10,831 matches
-
rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
avea pe al nostru". Pentru toate aceste cazuri, adopția a fost considerată ca ultima și singura soluție de a avea un copil. Și totuși de ce această amânare? Răspunsul la această întrebare scoate în evidență o serie de alți factori de stres cu care părinții adoptatori se confruntă, factori pe care-i putem grupa în două categorii: a. factori personali și b. factori sociali. a. Factorii personali se traduc într-o serie de întrebări la care nu găsesc răspuns și care evidențiază
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și comunicare între ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care au mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul direcțiilor a fost de descurajare și chiar intimidare. În aceste cazuri, practicienii devin mai degrabă factori de stres pentru părinții adoptatori, decât facilitatori. 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul direcțiilor a fost de descurajare și chiar intimidare. În aceste cazuri, practicienii devin mai degrabă factori de stres pentru părinții adoptatori, decât facilitatori. 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile de răspuns ale copilului la manifestările afectiv-comportamentale ale părinților, lipsa informațiilor necesare, teama pierderii și consecințele financiare. O temă care s-a conturat în plus face referire la stresul determinat de relația cu asistenta maternală. Dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, între momentul atestării și cel al încredințării copilului se scurge o perioadă destul de lungă de timp, adoptatorii au timp să pregătească momentul plasamentului. O singură respondentă ne-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal. Majoritatea adoptatorilor se întreabă dacă trebuie să păstreze această legătură, pe ce perioadă și ce formă să ia comunicarea. Afecțiunea pe care copilul o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni. Ca și mecanisme de adaptare, constatăm acceptarea cognitiv-emoțională a situației, dar și o serie de mecanisme de rezolvare și eliminare a factorilor de stres. În general mamele susțin că au fost pregătite, de obicei de asistenții sociali, să ofere multă afecțiune copilului și să aibă răbdare în construirea relației cu copilul. Majoritatea au alocat mult timp observării copilului și interacțiunii cu el. Două dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au apelat la servicii specializate: cursuri pentru părinți, respectiv consiliere psihologică. Informațiile, deși ar trebui să fie resurse pentru părinții adoptatori în construirea relației cu copiii adoptați și stimularea lor în procesul de dezvoltare, prin lipsă ele devin factori de stres. Insuficiența informațiilor și neîncrederea în veridicitatea informațiilor primite, reprezintă un factor de stres în măsura în care conduc la nevoia de aprofundare și de verificare a informațiilor. Toate respondentele solicitat investigații medicale aprofundate pentru copil, apreciind fișa medicală din dosarul copilului ca fiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ar trebui să fie resurse pentru părinții adoptatori în construirea relației cu copiii adoptați și stimularea lor în procesul de dezvoltare, prin lipsă ele devin factori de stres. Insuficiența informațiilor și neîncrederea în veridicitatea informațiilor primite, reprezintă un factor de stres în măsura în care conduc la nevoia de aprofundare și de verificare a informațiilor. Toate respondentele solicitat investigații medicale aprofundate pentru copil, apreciind fișa medicală din dosarul copilului ca fiind neconcludentă, cu multe erori sau lacunară. Lipsa informațiilor despre evoluția psihologică, comportamentală a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o respondentă, iar o altă a spus: Nu am întrebat nimic despre familia lui, nici nu am insistat. Dacă 5 ani nu l-a căutat nimeni era logic că nu are părinți. Costurile financiare au fost considerate ca factori de stres de trei dintre respondente. Principalele costuri sunt legate de analizele medicale și de problemele de sănătate (trei cazuri), urmate de costurile cauzate de nevoile alimentare speciale (două cazuri), pe care le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de trei dintre respondente. Principalele costuri sunt legate de analizele medicale și de problemele de sănătate (trei cazuri), urmate de costurile cauzate de nevoile alimentare speciale (două cazuri), pe care le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea Factori de stres specifici copilului adoptat. În ceea ce privește evoluția stării de sănătate, copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de problemele de sănătate (trei cazuri), urmate de costurile cauzate de nevoile alimentare speciale (două cazuri), pe care le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea Factori de stres specifici copilului adoptat. În ceea ce privește evoluția stării de sănătate, copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au fost instituționalizați fiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
motiv este acela că, ar putea deteriora relația cu copilul. Mi-e frică să nu-l interiorizez, să influențez negativ evoluția relației noastre cu el, declara o respondentă. Părinții nu au găsit resursele necesare pentru a gestiona acest factor de stres nici în cazul copiilor adoptați la vârste mai mari. Încă e confuz și rămâne așa până își dă el seama, declarat o respondentă care a adoptat un copil în vârstă de 5 ani. Într-o altă situație, un copil a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
totuși psihologul mi-a spus că eu voi ști. Mi-e teamă. 6.4 Concluzii Pentru a răspunde la întrebările adresate inițial, am avut în vedere mai multe cicluri ale formării familiei adoptive, care au scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la întrebările adresate inițial, am avut în vedere mai multe cicluri ale formării familiei adoptive, care au scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării copilului, observăm o disponibilitate ridicată a familiei adoptive de a investi în copilul adoptat. Problemele care creează stres, dar care sunt abordate în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării copilului, observăm o disponibilitate ridicată a familiei adoptive de a investi în copilul adoptat. Problemele care creează stres, dar care sunt abordate în general cu succes sunt cele care fac referire la starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. Problemele pentru care, o parte dintre familii, identifică mai greu resurse și strategii de coping adecvate sunt cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studierea adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție, am recurs la o triangulație metodologică: datele colectate prin ancheta pe bază de chestionar au fost completate și aprofundate prin intermediul interviurilor narative. Ancheta pe bază de chestionar a vizat preponderent factori de stres, resurse și evaluări ale diferențelor expentanțe-realitate înregistrate de mamele adoptive după plasare copilului în vederea adopției. Interviurile au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au vizat mai multe stadii ale cilului de dezvoltare a familiei adoptive: etapa pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]