1,448 matches
-
obiectul unor intense critici metodologice. • Modelele teoretice și empirice care afirmau atingerea unui grad înalt de meritocrație atins în societățile occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre [coal\ [i mobilitatea social\" Studiile care au ca obiect relația dintre performanțele școlare ale unui individ și accesul la posturi, funcții, statute etc. vizează adeseori discutarea școlii ca instrument al „reproducerii” sociale, adică dezvăluirea contribuției selecției școlare și a stratificării educaționale la perpetuarea sistemului social ca sistem de diferențe și inegalități sociale. În perioada de după al doilea război mondial, care a marcat ascensiunea spectaculoasă a studiilor de sociologie a educației, s-au succedat mai multe tradiții de analiză a relației
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
conținut în ideea că lipsa egalității de șanse duce la irosirea resurselor societății. Reflectând optimismul acelei perioade, teoreticienii la care ne referim nu acordau mari șanse de supraviețuire inegalităților manifeste care persistau în fața școlii și în raporturile școlii cu sistemul stratificării sociale. Acestea erau calificate ca reziduale. Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman. Polemicile au fost lansate din mai multe direcții, toate solicitând corecții
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este denumit „societatea acreditărilor” (credential society). În lucrările sale, R. Collins respinge categoric teoria funcționalismului tehnologic, care pretindea că cerințele educative reflectă nevoile mai mari de pregătire determinate de progresul tehnologic. Teoria conflictualistă a lui Collins se bazează pe teoria stratificării a lui Max Weber și pe teoria organizațională acceptată în perioada în care el și-a elaborat tezele. În evoluția recentă a sociologiei educației, modelul propus de Collins reprezintă punctul culminant al contestării perspectivei funcționaliste tehnologice în înțelegerea relației dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
într-o anumită specializare și sporul de productivitate pe care școala îl produce, ratele de revenire calculate de economiștii educației exprimă de fapt eficacitatea unui anumit mecanism de excluziune. Premisele paradigmatice ale teoriei acreditărilor se găsesc în analiza weberiană a stratificării sociale, mai exact în teoria despre dominația exercitată de anumite grupuri de status pe baza diplomelor școlare. Voi prezenta principalele teze ale modelului lui Max Weber, apoi voi reveni la teoria acreditărilor. Într-unul dintre textele programatice pentru această orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și Gintis" Spre deosebire de Collins, cei doi autori americani (1976) pleacă de la o definiție marxistă a claselor sociale, ce admite caracterul esențial al raporturilor de proprietate asupra mijloacelor de producție, concepție mult mai radical materialistă decât cea weberiană, care admitea pentru stratificarea socială cel puțin două axe de importanță egală - avere și prestigiu. Pe de altă parte, teoria lui Bowles și Gintis subliniază dimensiunea culturală și ideologică a educației și a selecției școlare ca bază și releu social al reproducției sociale. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
numai că reacționează la diferitele calități ale copiilor, așa cum ar reieși din secțiunile de până acum, ci joacă un rol activ în formarea unor copii mai mult sau mai puțin educabili ori manipulabili. Este ușor de analizat modul în care stratificarea actuală a școlilor medii de la noi contribuie la o anumită distribuție a reușitei școlare. Împărțirea în licee teoretice și grupuri școlare, dincolo de pretinsa ei funcționalitate în raport cu piața muncii, pare a segrega de fapt între diferite cariere școlare, dar și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
soluție pedagogică pentru creșterea șanselor școlare ale celor din categorii sociale inferioare. Soluția este simplă - copiii defavorizați social trebuie să fie încurajați printr-un mod de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
categorii sociale inferioare. Soluția este simplă - copiii defavorizați social trebuie să fie încurajați printr-un mod de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile inferioare pot să internalizeze o imagine de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
social trebuie să fie încurajați printr-un mod de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile inferioare pot să internalizeze o imagine de sine descurajantă, să-și piardă încrederea, motivația. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe care profesorii și-o fac despre ei, din cauza lipsei de atenție din partea educatorilor pe care o incumbă clasarea lor într-o categorie inferioară. Evident, categoriile de performanță sunt puternic asociate cu diviziuni de clasă. Pe de altă parte, efectele stratificărilor asupra performanțelor sunt accentuate când categoriile contribuie la formarea subculturilor de elevi ce se opun etosului școlii. Copiii din categoriile etichetate prin sintagme de genul „eșec școlar” tind să respingă normele și valorile academice ale școlii care a produs respectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Advisory Council for Education (England), and Bridget Horatia Plowden, 1967, Children and Their Primary Schools: A Report of the Central Advisory Council of Education England, H.M.S.O., Londra. Cherkaoui, Mohamed, 1986, Sociologie de l’éducation, PUF, Paris. Cherkaoui, Mohamed, 1997, „Stratificarea”, în Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, pp. 111-174. Cherkaoui, Mohamed, 1997, „Mobilitatea”, în Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, pp. 175-209. Chipea, Floare, 1996, Ordine socială și comportament deviant, Editura Expert, București. Cicourel
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al dezvoltării, ale lui J. March și H. Simon (1958) sau M. Crozier (1964) în domeniul sociologiei organizațiilor, ale lui M. Olson (1965) în cel al acțiunii colective, ale lui R. Boudon (1973) și M. Cherkaoui (1982) în cel al stratificării și mobilității, ale lui R. Horton (1967) în cel al sociologiei religiei, ale lui T. Kuhn (1962) în domeniul sociologiei științei, toate se inspiră uneori fără să-și dea seama din principiile sociologiei acțiunii care constau în a vedea orice
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
bază pe produse lactate și are un conținut de grăsime de 10-12%; * parfait = înghețată pe bază de lapte și ouă, cu un conținut ridicat de grăsime (peste 12%) și substanță uscată totală (cca. 40%); * casata = este o înghețată obținută prin stratificarea diferitelor sortimente de înghețată, de regulă având culori diferite; * spuma = se fabrică din smântână dulce (bătută cu zahăr până la textura de frișcă), cu adaos de coloranți și aromatizanți; * “Lacto” = este o înghețată obținută din zară, lapte fermentat sau iaurt și
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
spre plăci instabile în urma stresului chirurgical. 47.3. Standarde de abordare și management În cadrul evaluării inițiale preoperatorii, medicul trebuie să integreze informațiile oferite de anamneză, examen clinic și electrocardiogramă (ECG), pentru a face o primă estimare a riscului cardiac perioperator. Stratificarea riscului are o importanță foarte mare în practica zilnică pentru a identifica pacienții care se află la risc și care ar putea beneficia de un tratament mai agresiv și o urmărire mai atentă. Riscul cardiac preoperator este evaluat cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
ritm, anomaliilor de conducere și/sau ischemiei perioperatorii poate conduce la stabilirea unui tratament care să reducă riscul cardiovascular viitor. 47.4. Afecțiuni cardiovasculare frecvente preoperatorii În cele de mai sus au fost prezentate cele mai importante elemente generale de stratificare a riscului cardiovascular perioperator ca și strategiile de reducere a acestui risc. De ase menea, au fost discutate unele aspecte legate de profilaxia și tratamentul bolii coronariene în perioada perioperatorie. Pacienții diagnosticați cu boli cardiovasculare specifice anterior intervenției chirurgicale au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
că învățarea este unică se supune unei metafizici a comunului. Unind abordarea de tip nomotetic (H.J. Eysenck, R.B. Cattell), cu cea de tip idografic ( G. Allport, C. Rogers), specifice oricărei personalități, ajungem la o reprezentare globală și posibil transferabilă a stratificării învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și-a epuizat setea de reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor închis de milenii sau secole în codurile sale trăiește încă, în accepțiunea etnologilor, in illo tempore; nu are stratificări; convenționalizarea, de altfel foarte rigidă, a relațiilor sociale are un singur strat: nu sunt de conceput, nici prevăzute, posibilități de încălcare. În manifestările expresive - cântece, dansuri, ritualuri etc. -, invențiile nu implică o evoluție în materie de inventum. Într-o cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu atâta inteligență, nu trebuie uitată calitatea stilistică a textelor lor „expresive”, care este în linii mari identică în „culturile populare” din toată lumea (cel puțin așa cum a fost până astăzi). Codul expresiv și interpretativ „umil” este enorm de stratificat, iar stratificările sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un fel de schemă a relațiilor dintre scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cele mai defavorizate. Este o situație caracteristică marilor metropole arabe, precum Cairo, Alexandria, Alger, Bagdad. Creșterea tentaculară, spre deosebire de Europa și America de Nord, nu s-a realizat în mod necesar în lungul unor mari axe rutiere sau feroviare, ci a reflectat puternica stratificare socială din lumea arabă. În prelungirea corpului urban al marilor orașe, în special al capitalelor, au fost construite tentacular cartiere separate pentru pătura celor avuți, cartiere diplomatice și de afaceri pentru oficialii străini și pentru reprezentanții corporațiilor transnaționale în Amman
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
poate îi pusă pe o bază mai categoric sociologică ; studii amănunțite pot cerceta concordanța reală dintre o operă anumită și publicul special în rândurile căruia opera a avut succes ; se pot strânge date asupra numărului edițiilor, al exemplarelor vândute etc. Stratificarea oricărei societăți se reflectă în stratificarea gustului ei. Deși de obicei criteriile claselor superioare coboară, fiind adoptate și de clasele inferioare, uneori mișcarea este inversă : interesul pentru folclor și arta primitivă este un exemplu în acest sens. Nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai categoric sociologică ; studii amănunțite pot cerceta concordanța reală dintre o operă anumită și publicul special în rândurile căruia opera a avut succes ; se pot strânge date asupra numărului edițiilor, al exemplarelor vândute etc. Stratificarea oricărei societăți se reflectă în stratificarea gustului ei. Deși de obicei criteriile claselor superioare coboară, fiind adoptate și de clasele inferioare, uneori mișcarea este inversă : interesul pentru folclor și arta primitivă este un exemplu în acest sens. Nu există o corespondență necesară între dezvoltarea politică și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
exemplu în acest sens. Nu există o corespondență necesară între dezvoltarea politică și socială și dezvoltarea estetică: în literatură, rolul conducător a trecut în mâinile burgheziei cu mult înainte ca aceasta să fi câștigat supremația politică. In materie de gust stratificările sociale pot îi modificate și chiar abrogate de deosebirile de virată și sex, de existența anumitor grupuri și asociații. Moda este de asemenea un fenomen important în literatura modernă, deoarece într-o societate competitivă, în continuă schimbare, criteriile claselor superioare
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Thomas Farreli și John Steinbeck. Viața Parisului și a Franței în perioada ce a urmat Restaurației pare că trăiește în sutele de personaje care se mișcă în paginile Comediei umane a lui Balzac ; iar Proust a prezentat cu detalii nesfârșite stratificarea socială a aristocrației franceze în descompunere. Rusia moșierilor din secolul al XIX-lea apare în romanele lui Turgheniev și Tolstoi ; avem imagini ale negustorimii și intelectualității în nuvelele și piesele lui Cehov, și ale țăranilor colectiviști în opera lui Șolohov
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]