969 matches
-
mereu cu senzația iritantă că, peste tot în cărțile lui, francezul se află la limita suportabilă a ereziei ideologice. Tot timpul îți dă impresia că acum, chiar acum pe pagina asta, va scoate păsărica din gură și va călca în străchini, dar se oprește în ultima secundă, pe marginea prăpastiei, într-o înfrînare retorică atît de reușită încît efectul de sugerare pe care îl obține e redutabil, căci francezul spune mai mult așa, tăcînd, decît spunînd pe șleau ce are în
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
ale truditorilor pămîntului, reprimați, vlăguiți, siliți a lua în masă drumul orasului, a început din momentele „revoluției agrare", operate cu mijloace brutale de regimul comunist. Mai rău decît în 1907, țăranii se vedeau „hăituiți, înjurați, bătuți, luîndu-li-se pînă și ultima strachină de mălai sau de făină din casă". Prozatorii noștri, unii de faimă mai mult ori mai puțin justificată, care proslăveau „binefacerile" socialismului agrar, „desfășurările" chipurile triumfale ale acestuia, n-au izbutit să înăbușe pînă la capăt glasul adevărului ce iese
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
pe care caracterul genialoid, de asemenea specific vîrstei îl ajută uneori să "dea lovitura", cum se întîmplă în Bunavestire, unde defectul sus-menționat nu se vede, întrucît naratorul nu se mai obosește să explice cum se face că stîngaciul, călcătorul în străchini Grobei devine brusc un individ seducător cînd pătrunde în familia Leliei, sau cum același plicticos salesman capătă extraordinara forță e guru după celebra "ruptură la jumătate" a romanului. Naratorul, mic tiran maniheist și megaloman, își manevrează personajele cu nonșalanță, uneori
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
din patru importante centre de olărit - din Biniș, județul Caraș-Severin, vin vasele nesmălțuite, cu motive geometrice, din Jupânești, ceramică de Lipova-Arad și Sasca Montană, dar și piese decorative românești și germane“, explică tânăra muzeografă Diana Băcilă, coordonatoarea expoziției. Chiupuri înalte, străchini uriașe pentru preparatul cârnaților, ulcioare grațioase cu trup de amforă sau, dimpotrivă, masive, bune să reziste peste vreme, ba chiar și halbe nemțești cu capac de metal, împodobite migălos cu imagini în relief, toate vorbesc despre vechea lume a Banatului
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
din spate, cu întunericul ei, cu țâșniturile ei de stuf și cucuvelele ei mânioase, valurile care plecau și veneau se loveau în odăi cu un mic vârtej de spumă. Încât pisicile, cu toate eforturile bucătăresei de a le seduce cu străchini de țipari, dispăreau printre eucalipții alarmați de dezordinea mării și cadavrele de marinari agățați de fragmente de cârmă, care ne fixau din dulapuri dintre cutiile de pălării. Nu existau pisici dar posedam un corb cu aripile ascuțite și mers legănat
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
mare al Uniunii Scriitorilor, pe 1982 în valoare de 10.000 de lei. Impozitat doar cu 30%. Iar a doua oară, premiul "Mihail Sadoveanu", pentru cel mai mare număr de cititori ai cărții mele, Cei trei năpârstoci, constând dintr-o strachină folclorică, fiind fără valoare declarată. Pentru mine contând însă enorm, reprezentând vasul, ideal, pentru mâncarea mea preferată, dar și profund națională: fasolea bătută, cu ulei, și usturoi, cu ceapă prăjită deasupra, bașca boiaua, și-alături, pe-un blid, cârnații de
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
aceleași condiții de bestialitate, a miriade de oameni, pe criteriul luptei de clasă, duce la similitudine, în ciuda diferențelor de loc, stil - și altele. Când te gândești că, pe aceeași temă, un analist de forța președintelui republicii noastre a călcat în străchini, chiar în inima statului Israel și anume în calitate oficială, nu se poate să nu înmânăm diploma eroinei de cursă scurtă - acordând, totuși, dlui Iliescu scuza că se afla la prima eroare din viață! La sfârșitul lecturii, Șeherazada, pe portativul
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
ostil. Cel care reintră în cameră este reversul său dionisiac, este satirul, un exemplar de senex libidinosus, un bătrân lasciv, cu puța scoasă afară, flască, încercând stângaci să copuleze cu adormita Joe. La refuzul ei replica sa cade ca o strachină goală pe scări. „Dar te-ai culcat cu peste 3000 de bărbați, de ce cu mine nu?”, replică potrivită în fața unei curve. Joe nu ezită și-l împușcă pe salvatorul și protectorul ei, pe care povestea ei nu l-a salvat
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
trăsnit o ceșcuța de podea! Atunci Anișoara, zvelta, furibunda, cu tăliuța trasă prin inel, i-a împușcat soțului ei o palmă formidabilă. Stupefacție! Gîl, calm, măi palid că oricînd, n-a zis decît: „Vaco!” Cafeaua am băut-o dintr-o strachina, cu lingură, ca pe un borș! Altă dată, Gîl, venit singur la mine, stă în picioare! După niște pahare, mi-a explicat fenomenul. Cu o zi înainte, sosit afumat acasă, Anișoara l-a pus pe pat cu față-n jos
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
spre sfârșitul anilor '50, Bob al meu a simțit că i se apropie sfârșitul: îmbătrânise, dinții îi căzuseră și mânca tot mai greu, cotarlele intrau acum în curtea lui ca la ele acasă, ba veneau să-i fure mâncarea din strachină fără ca el să le mai poată pune pe fugă. Atunci, a plănuit să moară; folosesc cu bunăștiință cuvântul "a plănui", căci altfel cum să denumești acțiunea lui premeditată, hotărâtă? A mers seara târziu în fundul curții, unde se adunaseră troienele cam
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
crini purtați de o fecioară/ în mână peste-o pajiște de-azur.// Scoate-mi atunci, iubito, din cămară/ Vechi vișinate, brave saramure/ Ce cerul gurii dulce-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de aur/ Și-n străchini opărește cimbrișor,/ Și-mpurpurată ceartă-mă sonor/ Căci mi-am riscat iar viața c-un balaur"). Un alt "cântec naiv" poartă, în desenul său fragil, un lirism de interior, cu ecouri din Sonetele eminesciene. Aici, între rezonanța sentimentului și cadrul exterior
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
inutil, printre grămezile de lemne tăiate, si recunoscînd glasul lui Sofronie, zisese: - Sofronie, taica, da^ lungă mai fu și ziua asta... Credeam că nu se mai isprăvește... Sofronie nu spusese nimic. Îl ajutase să se ridice. Îi luase toporul, strînsese străchinile, urciorul cu apă, care era gol, si tinîndu-l de mînă, ieșise cu el din pădurea umbroasa în seara senina pe cînd soarele roșu, parcă obosit de cursă lui pe cer asfințea. Simțind lumina soarelui în apus, Iosaf întreba orbecăind cu
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
dus la cel Spital Elias Unde altădată intrau fără ieșire Activiștii Partidului ciungi de pas, Adică pierzându-și cadența, până la Marea Oprire. M-au trecut printr-o machină Cu lumini, cu muzici de laser, M-au acoperit c-o lungă strachină De argint căutându-mă de toate bubele lui Lazăr. în creștet mi-au trântit un clop, Mi-au tras pe față mare mască, în toate celulele mi s-a uitat câte-un ciclop Să mă cunoască, recunoască Fărâmă cu fărâmă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
de obsidian, podoabe din scoici spondillus, fragmente de ceramică pictată, vase și care, mese și plăci votive, capac prosopomorfic din lut, cu chip de pisică, securi de piatră, securi de bronz, model de casă și ca o creastă de cocoș, străchini și cupe, căldări de bronz, cratiță scitică, securi de piatră, securi de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
te încurci cu finețuri și miniaturi". "Nu stă bine unui dulău să facă pe rîndunica. Lăcomia și vanitatea d-lui Păunescu îl împiedică însă, din păcate, să respecte legea propriei naturi. El vrea să cupleze mugetul cu apogiatura, călcatul în străchini cu menuetul, rîgîiala cu suspinul. Gargantua ridică, gracil, degetul mic, se înalță pe poante și se recomandă Alba ca Zăpada", continuă dl Pleșu. Într-o emisiune de televiziune recentă, dl Păunescu s-a hotărît să facă pe elefantul în magazinul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
cu putere de sugestie multiplă, toate cristalizate în seducția unui haiku: „merg din casă-n casă/ un călugăr cerșetor/ pentru a strânge cuvinte/ monede de aur/ capete mândre/ le salut/ ele îmi aruncă o privire/ și zâmbesc// cer donații// în strachina cu pomană/ cad fulgi de nea” (pomană). În opera sa lirică de peste 3000 de poeme, comentatorii creației sale lesne au identificat câteva teme obsesive prin repetabilitatea lor. Copilăria și tinerețea în Bucovina constituie un background referențial cu valențe pozitive. Atașamentul
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
cu boabe de porumb strigând „Rod în cucuruzi! ” Gospodarii pun jar într-o tavă, iar pe jar așază crenguțe de brad cu care afumă toate cotloanele: cămară, șură, beci, pod etc. În Moldova, în ajunul Crăciunului se pune într-o strachină câte puțin din toate felurile de mâncare (nu se gustă nimic din acestea), iar strachina se pune sub fereastră, unde rămâne până dimineața. Noaptea vine ursitorul, degustă bucatele, iar cea care-i este sortită îl vede pe fereastră și știe
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
pe jar așază crenguțe de brad cu care afumă toate cotloanele: cămară, șură, beci, pod etc. În Moldova, în ajunul Crăciunului se pune într-o strachină câte puțin din toate felurile de mâncare (nu se gustă nimic din acestea), iar strachina se pune sub fereastră, unde rămâne până dimineața. Noaptea vine ursitorul, degustă bucatele, iar cea care-i este sortită îl vede pe fereastră și știe cu cine-și va lega viața. În Bucovina, de Crăciun se fac turte pe vatră
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
sau comise de personajele publice. Ediția din 8 martie a "Extemporalului" notează sub această rubrică, de obicei plină de haz, intitulată "Trofeul Gâgă": "Nu se acordă în această săptămână". Hm! S-or fi deșteptat românii și n-au călcat în străchini șapte zile încheiate? S-o fi dat concediu în parlament, la guvern și în administrație? Or fi fost trimiși toți polițaii la perfecționare? Îndoi-m-aș! De-ar fi numai gafa de proporții a directorului SRI, Timofte, care, cică, îl
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
Macca, vizavi de Prefectură". Erau restaurante de lux, altele onorabile, dar și birturi populare ce-și ziceau economice, cu vitrina la demisol și unde se găseau expuse cele mai ieftine feluri de mâncare, piftia de porc, iahnia de fasole, în străchini, iaurt, în vase largi, la prețuri între 2 și 3 lei. Să nu pretinzi homari au sauce Thermidor la birtul din colț, nici sarmale, la Ritz, sfătuia, în fericitul interval interbelic, Păstorel. Craii divinului Mateiu gustau, la birtul lui Iordache
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui respect nemeritat de Călinescu al anilor '40. Oarecum apăsat de același aer desuet-respectuos și cu un titlu inexact este și lunga evocare a d-lui Teodor Vârgolici A sosit ceasul, supraintitulată Din istoricul S.S.R. Nu e aproape nici o legătură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
așa mai departe. Ce mai, e un bădăran. Noroc cu băgătorii de seamă ce sar imediat cu grebla și hârlețul și-l readuc pe drumul cel bun. Pentru că o fi el ,om-dintr-o-bucată", dar după gustul vremii le cam calcă în străchini! Opusul omului-dintr-o-bucată e omul-din-bucăți, adică postmodernul corect politic. El știe în fiecare clipă ce se spune și ce nu se spune, cum se minte cu deferență și cum se salvează aparențele chiar când planeta e acoperită de fumul negru de
Scurt discurs despre zebrificare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11380_a_12705]
-
ospătari. Și pînă aici mai treacă, meargă, dar Evenimentul o așează pe Monica Macovei în rînd cu Elțîn, cel care s-a făcut de rîs ca șef de stat din cauza înclinațiilor sale către alcool. Aici deja Evenimentul calcă urît în străchini. Așa ceva nu mai e o știre, ci o lucrătură, intenționată sau mai degrabă prostească, cu atît mai mult cu cît articolul a apărut la cîteva zile după întîmplarea pe care o relatează. Or articolele de acest soi nu apar într-
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
senzațiile căldurii sufocante, cu un potop de sinonime și relatări agricole cu verbe specifice pentru efectele caniculei: "E prăpădenie, domnu' Dimancea, pe crăpătul acesta e vipie, zăpușeală și zăduf, ce mai, caniculă! De-o lună n'a mai picat o strachină de apă, se usucă porumbu' d'anpicioarele, sărăcuțu, să sfarogește, să scrumește, de să-i plângi de milă, și-a intrat și-o gânganie'n el dă-l foarfecă tot" (p. 9). În schițele lui Caragiale, pe o asemenea crăpelniță
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de oaie. Vitele stăteau în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]