10,586 matches
-
dar și cu savante citate latinești, îi câștiga pe comeseni și nu puțini erau aceia care se lăsau furați de vioiciunea interlocutorului, răspunzându-i pe nebăgate de seamă la întrebările meșteșugite prin filiera cărora multe dintre tainele lor diplomatice le strecurau în conștiința subtilului conviv. Vinul domneasc însă era făcut să dezlege limbile și, dacă judecata unora din oaspeți era estompată de aburul lui, cea a stolnicului era mai vie și mai ascuțită, ca unul ce era deprins a gusta mai
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
gastroenterita, circulația periferică deficitară, anemia, gripa, bolilepulmonare, nevroza și anorexia. Leacul se prepară din 20 de linguri de alcoolde 70 grade în care se adaugă patru linguri de rășină, lăsându-se la macerat timp de cinci zile. După aceea, se strecoară și se toarnă în sticluțe mici.Se administrează câte 20 de picături, diluate în 100 ml de apă, de trei ori pe zi, timp de șase săptămâni. Pinul, revigorant și dezinfectant Baia generală cu decoct de cetină sau de muguri
Remedii luate din pădurea de conifere [Corola-blog/BlogPost/94215_a_95507]
-
antiseptice și cicatrizante, fiind indicată în tratamentul reumatismului, rahitismului, oboselii cronice și nevrozelor astenice. Pentru o baie, se prepară un decoct din șapte linguri de ace de pin care se fierb în doi litri de apă. După15 minute, ceaiul se strecoară și se adaugă în cada de baie. Pentru masaj se folosește uleiul eteric de pin (câte 25de picături adăugate în 50 ml de ulei de măsline). Se masează ceafa, brațele și tălpile, zece seri la rând. Molidul, un bun depurativ
Remedii luate din pădurea de conifere [Corola-blog/BlogPost/94215_a_95507]
-
infuzia, siropul și uleiul, preparate din mugurii arborelui, sunt folosite frecvent pentru efectul depurativ, calmant, antiseptic și cicatrizant. Infuzia se prepară dintr-o linguriță de muguri de molid și dintr-o cană de apă clocotită. Ceaiul se infuzează 15minute, se strecoară și se îndulcește cu miere, după gust. Se consumă câte două căni pe zi, timp de 15 zile, iar după o pauză de zece zile, tratamentul se poate repeta. Cura are efecte pozitive în formele ușoare sau medii ale bolilor
Remedii luate din pădurea de conifere [Corola-blog/BlogPost/94215_a_95507]
-
un eee...dar cam apatic, pentru că nu pică tocmai bine...” dacă voi nu vreți, este problema voastră” și mulți dintre cei prezenți în piața din fața Prefecturii nu mai apucă să mai zică eee..., pentru că un gând de neîncredere li se strecoară în minte și începe să-i îndepărteze de acea formă de intuiție a realității prin identificare afectivă cu cel ce le vorbește . În piața din fața Prefecturii, într-o zi cu soare prietenos, cu un vânt care doar te mângâie, sunt
PRIMARUL, EP.3 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378128_a_379457]
-
precizate în Postulatul 5 de care amintești se întâlnesc sau nu funcție de un unghi. Dar cine spune că sunt unicele care se întâlnesc sau nu? Poate Playfaire care s-a grăbit în enunțare! O mică, mică eroare tot s-a strecurat la Euclid dar din necunoaștere. Pentru el nimic era nimic, astăzi adunând nimic peste nimic faci milionul și ajungi la pușcărie. (Nimic care a auzit vorba despre el a scos capul din buzunarul șeii și mi-a șoptit: „minte! Din
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
în urmă cu doi ani la Toronto- Canada.” Nu pot să închei acest portret fără a sublinia că la toate întâlnirile din lume ale colaboratorilor din redacțiile și subredacțiile revistei STARPRESS se servesc sarmale, cozonaci, băuturi românești și...poate se strecoară câte un oftat de dor de România. Dar, desigur într-o voluptate a tăcerii. Da! Doamnei Ligya Diaconescu îi curge din inimă o lacrimă pentru tot ce-i românesc!!! Tot atât de adevărat este că Domnia Sa oferă mai mult decât primește. Exprim
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
ochiul: hai, îndrăzniți! „Încurajați”.ne repezeam spre ouă și cozonaci. Mama ne dădea peste mâini: hoo, vandalilor, așteptați să tămâiez și să vă împărțesc! Hai, să vă închinați cu mine! Și acesta era un moment solemn. În acele neuitate zile, strecurându-se printre florile albe de cais, razele blânde ale soarelui ne sărutau ochii și obrajii, când înfulecam cozonac și ouă roșii, sărind într-un picior. Acesta era Paștele nostru! Ba, nu! Mai erau caruselul, bărcile și leagănul din Piață. Apoi
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
de măr Grădina ta, Iubire, nu o știu Tu-mi spui de ea ca de un adevăr E prea devreme sau e prea târziu Și flori de măr îmi ningi de-acolo-n păr. Cu ochi-nchiși văd cum alei strecoară, În timp ilogic, pasul tău fugar Și nu e dimineață și nici seară Și nu există nici un fus orar. Prin porți de cer, haotică mișcare, Lumini și umbre peste tine vin Tu îți ferești privirea-ntrebătoare, Spre flori de măr
FLORI DE MĂR de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377249_a_378578]
-
spre omul înalt, cu mustață și-i spuse blând : -Nu! Am venit să colind. -Să colinzi, ai? Hoțoaică mică! -Nu sunt hoțoaică, scânci Floricica, uite am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă te-ai strecurat pe furiș în bloc? -Nu sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii cu uratul, apoi deschizi ușa celor din bandă. Afară! O apucă de gulerul paltonului și o dădu
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
și plânsul meu pe foile acelea îndărătnice de scrisori amare? Nimic nu era de bine!, chiar dacă mă străduiam să înfloresc închipuirile mele, de altfel. Tu știai măicuță mereu că, pe obrazul meu zace neputința; că, în mâna mea s-a strecurat obida; că, pernei mele îi e dor de mâna ta și poveștile cu care mă adormeai, făcându-mă să cred că lumea e atât de bună și viața atât de frumoasă! ...Cum a murit săraca cu dorul pe gene! tânguia
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
firii Uneori este îndeajuns Pentru cel ce iubește Mai mereu toți vor altceva Ceva ca dintr-o poveste Ție nu ți-a ajuns Nici o clipă din mine Nu-mi cereai luni de pe cer Dar simțeam neajunsul din tine Cum te strecoară în căutări În alte dorinți Alte așteptări Pe care eu nu le aveam Deși încercam să le aflu Rostul Căutând în izvoare ca prostul Sursa venirii lor Nu ți-am oferit ce meritai Că nu am fost în stare Degeaba
POATE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382145_a_383474]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETUL AMĂGIRILOR Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Crezut-ai tu că timpul ne mai iartă Iar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat o amăgire Și nemiloasă vrea să ne despartă. Dezlănțuie în larg o amintire, Doar raze de azur să mai împartă, Cerșește îndurare de la soartă, Târziul nostru lacrimă-n iubire. Se-aprinde o lumină în tăcere Când tremură un vis neîntinat
SONETUL AMĂGIRILOR de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382179_a_383508]
-
-a A Bucșani, aV-a Hăbeni,aVI-a,aVII-a,aVIII-a Tomșani(Dâmbovița). Seninul nu s-a tulburat de ploaie Iar ziua este plină de magie Căci iată,astăzi Sfanțul Nicolae Coboară din a sa împărăție. Pe la fereastra se strecoară Și niciodată nu-ntârzie De fiecare dată parcă-i prima oară Când ești cuprins de-atâta bucurie ! Pune-n ghetuțe dulciuri,gându-i bun Pe care să-l urmați .... vă spun Și învățați că timpul trece Să fiți elevi de
SFANTUL NICOLAE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382199_a_383528]
-
învățătura catehetică are o comoară de izvoare, mult folositoare, cu toate că unele au fost schimbate în conținutul lor și care astfel, nu au făcut altceva decât să servească modernismului ispitit. În general, Catehismele sunt foarte bune dar și în ele se strecoară, uneori, păreri subiective. 13. - Este nevoie, cumva, de o (re)catehizare a credincioșilor noștri cu privire la această problemă a Bisericii și nu numai, adică asistăm, cumva, la o „evoluție” istorică a acestei probleme?!... - Repet, numai Providența Divină va face lumină în privința
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
hrănit de-al tău cuvânt, Să nu te las să pleci în negura ce vine Și plumbul să ne-apese adânc pân’ la pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în taină mă strecor, Prin poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
să zboare încântate și-au împletit suave mărțișoare tinereții simțind că iarna sufletelor e acum departe. Cu clocotul năvalnic în venele-nghețate, cu soarele în iriși și vântul cald cântând, îmbrățișasem pomii cu trupuri parfumate, simțind cum primăvara mi se strecoară-n gând! Referință Bibliografică: GÂND DE PRIMĂVARĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GÂND DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382328_a_383657]
-
au fost aliniați cu fața spre stradă, conform ordinului primit. Femei din mulțime, unele ar putea să le fie mame, le striga doar atît: «De ce-ați tras. Rușine!” Două tancuri acoperă spațiul central al străzii. Pe lângă ele troleibuzele se strecoară umile. Pe lângă ele și pe lîngă soldați oamenii trec demni. Triști. Fermi. Și, iată, a venit Ceasul. Piața Palatului, intersecția cu Stirbei Vodă. Acolo, se aude vuietul. Soldații aliniați în poziție de tragere în dreptul Sălii Palatului privesc, aproape în gol
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Că l-am slujit cu iambii florentini/ Și i-am jertfit puzderie de crini,/ Cum a făcut pe vremuri Sulamita.// îl poartă-n lume pașii cristalini,/ în umbra lor iubirea înflorit-a,/ Cu-această vină, tulburând ursita,/ Cărarea-i se strecoară printre spini.// Spre templul său din clare diamante,/ Construcție pe endecasilab,/ M-au însoțit Petrarca și cu Danti,// Dar sufletu-mi cucernic și prea slab/ S-a dizolvat în strofa lui divină/ Și a zidit un înger de lumină." Fără
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
gîndul că beau niște puncte materiale care provin din stele și care, foarte probabil, au mai trecut înainte prin gîtul unor dinozauri, prin coada unor comete și prin sîngele unor șobolani, gîndul acesta nu ar avea cum să nu-ți strecoare în suflet un gust aparte de absență a identității. Cine sîntem noi dacă elementele din a căror combinație am apărut sunt vechi de cînd lumea? Pe deasupra, ideea că suntem alcătuiți din niște cărămizi care vor exista foarte bine și după
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
să-l descopăr pe misticul Arghezi în absolut tot ce scrie, pamflet, poezie erotică, blestem, bilet de papagal, pagină de corespondență, deși școala l-a impus ca pe un răzvrătit numai pe jumătate credincios. În atât de concisa definiție argheziană strecurată în locul cel mai profan cu putință - dar pentru mistic nu există locuri profane - se află o întreagă teorie a rugăciunii. A te ruga înseamnă a crea un dialog lipsit de artificii. Eu și tu intră în comunicare directă, inima este
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
poem care ulterior vorbește despre maturitate ca Ťrăstignire în cruceť (ca triumf vremelnic al unui gimnast la inele), se deschide cu obsesia de sorginte realist-socialistă a minerilor: Se adâncesc, iubito, spre părinți puternicele porți, și tot mai greu ne-om strecura, cuminți, cu fiece trezire mai spre morți, cum în uitate, părăsite galerii minerii mai răzbat, insinuați prin furci de brad târzii pe care globul s-a culcat. (...) Las de-o parte câteva poezii ("Clătinat pe geneze", "Legea grâului" - adusă de la
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
lucruri normale și, într-un cuvînt, încep să fie filozofi. Pe scurt, își pun întrebări în privința fundamentelor existenței și fac figura unor insomniaci cărora nelămuririle teoretice le-au spulberat liniștea. A doua cauză pentru care ți-ai dori să te strecori în lumea cărții, preschimbîndu-te într-un personaj al ei, ține de stofa protagoniștilor. Regula de care ascultă pedagogia umană e cea a înnobilării prin contiguitate. Cei care respiră același aer se molipsesc de aceleași stări de spirit. De aceea, simplul
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
explicația ultimă, divină, are mai multă forță decît explicațiile materiale și parțiale. A fost convins că România beneficiază de un destin înalt, decis de însăși mîna Providenței: "Românii își păstrară naționalitatea lor. O mînă providențială priveghiă asupră-le și îi strecură minunat din toate primejdiile. Aceasta ne va aduce să credem că o nație, care în mijlocul atîtor nevoi și-a păstrat naționalitatea ei în curgere de optsprezece veacuri, nu mai poate pieri" (Cuvînt preliminar despre izvoarele istoriei românilor). Cel ce scrie
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
înregistrată anterior, sau cu sunete înregistrate înăuntrul cuștii celor trei, sunete produse de mișcările sau de respirația lor - o adevărată coregrafie sonoră, cum a fost denumită. Cei din gheretă mai au încă manifestări obișnuite omenești, plâng, râd, dar alunecând și strecurându-se mereu unii pe lângă ceilalți, aproape nu mai pot fi deosebiți de cei alăturați, părând în unele momente un singur corp, format dintr-un conglomerat de membre. Nu mai sunt persoane de sine stătătoare, nu mai sunt personalități distincte, trăiesc
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]