1,771 matches
-
nimicitor. Ar fi preferat să aibă atacuri de panică, crize de isterie, orice fel de manifestări emotive, care să-i stimuleze cumva creierul blocat. Orice, dar nu starea asta de prostrație, de renunțare de beatitudine ridicolă... Era ca o păpușă stricată... ,, Doamne, ajută-mă să-mi salvez copilul!” se ruga el, tot mai des. Maria observa terorizată zbuciumul lui și inutilitatea eforturilor comune, pe care le făceau pentru Lea. Atât ea cât și Cristian, făceau tot ce le stătea în putință
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]
-
ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
pe bulevardul în cauză, alături de gazda mea, o unguroaică mai în vârstă ce aștepta cu amărăciune evacuarea din casa în care se născuse și trăise, m-a obligat să trec pe partea cealaltă a bulevardului, zicându-mi într-o românească stricată, că nu e locul nostru pe partea aceea. Aveam să aflu motivul, iată, după o mulțime de ani, dintr-o carte citită cu sufletul la gură: „... de partea cealaltă a bulevardului, era Corso-ul fetelor în casă, adică al menajerelor
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
dintr-un lemn și un balot, Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot! Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi, O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . . Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat, Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat! Citește mai mult CÂND SE PIERDE SĂNĂTATEAIarna-i încă instalată, geru-i aspru și tăios,Însă, nu-i ca altădată, nici romantic, nici frumos. . .Doamne, unde-i bucuria, zarva mare a pierit,Ea-mi umplea Copilăria
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
dintr-un lemn și un balot,Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot!Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi,O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . .Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat,Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat!... XXII. STELUȚE DE GHEAȚĂ, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013. E aspru gerul, ca-n Gerar. Privesc steluțele de gheață, Sclipind strident pe trotuar. Cu gândurile, fug acasă
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
produce și prin fapte bune. Un principe care vrea să se ție pe tron nu trebuie să facă fapte bune, căci dacă. masa poporului său sau a armatei sale sau cei de cari are trebuință pentru a se mănținea sânt stricați el trebuie să urmeze înclinările lor și să-i mulțumească, lucru pentru care faptele cele mai onorabile sânt adesea pernicioase. Cine, pentru a se mănținea, crede a avea nevoie de Caradale, Costinești, Mihălești, ș. a., oricât de corupți ori de ignoranți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
expresie geografică, populată cu n'importe cine. Prin numiri ca ale d-lui Candiano, prin medalierea d-lui Orășanu, prin punerile în slujbă a republicanilor de la Ploiești se strică un popor și mai mult decum ar fi, iar un popor stricat piere. Ceea ce am zis noi prin formula de mai sus nu e așadar un sfat, cum crede "Romînul", ci o imputare că Domnul cugeta, în adevăr la mănținerea expresiei geografice a țării, dar îngăduie coruperea sistematică a ființei etnologice a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și exemplar, și, prin urmare, devenim, într-un fel, "contemporanii" evenimentelor evocate, ne împărtășim din tr-un timp calitativ diferit, un timp "sacru", "deopotrivă primordial și recuperabil la infinit"40. De aceea Arbore îi replică lui Ștefaniță: Numai pentru un suflet stricat și pustiit" (a se citi: decăzut din timpul "tare al originilor") ruina "e o problemă tristă și fără înțeles". Eroul însuși se vede aparținând acelei lumi mitice, una cu piatra ruinelor, contopit în marea "hieroglifă" a condiției umane care-și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu foarte mare greutate și atenție. Podul de pe Siret între Tecuci și Focșani era așezat pe 14 luntre, din care mai mult de jumătate aveau nevoie de reparații, grinzile din margine erau insuficiente ca număr, scândurile de deasupra erau toate stricate; lărgimea podului era doar de trei pași și n-avea balustrade etc. Pe drumul între Fălciu și Galați, vara se mai putea trece, toamna însă trecerea se făcea cu foarte mare greutate, deoarece nu erau poduri, iar cele vechi, câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe drumul între Fălciu și Galați, vara se mai putea trece, toamna însă trecerea se făcea cu foarte mare greutate, deoarece nu erau poduri, iar cele vechi, câteva la număr, erau stricate. Podul de la Șerbești avea toate cele 18 luntre stricate. Aici Siretul avea o lărgime de 45 de stânjeni, iar podul avea nevoie de cel puțin 24 de luntre. În aceeași stare se aflau și podurile din restul Moldovei. Podul de la Sculeni, spre exemplu, era făcut pe 4-5 dubasă aflate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dumnezeu poate crea (în veșnicie) și lucruri temporare, trecătoare, cu alte cuvinte există o anume procesualitate și în sfera eternității. Sufletul omului lucrează cu Tatăl la aceste forme cerești 152. Creația are astfel scopul de a izbăvi de întuneric "salnitrul" stricat, pentru a naște iar în locus-ul stricat o nouă oaste de îngeri: oamenii. Crearea oamenilor are ca scop faptul că lui Dumnezeu să i se nască aici un nou trup, spre slavă sa153. Îngerii mai au și rolul de mesageri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
temporare, trecătoare, cu alte cuvinte există o anume procesualitate și în sfera eternității. Sufletul omului lucrează cu Tatăl la aceste forme cerești 152. Creația are astfel scopul de a izbăvi de întuneric "salnitrul" stricat, pentru a naște iar în locus-ul stricat o nouă oaste de îngeri: oamenii. Crearea oamenilor are ca scop faptul că lui Dumnezeu să i se nască aici un nou trup, spre slavă sa153. Îngerii mai au și rolul de mesageri. În sistemul lui Blake solii din Beula
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
domiciliul suspectului, a fost găsită pendula (numită mai departe "corpul delict"), dar nu în atelierul de ceasornicărie, ci chiar în dormitor. Iar drept circumstanță agravantă, după cum se poate vedea și din procesul verbal întocmit, pendula nu era câtuși de puțin stricată, la momentul percheziției corpul delict chiar emitea bătăile pentru ora doisprezece. În continuare, comisarul de poliție Abraham Puiu Snupf a arătat că în cutia corpului delict s-au găsit șase teancuri de bancnote orânduite în tot atâtea plicuri, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
o mică mustață ofițerească răsucită ridicol, miop, cu lornion, purtând smokingul ca un crupier, vorbind peltic, Stravinski, foarte dandy, cu pantalonul său muștar, veston negru, cămașă albă cu guler albastru, botine galbene, bine ras, cu părul blond, lins, cu dinții stricați, miop, cu buzele groase”: așa Îi observă, plin de cruzime, Paul Morand. Să fii Alma Mahler și să te copleșească farmecul de netăgăduit al lui Ravel: „Era un Narcis. Tot ce făcea se lega de fizicul lui și de marea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și Vest persist... indiferență, jenă și suspiciunea. Dar În loc de „Între Est și Vest” ar fi mai corect s... scriem „Între Vest și Est”. Într-adev...r, dup... ce a aplaudat revenirea națiunilor estice, Vestul a realizat c... acestea au fost considerabil „stricate” de cincizeci de ani, sau mai mult, de totalitarism: economii demodate și ruinate, principii democratice uitate sau necunoscute, spirit de antrepriz... atenuat, speranța că statul s... se ocupe de toate. De atunci, satisfacția inițial... de a vedea c... i se
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
fantezii asociative care sfidează convențiile: „Lângă urs stătea, într-o parte, licuriciul, iar în partea cealaltă albina; lângă albină stătea, într-o parte, surceaua, iar în partea cealaltă Milcovul; lângă Milcov se afla, într-o parte, o grămadă de penițe stricate, iar în partea cealaltă o zambilă; lângă zambilă stătea plătica, lângă plătică rindeaua, lângă rindea magnetul, iar lângă magnet o punguță cu pastă de dinți și rodii. Apoi venea din nou ursul, și astfel se închidea cercul, cu toate foloasele
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
Țara somnului cuprinde, în egală măsură, poezii existente în cărțile precedente și poezii noi. Tonul este însă acum mai degrabă obosit decât discret ironic: „N-am scris de mult./ Ritmurile s-au scurs prin canale”; „Hârtii fără sens și consoane stricate./ Cu briceagul se taie pâinea și lemnul,/ Cu creionul se fac socoteli și rapoarte./ Am pierdut de pe dânsele semnul/ Ce le desparte de moarte.” SCRIERI: A fi, București, 1968; Umbra punților, Iași, 1970; Starea a treia, Iași, 1974; Țara somnului
CUSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286609_a_287938]
-
de piatra lui Glaur Voievod. [ACTUL III] [SCENĂ] 2262 [ROMAN] De propria gândire tiranului e teamă Și somnul - vameș vieței - puțină îi ia vamă. Să asurzască glasul cobind a remușcărei, Ce strigă cum pe valuri strig paserile mărei, Cu cântece stricate urechea-și asurzește, De-abia bătîndu-și mintea, petrece muierește, Și-n loc de-nvăț și pildă și-n loc de sfinte psalme {EminescuOpVIII 140} B[OGDAN] Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de piatra lui Glaur Voievod. [ACTUL III] [SCENĂ] 2262 [ROMAN] De propria gândire tiranului e teamă Și somnul - vameș vieței - puțină îi ia vamă. Să asurzască glasul cobind a remușcărei, Ce strigă cum pe valuri strig paserile mărei, Cu cântece stricate urechea-și asurzește, De-abia bătîndu-și mintea, petrece muierește, Și-n loc de-nvăț și pildă și-n loc de sfinte psalme {EminescuOpVIII 141} Femei l-încunjur noaptea jucând, bătând din palme, Căci otrăvit e gîndu-i și inima[-i] otravă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
albă neauă, Și să domnească-n lume ca legea aspră vie, Averea lui un caos și viața-i o vecie. O! în bătrân și-n tânăr ruina înfierbîntă Un dor fără otară sau o durere sântă. Numai pentru un suflet stricat și pustiit Ruina e proverbul unui om nebunit, Sau o problemă tristă și fără înțeles, Un idol din vremi negre, păgâne - un eres! Eres?... Moldovă veche, iubirea pentru tine Azi e-un eres, bătrână... azi nu mai șade bine! ȘT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
student sau ca un iezuit tăcut și fățarnic căruia i se scurg ochii după fete: Ce înger, ce zeitate! etc. A[LECU] Ei bine, nu! Naiba știe cine te-a făcut astfel încît să-ți îmble gura ca o moară stricată. (tare) Nu e cum zici tu... nu, nu și iar nu! Dar neci că-ți spun nimica mai mult,... (își ascunde fața într-un colț de sofa) [ȘTEFAN] (dulce) Amicul meu, și crezi tu cumcă eu vorbesc astfel pentrucă eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meu. De aici se vede că tradițiunele nu învechesc neciodată. Acest conte june, așa-l numesc aici, a murit acum mai bine de cincizeci de ani, bătrân și slab. Când intrarăm pe pragul mare și boltit un aer rece și stricat ni veni înainte. Ici și colo căzuse părți din ornamintele de gips de pe păreți și mai multe cadre mari zugrăfite în olei, ce reprezentau vânători de urși, se pătase de mucegai. - Antecamera nu e prea învitatoare, zise contele, însă să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prins de vlahi, cărora știrea despre fuga lui le sosise înaintea lui și fu dus îndărăt la împărăție. ["SĂ ȘTIȚI DE LA MINE.. "] 2257 Să știți de la mine, voi și nepoții voștri, că al vlahilor neam e necredincios la culme și stricat, nici lui Dumnezeu ținând credință dreaptă, nici împăratului, nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amăgi pe toți. Mari mincinoși și tâlhari vestiți, ei sânt pururea gata a jura prietenilor cele mai groaznice jurăminte și a le călca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
satisfăcute, se încredințează funcțiunile delicate de prefecți și subprefecți creaturilor deputaților cari, sub numele lor, administrează districtele după plac și dispun fără nici o responsabilitate de interesele, de averea și de onoarea cetățenilor. Funcțiunile publice sunt adesea în mâinile unor oameni stricați, loviți de sentințe judecătorești; astfel anarhia și dezorganizația domnesc pretutindenea, și muncitorii de pământ sunt supuși la vexațiuni, la acte arbitrare, adevărate cauze cari aduc mizeria între arendași, proprietari și săteni. Cât despre legea electorală, avem tristul și scandalosul spectacol
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e o calamitate la care chiar oameni mai puțin nervoși pot fi adeseori ademeniți față c-o absolută insolență sau înrăutățire. Nu sunt aceștia copii binecrescuți și deprinși la buna cuviință, ci în partea lor cea mai mare niște copii stricați, care au mâncat, vorba românului, în viața lor mai multă bătaie decât pîne și sunt așa de mult deprinși cu ghionturile încît trebuie să te întrebi dacă mai e cu putință ca școala să-i lecuiască de deprinderea aceasta. Față
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]