar nu se crezuse dator să se îngrijească de hrana și adăpostul lor. Maicele au făcut o cerere la etapă să le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și foarte maltratat, deși bolnav. De atunci n-am mai călcat pragul acelei librării. Indignarea ne-a fost la culme când am citit apelul lui Lupu Costache, cerând haine, încălțăminte, rufe bărbătești și femeiești pentru populația română și amenințând cu strașnice pedepse de nu se vor da și se vor descoperi la perchezițiile care vor urma. Un comisar de poliție român, însărcinat cu strângerea efectelor, mărturisi Mariuței că tot[ul] se ducea la germani, dar că aceștia, temându-se de prea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]