712 matches
-
și, uneori, se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă literare și documentare permit înțelegerea mecanismului singularizării progresive a Parizienei prin multiple și originale strategii de identificare, stratageme de afirmare, tactici de reușită. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual se manifestă în diferite spații închise sau deschise. Ceea ce pare femeia pariziana, la un nivel superficial aparentă și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din basm); ci dintr-un noncomformism social integral, sau din necesitatea de a face dreptate socială sau națională; (!!) de remarcat: umanismul și patriotismul său; - primește ajutor de la natură, în special de la animalele credincioase (calul, câinele său, etc.); - recurge la anumite stratageme: se travestește pentru atingerea unui scop; distrage atenția adversarului; se preface mort; cere să i se elibereze o mână; obține permisiunea de a cânta dintr-un instrument (care ese, de fapt, un semnal pentru tovarășii săi); etc. Personajele pot fi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
scoțînd de sub sutană un cap de mort, aceasta este oglinda dumneavoastră. A fost capul celei mai frumoase femei din Veneția. A fost ceea ce sînteți și Într-o zi Îi veți semăna Întocmaiă. Dar, spre marea dezamăgire a confesorului, prin această stratagemă doamna În cauză n-a fost cîștigată pentru penitență și cuvioșie. Dimpotrivă, fermecătoarea doamnă a găsit de cuviință să tragă o cu totul altă concluzie: s-a gîndit că dacă preafrumosul său chip va ajunge, vai, prea curînd, o grămăjoară
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întrebări: „Dacă cineva, atunci cînd fiul său are nevoie de o doctorie și nu vrea s-o ia, Îl Înșală dîndu-i medicamentul drept mîncare, și dacă Întrebuințînd astfel minciuna Îl face sănătos, cum trebuie socotită această Înșelăciune?”. Se știe că stratagema despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit.” (La Rochefoucauld) Înțelepciunea populară sancționează Însă această inechitate: „RÎsul te rîde, și batjocura te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la început să-l primească, și, pentru a o vizita, a fost obligat să escaladeze acoperișul și să intre pe fereastra apartamentului domnișoarei d‘Artigny, care se învecina cu al ei; însă doamna care supraveghea domnișoarele de onoare a descoperit stratagema și a ordonat să se fixeze bare la toate ferestrele apartamentelor“ Memoriile apocrife dezvăluie o nouă perspectiva a scandalului despre care am mai discutat în această lucrare: arestarea administratorului șef al finanțelor, Nicholas Fouquet. Versiunile oficiale ale vremii susțin faptul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
suntem cu persoana pe care încercăm să o iertăm" (p. 66). Iertarea autentică înlătură bariera (morală, emoțională, atitudinală) care fusese creată de către ofensă și deschide ușa recâștigării încrederii între parteneri în timp (Chapman, Thomas, 2008). În vreme ce, iertarea falsă este "o stratagemă la care recurg manipulatorii pentru a-și asigura dominația asupra celuilalt/celorlalți. Acest tip/mod de iertare ("iertarea") poate fi identificat prin atitudinea arogantă a acestora față de agresor, atitudine ce nu are nimic în comun cu adevărata compasiune" (Enright, 2008
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de la Câmpulung, acolo unde-și trata boală de "piept"36 (se părea că boala, dar mai ales certificatul cerut cu atâta insistența, erau mai importante decât diplomă de doctor, de aceea avem senzația că eroul nostru caută tot felul de stratageme pentru a evita obligația serviciului militar)... Poate că lucrurile s-au reglat în cele din urmă, căci pe 20 august / 2 septembrie 1902 Ministrul României la Bruxelles îi trimitea lui Ilie Zlătescu o misiva în care-i spunea textual că
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
petrecut, de fapt, brusc sau brutal. Prima etapă a fost una a expresiei poetice genuine, dar riguros elaborată, cumva conformistă, tributară unui relativ evazionism în raport cu somațiile cotidianului, atitudine interpretată ulterior, nu numai în ce îl privește pe T., ca o stratagemă menită să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
organizație și dovedesc o slabă organizare a ideilor încep adesea cu formula: "Am primit materialul dumneavoastră din data de ...". Apoi pas cu pas are loc "derularea" textului, urmând ca esențialul să răzbată abia la sfârșit. Totul se dezvăluie în urma unei stratageme ca: "de aceea", "în conformitate cu cele menționate" etc. Acest model de redactare până ce punctul principal este atins nu este haotic, dar nu este eficient. Un document serios se scrie pornind de la esența problemei iar apoi dezvoltăm subiectul în cauză. Începând cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu sinele ca finitudine, „avocatul lucidității” a mizat pe subterfugii nonscripturale: muzica („Eu aud viața”), umorul și recursul la copilărie („întoarcerea la bucuriile copilăriei îți dă iluzia că moartea se îndepărtează, că nu-ți poate da tărcoale” - S.B.)... fie pe stratagema bibliotecii pharmakon-ice, pe scrierile autorilor precum Pascal, Shakespeare, Dostoievski, Mallarmé, Lev Șestov, Benjamin Fondane, Simone Weil sau mistica. Decompozitorul a produs pharmakon, însă această „operațiune” a fost extrem de solicitantă lingvistic, în perioada franceză, cănd prioritară a fost „obsesia pentru stil
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
a doua dimensiune a poemului, de natură onirică sau măcar himerică; pe de altă parte, interferența unor (sub)rutine aparținând unor practici și sfere diferite generează adesea un efect ironic sau absurd, nu fără un anume substrat politic. Cele două stratageme, dezvoltate în jurul unui nucleu narativ ce atinge uneori baladescul, alternează în primele două volume de versuri, dintre care La noapte va ninge indică o ușoară predilecție pentru metafizică: „Hei, e cineva-năuntru? întreabă fluturele/ așezându-se pe gura fierbinte a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
nimici cu totul. Drumurile de fier, făcute cu deridicata au fost mijlocul principal pentru prefacerea României în Americă dunăreană, într-o țară a nimănui și a tuturor". Vorbind despre impozitele directe și cele indirecte, mai deloc sesizabile de către contribuabil, devoalează stratagema roșilor, argumentînd: "Secretul unei sănătoase dezvoltări economice ar fi așadar de a elimina pe cît se poate termenii mijlocirii și a face ca valoarea oferită de producător să ajungă întreagă sau aproape întreagă în mîna consumatorului. Cu cît mai numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și sentința usturătoare a votului cetățenilor. 31 ianuarie 2009 Ziua de 24 ianuarie este, de un secol și jumătate, un motiv de bucurie și sărbătoare la Iași și de indiferență la București deși, în realitate, ar trebui să fie invers. Stratagema balcanică prin care în 1859 am driblat prevederile "legislației europene", forțând printr-un artificiu unirea celor două principate, a avut, și continuă să aibă și azi, un efect normativ pentru modul în care acceptăm regulile stabilite de arbitrii europeni. Creativi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a legitimității psihologice a tuturor regimurilor autoritariste care s-au succedat, în forme și dozaje diferite, la conducerea țării, din 1859 până astăzi. Cu excepția lui Carol I, care, prusac educat în spiritul moderației și a parcimoniei, s-a folosit de stratagema includerii în șirul voievozilor români doar din motive de legitimitate și curtoazie, a regelui Ferdinand și a lui Mihai I, toți ceilalți s-au simțit providențiali și, ca efect a percepției comune a populației, îndreptățiți să-și facă de cap
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fi demonstrat În capitolul de față, ambele sunt manevre derizorii, simple ocolișuri, artificii retorice decurgând din Încercările genului de a-și constitui propria poetică. Ele Încearcă să rezolve de pe pozițiile imediatului ceea ce, În fapt, aparține eternității. Prin astfel de strategii (stratageme provenind din dificultatea stabilirii unei identități precise), jurnalul intim Își depășește condiția obiectivității non-literare, intrând În domeniul ficțiunii. Raporturile jurnalului intim cu moartea pot fi clasificate În trei categorii: relații referitoare la identitatea autorului, relații privitoare la promisiunea jurnalului de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și, mai ales, de o desfășurare temporală. El nu e simultaneitate, ci acumulare. Acumulare de nuanțe și secvențe ordonate În afara voinței lui. Cum autorul este În egală măsură rescris, proba timpului blochează ori, În orice caz, Încetinește constituirea subterfugiilor și stratagemelor intenționalității creatoare. Evoluția, oricât ar fi ea de lentă, a scriitorului, este Înregistrată de jurnalul intim cu o răbdare absolut incredibilă. Modificările, de la o zi la alta sau de la un deceniu la altul, trec În pagina de jurnal, impunând, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
planificare. Aceasta poate fi, de pildă, În domeniul afacerilor sau În cel politic, la nivel local, național sau internațional. Folosirea conceptului de strategie În sens exclusiv de planificare a condus, după cum consideră unii, la „declinul strategiei și sporirea rolului diverselor stratageme”, căutându-se soluții tactice ad-hoc și ignorându-se frecvent contextul social, politic și economic mai larg (Guldi, 2006, p. 209). De aceea, cu un scop preponderent pedagogic, Începând cu Clausewitz este operată distincția dintre pregătirea pentru război și războiul propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
unei intervenții discursive”, dar “cine poate spune cu exactitate unde se termină mecanismele ce țin de raționalitate în obținerea unui rezultat discursiv și unde încep acelea care trec dincolo de raționalitate?” (Sălăvăstru, 1996:205). 4.3.3. Limba de lemn ca stratagemă manipulatorie Se vorbește tot mai mult de faptul că trăim într-o “era a comunicării” iar “forța puterii” nu mai stă în “puterea forței” (fizice) ci în “puterea cuvintelor”. “Cuvintele pot fi pumnale, după cum pot să și vindece - spunea Shimon
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru că, cunoașterea individului își are sursa în interacția dialogică, nu în ultimul rând limbajul fiind mediatorul acțiunii sociale. Cu toate acestea, în funcție de cum e “manipulat”, limbajul poate deveni un factor destructiv, ducând receptorul în eroare sau “persuadându-l clandestin.” Deși termenul stratagemă implică în “arta militară <<șiretlicuri>>, pentru împiedicarea dușmanului, pentru a înșela pe inamic”, el se impune și ca „stratagemă comunicațională a <<Puterilor>>, a căror intenție e aceea de “stăpânire a <<minților>> și a <<acțiunilor>>”, nu atât prin forța fizică cât
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
toate acestea, în funcție de cum e “manipulat”, limbajul poate deveni un factor destructiv, ducând receptorul în eroare sau “persuadându-l clandestin.” Deși termenul stratagemă implică în “arta militară <<șiretlicuri>>, pentru împiedicarea dușmanului, pentru a înșela pe inamic”, el se impune și ca „stratagemă comunicațională a <<Puterilor>>, a căror intenție e aceea de “stăpânire a <<minților>> și a <<acțiunilor>>”, nu atât prin forța fizică cât prin puterea discursului.” (Slama-Cazacu, 2000:39-40). Așadar, locutorul sau oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
intenție e aceea de “stăpânire a <<minților>> și a <<acțiunilor>>”, nu atât prin forța fizică cât prin puterea discursului.” (Slama-Cazacu, 2000:39-40). Așadar, locutorul sau oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu scopul informativ ci și ca stratagemă, “șiretlic” discursiv în vederea ducerii în eroare sau manipulării interlocutorului. Dacă argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare sunt modalități de influențare cu caracter rațional și conștinet, chiar dacă se recurge și la mijloace de ordinul sensibilității, afectivității, manipularea prin limbaj
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
speculații lingvistice”, „licențe lingvistice” fără vreo legătură solidă cu realitatea, dar cu efecte notabile asupra receptorului. În acest cadru intră: unele încercări poetice postmoderniste, unele producții literare, unele încercări retorice, fenomenul „limba de lemn” și poate multe altele. Minciuna, ca stratagemă discursivă manipulatorie, prezintă atât sens cât și referință, valoarea ei referențială fiind însă falsul. Este cu atât mai greu de depistat și de ocolit efectele ei nocive, cu cât locutorul este un mai bun artist în a-și prezenta discursul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să diminueze întrucâtva importanța scrisului: „scriu ca să mă aflu în treabă, dar treaba mea este mare și pute a moarte din prima zi de viață” (Fuga postmodernă XXIV). Scrisul nu generează ființa, dar întârzie înaintarea neființei, e cea mai eficace stratagemă care se poate interpune înaintării abisului. Retorica resimte și ea efectele acestei stări, refuzul artei venind ca o consecință firească a gravității existenței. Instrumentele poeziei încetează a mai fi metafora sau simbolul; tropii sunt niște figuri atrofiate, care nu deschid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a poetului, sfetnic a lui Augustus, care ura pe Livia și pe Tiberiu, urmărind să impună ca succesor al împăratului pe Agrippa Postumus sau, prin căsătoria Iuliei Minor, pe Decimus Iunius Silanus. Așadar, poetul ar fi fost implicat într-o stratagemă amoroasă cu substrat politic. Totuși, ne întrebăm și de data aceasta, ce probe avem pentru aliquid vidi, cum explicăm faptul că poetul neagă participarea sa la o conspirație politică, și de ce împăratul n-a pedepsit pe Decimus Iunius Silanus, mult
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]