881 matches
-
dus într-o poiană. Acolo, pe iarbă, masă lungă, cu de toate, plus un taraf. Iar în jurul mesei, în loc de scaune ori lăiți, strane de biserică! „Nu vă vine să credeți? Da, fraților, datorită lui C.S., am chefuit o zi în strane sculptate cu chipuri de sfinți!”, exclamă S. Se rîde din inerție, fără remușcări... * Credința e încă unul din secretele mele. Pînă a pleca la Liceul Militar, mă închinam ori de cîte ori treceam prin fața bisericii din sat. Duminicile mergeam la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau a mitropolitului. Curând, tata s-a stins din viață. L-au condus la cimitir și au slujit șase preoți. În sicriu, nu-l mai interesa nici un titlu, dar mărturia Prea Fericitului Teoctist că a cântat cu Vasile Orac la strană, când abia intraseră la Seminarul de la M-rea Neamț, a fost făcută starețului Clement la Mânăstirea Cernica. Am auzit de la mama o amintire care mi-a dat de gândit: cu mulți ani În urmă, un farmacist evreu din Fălticeni se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
umărni său stă un drac împelițat din cei mai răi - însuși Scaraoschi, smulgându-i cacealmaua din cap și azvârlindu-i-o jos. Biserica peste tot este acoperită cu pilatră; arhitectura e foarte frumoasă; în mijlocul interior al cupolei e o mare strană, unde e tronul beiului, iar supt învălișul său e chipul Domnului nostru Mesia, Isus Hristos. Afară în clopotniță, ce vine deasupra pridvorului, e un mare clopot"... Epoca lui Ștefan cel Mare a fost deosebit de benefică pentru Vaslui. Grija lui Ștefan cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Junimii nu ar fi putut subscrie. Deter minismul etnic introduce o nuanță de violență profetică. Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluțiune socială care în Franța a fost, la noi na fost încă. Am făcut strane în biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, leau umplut caraghioșii și haimanelele, oamenii a căror muncă și inteli gență nu plătește un ban
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a parohie ZbereniCotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohiala. Biserică este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turla pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
încă o așteaptă... Englezii mi-au spus "Nelly Miracle" A.V. Oaspete în studio este doamna Nelly Miricioiu, pe care unii dintre dumneavoastră ați urmărit-o în spectacolele Operei Naționale Române din Iași, în transmisiunile radiofonice. Bine ați venit! "Che strano"... Parcă nici nu a trecut prea mult timp de când v-am văzut ultima dată! Nelly Miricioiu "Che strano!"... Eu vă mulțumesc. Este sufletul nostru de moldoveni. De fapt, nu numai în Moldova, în București a fost la fel, toată lumea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe care unii dintre dumneavoastră ați urmărit-o în spectacolele Operei Naționale Române din Iași, în transmisiunile radiofonice. Bine ați venit! "Che strano"... Parcă nici nu a trecut prea mult timp de când v-am văzut ultima dată! Nelly Miricioiu "Che strano!"... Eu vă mulțumesc. Este sufletul nostru de moldoveni. De fapt, nu numai în Moldova, în București a fost la fel, toată lumea a spus: "vai, nu te-ai schimbat, ești la fel". Sunt cel puțin 35 de ani de când n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
echiparea de birourilor, cum ar fi: vestiare, dulapuri de clasare, clasatoare, mese cărucior, fișiere. 3) Pentru școli, cum ar fi: pupitre, catedre pentru profesori, șevalete pentru tablouri etc. 4) Pentru biserici, cum ar fi: altare, confesionale, amvonuri, mese de comunicare, strane etc. 5) Pentru magazine, antrepozite, ateliere etc., cum ar fi: contoare, port-vesminte, mobile cu etajere, mobile cu case de bani sau cu sertare, dulapuri pentru utilaje, mobile speciale pentru imprimerie (cu case de bani sau cu sertare). 6) Pentru laboratoare
ANEXĂ nr. 94 din 5 ianuarie 2000 MOBILA; MOBILIER MEDICO-CHIRURGICAL; ARTICOLE DE PAT ŞI SIMILARE; APARATE DE ILUMINAT NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; LAMPI PENTRU RECLAME LUMINOASE, INSEMNE LUMINOASE, PLACI INDICATOARE LUMINOASE ŞI ARTICOLE SIMILARE; CONSTRUCTII PREFABRICATE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166822_a_168151]
-
izolație de poliester - Trepte: la intrare în biserică, la urcare la cafas și la altar - Două centrale termice împreună cu clădirea aferentă, calorifere, 3 grupuri sanitare și camera praznicar - Policandre, catapeteasma cu icoane - Mobilier în biserică: scaun arhieresc, două tetrapoduri și strane - Pardoseala în biserică -------------
HOTĂRÂRE nr. 1.351 din 3 noiembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 764/2005 privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi alocarea unei sume pentru judeţul Suceava din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171526_a_172855]
-
fir (2 buc.), inv. custodie 3443/550 XII. Țesături din mătase cu fir (7 buc.), inv. custodie 3444/551 XIII. Policandru cu 72 de brațe, inv. custodie 3445/552 XIV. Sfeșnice din alamă (2 buc.), inv. custodie 3446/553 XV. Strane pentru cărți (2 buc.), inv. custodie 3447/554 --------
HOTĂRÂRE nr. 194 din 25 februarie 2009 (*actualizată*) privind darea în administrarea Administraţiei Prezidenţiale a unor bunuri culturale mobile, proprietate privată a statului, aflate în custodia Muzeului Naţional de Artă al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208604_a_209933]
-
fir (2 buc.), inv. custodie 3443/550 XII. Țesături din mătase cu fir (7 buc.), inv. custodie 3444/551 XIII. Policandru cu 72 de brațe, inv. custodie 3445/552 XIV. Sfeșnice din alamă (2 buc.), inv. custodie 3446/553 XV. Strane pentru cărți (2 buc.), inv. custodie 3447/554 --------
HOTĂRÂRE nr. 194 din 25 februarie 2009 (*actualizată*) privind darea în administrarea Administraţiei Prezidenţiale a unor bunuri culturale mobile, proprietate privată a statului, aflate în custodia Muzeului Naţional de Artă al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240022_a_241351]
-
fir (2 buc.), inv. custodie 3443/550 XII. Țesături din mătase cu fir (7 buc.), inv. custodie 3444/551 XIII. Policandru cu 72 de brațe, inv. custodie 3445/552 XIV. Sfeșnice din alamă (2 buc.), inv. custodie 3446/553 XV. Strane pentru cărți (2 buc.), inv. custodie 3447/554 --------
HOTĂRÂRE nr. 194 din 25 februarie 2009 (*actualizată*) privind darea în administrarea Administraţiei Prezidenţiale a unor bunuri culturale mobile, proprietate privată a statului, aflate în custodia Muzeului Naţional de Artă al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255643_a_256972]
-
ghețuri printr-un cer învelit cu iulie ca o matrioșcă zace trupul meu sub mii de sori ou neroditor în cuib de cloșcă și-și preface rănile în flori strînse de femei în ceas de seară cînd se-nchid în strane și de dor mor să-mi nască trupu' a doua oară și tu nu mai ești să priveghezi așa cum se face cînd cel mort nu mai are timp să mai aștepte și se-ngroapă-n el ca-n mărul copt
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
ducă-se să secere oriunde - mie-mi place-aici în lumea asta și-n credința mea să mă îngrop ca-n icoane sfinții cînd învie în privirea mamelor ce-au plîns cînd și-au pus copiii în sicrie fie-n strană cîntece cîntînd și tămîia fum să mă îmbete ori în cîrciumă cu lăutarii bînd însetați mereu ca un burete
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din viitorii poeți români sinucigași ambii cu picioarele gracile plutind deasupra stranelor altarelor reci precum scria condrumeața sau poate chiar iubita colegului nostru care în loc să traverseze Styxul traversează Oceanul înghețat de Nord. Eremitul nordului Ghețarii mocneau reflexii glaciale (bine- înțeles) în timp ce stafiile foșgăiau după cortina aurore boreale într-un cvasidiscret carnaval al
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul 1775 aici a funcționat o școală cu doi preoți și un dascăl. A fost biserică de cult până în jurul anului 1900, când a început să fie abandonată
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
orașele au cunoscut o dezvoltare importantă. În jurul Pragăi vechi trei așezări au primit privilegiile de oraș. Așezarea de la poalele Cetății Praga a devenit Orașul Nou Praga, în 1257, în timpul domniei regelui Otakar al II-lea (fiind botezat mai apoi "Malá Strana" - Noul Oraș Praga). Orașul Hradčany din imediata apropiere a Castelului Praga datează din 1320. Pe celălalt mal al Vltavei, "Staré Město" - Vechiul Oraș Praga - primise, deja, privilegiul de oraș în 1230. În secolul al XIII-lea, regele Premysl Otakar al
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
bogați care, alături de aristocrați, au îmbogățit orașul cu numeroase palate, biserici și parcuri, ducând la apariția unei versiuni a stilului baroc renumită în toată lumea. În 1784, în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea, cele patru așezări urbane creștine învecinate - Malá Strana, Nové Město, Staré Město și Hradčany - au fost într-o singură entitate urbană, în vreme ce cartierul evreiesc, Josefov, a devenit parte a noului oraș doar în 1850. Revoluția industrială a avut un efect puternic asupra Pragăi, apărând fabrici noi care aveau
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Centrală. Cu toate acestea, Praga nu face parte, din punct de vedere geografic, din Regiunea Boemia Centrală. Cele patru așezări independente care se aflau în zona Pragăi au fost proclamate un singur oraș în 1784. Cele patru erau Hradčany, Malá Strana, Staré Město și Nové Město. Orașul s-a extins, în continuare, prin anexarea cartierului evreiesc Josefov, în 1850, și a Vyšehradului, în 1883, iar la începutul anului 1922, alte 37 de municipalități au fost încorporate în oraș, crescând populația orașului
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
din Mineiul pe Noiembrie: „"Preotul Mihail C Paraschiv, venit în Plevna la anul 1937, 15 martie, cântăreț Gh. I Nichifor. Din anul 1923, 1 iunie, bugetar până în 1932"” Din 1 iunie 1943, neîncetat, timp de peste 55 de ani, a susținut strana în mod admirabil și a participat în mod însuflețit și conștiincios la toate lucrările bisericești, Radu Gheorghe. Absolvent al Școlii de Cântăreți bisericești „ Episcopul Gherontie” a Episcopiei Constanței, din Medgidia. Dăruit de Dumnezeu cu mari capabilități vocale și foarte bun
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
2010 părăsește, cu regret, slujirea de cântăreț al Parohiei Plevna, luînd asupra sa jugul Domnului, ca preot și paroh al localității Frăsinet. Își completează studiile în cadrul unui program de masterat și activează în Corul Protopopiatului Lehliu. Îi urmează în slujirea stranei, fiul satului, Stoian Constantin Cristian, din 2010. Absolvent al Seminarului „Nifon Mitropolitul” din București, a putut, în condiții optime, să-și rafineze darul natural al vocii (puternice și armonioase) prin buna stăpânire a artei și științei muzicale. Și-a desăvârșit
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
unui bloc al neutrilor în Balcani și Europa Centrala. Discuțiile s-au purtat într-un vagon diplomatic, în gara Jebel, între Ministrul Afacerilor Străine, Grigore Gafencu și omologul său iugoslav, Cimcear Markovic. Simion Gărău și Nicolae Graure, foști cântăreți de strană ai bisericii din Jebel, au notat, la sfârșitul "Mineiului" de pe luna septembrie, că "în ziua de 18 a lunii septembrie, ora 8 dimineața, anul 1944, comuna a fost ocupată de germani. După trei zile au plecat, revenind în ziua de
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
metri și o lățime de 7,50 metri. Turnul bisericii este înalt de 33 de metri astfel încât domină o porțiune din Valea Mureșului. Poate fi văzut atât de pe șoseaua Teiuș-Aiud (pe partea dreaptă), cât și de pe linia ferată corespunzătoare. Iconostasul, stranele și restul mobilierului interior au fost executate în vara anului 1910 de sculptorul Josef Vogel din Sighișoara. În Duminică Floriilor, la 13 aprilie 2014, biserica greco-catolica din Rădești a fost retrocedata proprietarului de drept. Biserică ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
ca și generații întregi de călugări, care au menținut aici nestinsă candela evlaviei, a credinței noastre ortodoxe și amintirea fericiților ctitori. În secolul al XVIII-lea icoana a fost restaurată, iar în anul 1853 a fost așezată într-o nouă strană de lemn sculptat și aurit, donată de Ieromonahul Varnava, egumenul Mănăstirii Pângărați, care s-a vindecat aici de o grea boală, cum reise din însemnarea de pe medalionul de deasupra ei. Început, continuat și încheiat, la această mănăstire, în care sunt
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]