802 matches
-
absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală, conform unei legi speciale. Mitropoliții și episcopii eparhioți ai bisericii ortodoxe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferi decorațiunea română, conform unei anume legi. El are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale. El încheie cu statele streine convențiunile necesarii pentru comerț, navigațiune și alte asemenea; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea. Art. 94. Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei domnii. Art. 95
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai mult decât pe un an. Art. 121. Garda cetățeană este manținută în Statul României. Organizațiunea ei este regulată de o lege specială. Art. 122. Numai în virtutea unei legi se va putea mobiliza garda cetățenească. Art. 123 [122]. Nici o trupă streină nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el, decât în puterea unei anume legi. titlul vi Dispozițiuni generale Art. 124 [123]. Colorile Principatelor Unite urmează a fi albastru, galben și roșu. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar fi în interesul tutulor părților să se fixeze un termen precis pentru ocuparea Bulgariei. Asemenea mai crede că Congresul ar trebui să prevază și eventualitatea dacă, la expirarea acestui termen, starea numitelor provincii ar cere încă prezența unei armate streine. Guvernul Imperial și Regal are deci onoarea să propuie ca Congresul să binevoiască a hotărî: 1. Durata ocupației principatului Bulgariei de trupele imperiale ruse este fixată la șase luni de la data concluziunii păcii definitive. 2. Guvernul imperial rus să îndatorează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legată numai de Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la Paris și, fără nici o grije de împotrivire a cabinetelor europene, Principatele-Unite au ales un Domnitor strein căruia, altmintrelea, Alteța-Sa-i poartă cel mai profund respect; situațiunea deci nu mai este azi tot aceeași ca mai nainte. Principele Gorceakoff declară, în fine, că guvernul său n-ar putea nici într un chip să părăsească această cestiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și de comunicațiune. După atâtea încercări, România are trebuință de un repaos absolut ca să-și îndrepte stricăciunile produse de război. Rea condițiune pentru îndeplinirea acestei lucrări reparatoare și pentru liniștirea țării noastre ar fi umbletele printr-însa a unei armate streine. III Ne pare că ar fi drept ca, pe baza titlurilor ei seculare. România să reintre în posesiunea insulelor și a gurelor Dunării, coprinzându-se între acestea și Insula Șerpilor. Această înapoiare ar fi numai o dreaptă restabilire a dispozițiunilor originare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de conferința ținută la Paris în 1858, arbitragiul și numirea unui superarbitru prevăzute de protocolul din 30 iulie 1858. Dânsul dară se referă Congresului pentru numirea unui superarbitru. Președintele exprimă îndoielele sale asupra competinței înaltei Adunări în această ces tiune streină în ea însăși tratatelor din 1856 și 1871 și celui de la San-Stefano. Ar dori totuși să recomande atențiunii colegilor săi și întreabă dacă vreunul din plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
h)i spătariul, pentru căci au fostu dat danie sv(i)ntei măn(ă)stiri Postolac(h)i satul Căpoteștii, iar(ă)și de la Vasluiu, pentru căci s-au Îngropat acolo și apoi satul Căpoteștii s-au aflat altor oameni streini, și apoi li s-au dat satul Frenciucii, precum le-(a)u scris și carte de la răpăosatul Duca vod(ă), și de la domnia me(a) iscălit cărții. Care lucru acmu s-au pârât și de faț(ă) Înainte(a) domni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
unei intense propagande interne În scopul de a feri populația satelor și orașelor noastre de influența unor curente sociale ce ar putea naște pe teritoriul nostru prin strecurarea unor minciuni puse În circulație ca monedă falsă de răuvoitori inconștienți sau streini de interesele și sufletul neamului. Sarcina acestei propagande revine În bună parte preoțimei ca factor de cultură și conducere spirituală În popor. De aceea În fiecare duminică și sărbătoare veți acomoda În măsura posibilităților, predica Sf. V. cu subiecte formulate
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bună parte, înlocuitorul unora dintre revistele bucovinene, azi (și oare până când?) amuțite.” * Glasul Bucovinei se menține onorabil la nivel cu foiletonul literar zilnic, unde am văzut, succesiv, pe aproape toți tinerii scriitori bucovineni, de la fragmentele de roman ale dlui Mircea Streinul, până la admirabila „Corabie pierdută”, tradusă de dl. N. Roșca (a scris și notificări). Poezia au reprezentat-o: G. Coca, Ion Roșca și A.V. Sânger. De altfel, G. Antonovici și George Drumur. (din Junimea literară nr. 7-12 (iulie-decembrie 1932) * Cronica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de muncă fără preget, de zbucium și vis. Aniversarea dlui Râncu este un eveniment scump tuturor iar noi îl rugăm să primească cele mai sincere omagii de prietenie și înțelegere. În acest număr colaborează: prof.Al Bardier, Cezar Retezeanu, Mircea Streinul, Veronica Dimitriu, Octav Rusu, Dem. Cernușcă, N.Tăutu, Dem. Abritculesei, Emil Antonovici etc. (Din revista Orizont nr.8/1939) * Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei Ordinaciunile cesaro - regești la oficiólate de țară pentru ducatul Bucovinei .Apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Informațiuni și Suplimentul german. (Din Dreptatea nr. 199/1921) * Suceava Suceava, organ al ținutului, apare la Cernăuți de la începutul anului 1939, în condiții tehnice și grafice deosebite, aparatul redacțional având în frunte pe profesorul universitar R. Cândea împreună cu scriitorul Mircea Streinul, ziaristul Const. Cehan-Racoviță, prețuiții George Fonea, George Z. Antonescu, Liviu Rusu, Leon Țopa, Em. Voinescu, Drumur. Este normal ca această tribună de înaltă școală civică să aibă succes, să se impună, ceea ce îi și dorea mai marelui lor confrate, redacția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recenzie a unor reviste, printre care și FătFrumos de la Suceava a dlui L. Morariu, ajunsă în al 4lea an de la fondare în septembrie-octombrie 1929. Materiale literare mai semnau: G.P. Stupcanu, T. Balan, A. D. Lungu, V. Velicu, I.U. Șoricu, Mircea Streinul, Ion V. Apostol, Carol Drimer, Teodor Ulmeanu, N. Vlad, Grigore Pallă, Neculai Roșca, Voinea Lunaru, Mielu Negură, S. Bejan, Sorin Mihai, V.D. Cudlă, Arcadie Cerneanu, B.I. Bogdan etc. Destăinuire se intitula o poezie semnată T. Ulmeanu: „Nopți în argint / Fete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de fond erau semnate de Gh. Noveanu, George Tudoran. Colaborau cu versuri:T.P. Stoica, N. Tăutu, Gh. Noveanu, Teofil Lianu, Dragoș Vicol, G. Voievidea, G. Drumar, Dimitrie I. Păcurariu. În proză erau prezenți: N. Tcaciuc - Albu, E. Ar. Zaharia, Mircea Streinul, Traian Cantemir. Iacobeni, vedere din Bucovina Articolele de istorie literară purtau semnătura: Const. Loghin (Epigonii lui Eminescu), Dragoș Vitencu (Cincinat Pavelescu. Cel din urmă trubadur), Aurel Vasiliu (Din lecturile lui Eminescu la Cernăuți, Eminescu și Rusia), Melania Livadă (Satul și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prigoana creștinismului în veacul al XXlea, semnate de R. Cândea, Antim Nica, Ion Negură, I. Agârbiceanu, Adrian Lupăștianu, Ion Zugrav ș.a. Publicau versuri, cu semnătură: A. Cotruș, Teofil Leanu, Vasile Alecsandri (Dulce Bucovină), Mihai Eminescu (Doina), preot Gh. Antonovici, Mircea Streinul, Vasile I. Posteucă, George Drumur, E. Ar. Zaharia, G. Coșbuc (Sus inima români!), Octavian Goga (Părăsiții), George Tutoveanu (Fii gata!), Șt. O. Iosif (Rugăciune), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Vasile Voiculescu (Sântem ai mântuirii...), Radu Gyr (Crucea din stepă), Al. Mateevici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n-ar fi util ca Dsa să prezinte, astfel și alte figuri importante din antichitatea creștină. Ne închipuim cât de magnific ar fi Sf. apostol Pavel în interpretarea dlui profesor Gheorghiu! (Din Iconar nr.1.4. 1935, cronică de Mircea Streinul) * „Candela, revistă teologică a Facultății de Teologie, Cernăuți, pentru anii de restanță IIII 1939-1941, dedicată memoriei canonistului bucovinean dr. Valerian Șesan, apărea în primăvara 1943,într-un volum pe cât de respectabil în pagini, pe atât de cuprinzător în colaboratori și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Apare la Plaiul Cosminului, Cernăuți, în perioada iunie-iulie 1933, lunar. Redacția: Teofil Lianu și Leon Șandru. Tipografia Mercur, Cernăuți. Crai nou își propunea să aducă „cultul frumosului în poezie și proză” Avea formatul: 23x32 cm. Semnau versurile: Traian Chelaru, Mircea Streinul, Teofil Liciu, Aspazia Munte, E. Ar. Zaharia, Ghedeon Coca. Mai colaborau: Neculai Roșca, N. Răpceanu, Gh. Antonovici, George Nemigean, Jean Pahonțu, Victor Margină, Cristofor Vitencu. * Cernăuți Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Chlopina. Aron Cotruș, V.G.Cosma, George Drumar, Pavel Costin Deleanu, Radu Gyr, Nae Ionescu, George Macrin, Aurel Marin, Stere Mihalexe, Andrei Martinescu, Teofil Lianu, Teodor Murășanu, I. Posteucă, Ion Roșca, Liviu Rusu, Sever Al. Slătinescu, Liviu Stan, Barbu Slușanschi, Mircea Streinul, Vasile I. Ungureanu, Ion Țurcan, Leon Țopa ș.a. Unii dintre ei, directori, editori sau redactori de ziare, ori reviste proprii sau doar colaboratori prezenți frecvent în ziarul Glasul Bucovinei ori în revista Junimea Literară. Unii scriau cu predilecție poezie - Aron
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
păstra un semn de întrebare chiar de la nr.1.5. 1936, când la rubrica redacțională, i se spusese: „cărțile, revistele și manuscrisele se vor trimite pe adresa camaradului prof. Liviu Rusu” și că „secretariatul revistei e făcut de camaradul Mircea Streinul”... Se dumirește pe deplin când, ulterior, citește articolele: „Poezia legionară, de Mircea Streinul „Ce este cântecul legionar” de Liviu Rusu, „Cranii de lemn” de Ion I. Moța, „Disponibilitatea legionară” de Stere Mihalexe. 397 În numărul 1.12.1936 se citește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rubrica redacțională, i se spusese: „cărțile, revistele și manuscrisele se vor trimite pe adresa camaradului prof. Liviu Rusu” și că „secretariatul revistei e făcut de camaradul Mircea Streinul”... Se dumirește pe deplin când, ulterior, citește articolele: „Poezia legionară, de Mircea Streinul „Ce este cântecul legionar” de Liviu Rusu, „Cranii de lemn” de Ion I. Moța, „Disponibilitatea legionară” de Stere Mihalexe. 397 În numărul 1.12.1936 se citește: „La înmormântarea camaradului Gheorghe Grigor” cu redarea cuvântărilor rostite la înhumare de prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la timp nu numai revista, dar editura a dat și alte lucrări. A tipărit „Tarot” sau „Călătoria omului”, de Mircea Străinul, „Costea” cor bărbătesc de Paul Constantinescu, „Intrare în pădure” de Aurel Marin, „Solstiții” de George Drumar, „Divertisment” de Mircea Streinul. Când intră în al doilea an de apariție, Iconar privea nu numai în urmă, dar mai ales înainte: „Vom continua să luptăm cu îndârjire, căci cauza noastră e o cauză dreaptă. Nimic nu ne sperie. Știm ce avem de făcut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr, chemat să întemeieze o nouă tradiție. Alături de miraculosul „luceafăr” (Iulian Vespar), „primul poet modern al Bucovinei” (Mircea Streinul), la Muguri și-au început ucenicia literară Ion Roșca, răpus și el la 25 de ani de o boală necruțătoare, Ionel Negură, Constantin Rotariu și Iulian Vesper. (Toader C. Grosu). Continuarea publicării revistei, chiar dacă la intervale foarte distante (în 1927
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”. Redactori ai revistei: Aspazia Munte și Neculai Pavel. De regulă, o revistă în patru pagini, cu articole diferite: „Jurnal de poet”, un eseu „Vizită la Pascal”, „Manifest pentru săptămâna cărții”, „Interviu cu Mircea Streinul” de E. Ar. Zaharia - în care se pun multe întrebări, dar se dau puține răspunsuri clare, iar atunci când acestea vin n-au rezonanță în timp, ca în cazul acesta: „Pe cine-l preferați? Emil Cioran sau Petre Manoliu?” Răspuns: „Răspunsul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cine-l preferați? Emil Cioran sau Petre Manoliu?” Răspuns: „Răspunsul e categoric - Manoliu...” Publica multă poezie: Iuliu Vespar, George Drumur, Al. Raicu, Neculai Roșca, Aurel Manu, Gh. Antonovici, Teodor Dragomirescu, Aspazia Munte, E.Ar. Zaharia, M. Ropceanu, George Nimiceanu, Mircea Streinul, Theodor Constantin ș.a. Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]