955 matches
-
locuiau ei. În plus, când s-au înțeles asupra chiriei, au convenit să-i asigure și mâncarea. Într-una din seri, gospodina a pregătit pentru cină obișnuita ciorbă, de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a mai rămas puțină ciorbă pe care gospodina a răsturnat-o înapoi în oală, urmând să fie consumată a doua
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din seri, gospodina a pregătit pentru cină obișnuita ciorbă, de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a mai rămas puțină ciorbă pe care gospodina a răsturnat-o înapoi în oală, urmând să fie consumată a doua zi. Acest fapt a reprezentat, se pare, picătura care a făcut să se reverse paharul amărăciunilor pe care le-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
umbrei să se închidă o dată pentru totdeauna, teatrul acesta se îndreaptă, tocmai din pricina aspirațiilor sale, spre propria-i pieire. E de-ajuns ca Gura umbrei să tacă, și s-a sfârșit cu teatrul. E de-ajuns ca piatra, sacul sau strachina să devină imobile și tăcute, și s-a sfârșit cu teatrul. Și iată că teatrul lui Beckett, ce pare gata în orice clipă să-și dea ultima suflare și care continuă să respire, să rămână în viață proclamându-și fără
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice o bucată de brânză la demnitatea de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
e privegheat de tot neamul; greșelile și păcatele unuia se răsfrâng asupra neamului întreg. Intimitatea are forme concrete de manifestare: neamurile își fac casele alăturate, dorm în aceeași cameră sau în același pat, mănâncă la aceeași masă și din aceeași strachină, își pasc vitele împreună, își împrumută haine și obiecte din gospodărie, își fac casele la fel, țes același model pe ștergare. Rudenia se manifestă prin proximitate și asemănare, uniformitate, imitație. Odată stabilite, relațiile de rudenie persistă, indiferent de destinul familiei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu mănânci; Când se face o bortă într-o oală să n-o ții, că se risipește familia; Să nu muști de unde a mușcat altul, că te muști cu acela și ți-e dușman; Lingurile să nu le lași în strachină că nu poți să dormi; Când te piepteni să nu mănânci, că îți mănânci viața; Să nu mături cu mătura pe pat că-i huit. (Ibidem, p. 40, passim). Aceeași infuzare a spiritualității cu o gândire concretă apare și în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4); plină (4); recipient (4); smîntînă (4); veselă (4); argilă (3); cazan (3); fier (3); ghiveci (3); hrană (3); lighean (3); masă (3); murdară (3); strachină (3); veche (3); (2); alimente (2); borcan (2); casă (2); de mîncare (2); fierbere (2); fiert (2); foame (2); inox (2); lingură (2); mică (2); rotundă (2); sărbătoare (2); sub presiune (2); ulcior (2); vas mare (2); a găti; abur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muncă; muzeu; navigare; necaz; necesar; negru; nepăsare; noi orizonturi; nouă; pasageri; Paște; păhar; a păstra; perete; pirat; pirați; pînze; din plastic; plat; plimbare; plutitor; posomorît; profesie; fără reacție; rotund; roz; scufundare; scump; sete; de sînge; spațiu; spălat; sport; sprijin; sticla; strachină; supă; tigaie; timp; transport; umplut; unghie; uscat; util; val; vals; varză; vas; vas cu gînduri; vas de lut; vază pentru flori; vele; volum; Yacht; zbor (1); 782/180/67/113/0 vatră: pîine (138); casă (77); sobă (56); foc (53
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit să-l golească, mirosul era insuportabil; el e de vină: n-a aruncat tocana la ghenă, a pus-o în strachina din casa scării, unde vecinii hrăneau cățeaua blocului; aceasta nu era prin zonă, dar cei șase pui ai ei, abia înțărcați, lacomi și durdulii, au înfulecat totul. A doua zi dimineață erau țepeni, dar încă respirau, însă inimuțele lor mici
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-acesteia! / Nu te apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa / Și masa." 91 După
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de om, sortitul va fi om sărman; dacă se formează biserică, viitorul soț va fi preot, dacă se formează pădure, bărbatul va fi pădurar etc.360 "Ursitul" se mai află și cu ajutorul banului care este aruncat în sus, deasupra unei strachine cu apă neîncepută, adusă de la o fântână. Dacă banul aruncat sare din apă e semn că băiatul la care s-a gândit o va lua pe fata respectivă, iar de nu sare banul din apă e semn rău, cel la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-a născut Domnul Hristos și, ca și la Crăciun, se zice că se deschid cerurile, iar vitele vorbesc. Din această cauză, noaptea se petrece "cu lumină" și cu "foc aprins". În împrejurimile Cernăuților, spre această zi, se pune o strachină cu apă "la priveghiat", lipindu-se o lumânare aprinsă de vas. Seara, la miezul nopții și în zorii zilei, oamenii fac câte o sută de mătănii, astfel că această apă "priveghiată" este "de mare ajutor", "dacă se spală cineva cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de 100 de grame de pâine și o bucată de mămăligă de circa opt centimetri. La prânz se dădea o zeamă cu 1-2 felii de circa 2 mm de cartofi deshidratați și circa o lingură de ceva indefinibil la fundul străchinii de aluminiu. Pentru pedepsiții cu izolarea, alimentația era de exterminare: rația zilnică era de o jumătate de porție de mămăligă și apă caldă la cerere și la 3 zile 100 g de pâine plus o zeamă la prânz”. Iar Eugeniu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de busuioc, ca copilul să țină curînd capul în sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul chip: într-o strachină sau tavă se pun atîția cărbuni aprinși, totuna de mari, cîte feluri de cereale are să se samene, și fiecare cărbune se înseamnă cu numele de grîu, sacară etc. A doua zi dimineață se caută care cărbune are mai multă cenușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă te doare capul, afumă-te cu sămînță de floarea-soarelui. Se crede că, spre a scăpa de durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i drac; să-i arunci bîrnețul* în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă. îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i porunci îți aduce. Dacă ai o strachină cu gura în jos, să nu pui pe ea lingură, că se suie dracul pe dînsa. Cînd se scutură corpul vreunei persoane fără voie, în momentul acela o pomenește diavolul; și ca să piară dimprejurul ei, să-și scuipe în sîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să aibă mortul pe lumea ailaltă. Fecioară Cînd tinerii merg la cununie și pe drum se va întîmpla vreun accident nuntașilor, e semn că mireasa nu e fecioară. Femeie Femeia e creată din bărbat, și anume: coasta ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crește bîrdanul*. Cine face roșață în nas să se atingă cu coada lingurii încălzite, că-i trece. Cînd cineva mănîncă la masă cu două sau trei linguri din nebăgare de seamă, atîtea neveste o să aibă. Cînd mănînci cu lingura din strachină, nu o pune răzemată pe strachină, căci se urcă calicia în strachină și, mîncînd-o, nu mai poți scăpa de dînsa. Să nu lovești pe nimeni cu găvanul lingurii, că-i crește bîrdanul. Linți Cînd dau femeile la porci mîncare din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nas să se atingă cu coada lingurii încălzite, că-i trece. Cînd cineva mănîncă la masă cu două sau trei linguri din nebăgare de seamă, atîtea neveste o să aibă. Cînd mănînci cu lingura din strachină, nu o pune răzemată pe strachină, căci se urcă calicia în strachină și, mîncînd-o, nu mai poți scăpa de dînsa. Să nu lovești pe nimeni cu găvanul lingurii, că-i crește bîrdanul. Linți Cînd dau femeile la porci mîncare din poală, atunci carnea are să facă linți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lingurii încălzite, că-i trece. Cînd cineva mănîncă la masă cu două sau trei linguri din nebăgare de seamă, atîtea neveste o să aibă. Cînd mănînci cu lingura din strachină, nu o pune răzemată pe strachină, căci se urcă calicia în strachină și, mîncînd-o, nu mai poți scăpa de dînsa. Să nu lovești pe nimeni cu găvanul lingurii, că-i crește bîrdanul. Linți Cînd dau femeile la porci mîncare din poală, atunci carnea are să facă linți*. Grăunțe din sită nu se dau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]