28,923 matches
-
asta nu duce nicăieri, „căci e prea înaltă, prea verticală, iubito, iar infinitul nu poate fi un punct de sprijin”. Cădeam în ochiul tău drept, prin irisul întunecat, într-o spirală în care nu mai exista decât ecoul vieții mele strigându-te. Mă prăbușeam fără respirație ca într-o moarte în care așteptam doar întâlnirea cu mormântul pe care mi-l pregăteai în inima ta în timp ce eu cădeam prin ochiul tău stâng hipnotizată de lună și de dor. Ultimul sonet al
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
privirea, Sperând acum sincer, la un nou început. Singură privind acum cerul, Cu gândul aiurea, aștept să revii, Dar tu tinerețe, ai plecat de la mine, Ș-acum știu sigur, că n-ai să mai vii. Degeaba te caut, Degeaba te strig, Când doar ecoul îmi dă un raspuns! Neluța Stăicuț 26.09.2015 Referință Bibliografica: Singura... Neluța Stăicuț : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Neluța Stăicuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SINGURĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380728_a_382057]
-
cât mă iubeai, Chiar de nu mi-ai spus-o, Simțeam că o faceai! Hai mamă vin-o acuma, Ca să mai stai un pic, Numai pleca mămico, Hai să mai povestim! Mi-atât de dor mămico, Mereu te chem și strig, Hai vino iar acasă, Să nu ne despărțim! Neluța Stăicuț 31.10.2015 Ora 8,30 am. Referință Bibliografică: Mi-e dor de tine mamă... Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
incomode, de disconfort al comunicării prin limba de lemn a cazărmii, cu stereotipiile arogante, rigide și ridicole ale căprarilor, ‘lenților și ‘gealilor împopoțonați cu aere de Moș Teacă: Aliniați în fața caporalilor, soldații se antrenau: „- Bună ziua, soldați! - Să trăiți, taș’tan! Strigau scurt soldații - Mai tare! - Să trăiți, taș’tan! (...tovarășe căpitan...) - Bună ziua, soldați! Să trăiți, taș’lent..., taș’lent’major..., taș’lent’colonel etc. etc. etc.” (pag. 41). Romanul „Arme și lopeți” se constituie și-ntr-o frescă a obiceiurilor și
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
v-ar aprinde-o lumânare, Pe cei care,v-ar plânge,la un parastas! Opriți-vă dintr-un păcat,așa de mare, Opriți-vă cât,încă,viață-n ei a mai rămas! Când gândul rău,să îl ucizi,îți vine, Strigă-L pe Domnul,după ajutor! Și-atunci,vei auzi vocea din tine: Vreau să trăiesc,mămică,nu să mor! Referință Bibliografică: Dreptul la viață! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de
DREPTUL LA VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380742_a_382071]
-
încolăcit ca o pisică,/ într-un tablou ce mi l-ai vândut/ pe o promisiune halucinantă” („Ca o pisică, până...”, pag. 61); spaima, rezultată din nesiguranța, incertitudinea ori „necuprinsul” existenței ființei fragile, OMUL: „Să mă nască și pe mine cineva,/ strig,/ dar asistenta de gardă/ are cazuri mai grave...? („Camera sterilă”, pag. 62), din universul concret al doctoriței-poetă, pierdut într-o perpetuă derivă, eșuată în înfrângeri: „în tâmpla lumii, mereu/ se va lipi gândul/ de sângele cuibărit/ în atâtea naufragii efemere
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
greși și tot am rănit, De ce oare nu ne-asumăm, Că uneori suntem răi și chiar urâcioși, Degeaba ne lamentăm!!! Dacă noi am sta și am cugeta, Nu am mai greși, nici n-am mai răni, Și nici n-am striga, nu ne-am lamenta, Că viața este grea!!! Fericiți noi am fi, Împreună cu cei ce-i iubim, Nu ne-am lamenta și nici n-am urla, Că viața e grea!!! Neluța Stăicuț 30.09.2015 Ora 6,00 am Referință
COMITEM ÎN VIAȚĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380764_a_382093]
-
30 mai 2017. O CALE SPRE ETERNITATE Virgil Ciucă, Execuția, Editura SemnE, București, 2014 Există poeți care, încă de la începeutul creației lor, și-au pus ca deviză salvarea neamului românesc și, cu un curaj demn de cauze înalte, încearcă să strige cu voce de stentor, tot ce-i nemulțumește, constituind astfel, prin lirica lor, o mișcare protestatară, liderii căreia devin, în speranța de a schimba în bine lucrurile, în viziunea lor. Pentru aceasta, depun eforturi considerabile de energie, timp și putere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
străbun”, Editura ... Citește mai mult O CALE SPRE ETERNITATEVirgil Ciucă, Execuția, Editura SemnE, București, 2014Există poeți care, încă de la începeutul creației lor, și-au pus ca deviză salvarea neamului românesc și, cu un curaj demn de cauze înalte, încearcă să strige cu voce de stentor, tot ce-i nemulțumește, constituind astfel, prin lirica lor, o mișcare protestatară, liderii căreia devin, în speranța de a schimba în bine lucrurile, în viziunea lor. Pentru aceasta, depun eforturi considerabile de energie, timp și putere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
răsăritene. Autorul strălucește prin lucirea minții sale atunci când contrapune etosul uman, născut din tradiția creștină și lipsa oricărui etos în tradiția postmodernă sau existența unui etos uman distorsionat, cu efecte dezastruoase pentru condiția umană. Domnul Stelian Gomboș nu doar că strigă sau clamează, și nu se lamentează doar în mod livresc sau cu iz ceremonial, ci și propune idei noi pentru reușita acestui demers, indicând soluții, mijloace și căi pentru împlinirea acestui deziderat. Printre altele domnia sa propune o mai mare implicare
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Abaterea de la calea bună, nu poate duce la ceva bun, nu pentru că o spun eu, este o lege inexorabilă. Cei ce urăsc nu pot fi niciodata fericiți. Preopinentul meu mărturisea cu vocea aproape sugrumată "sunt profund nefericit pe toate planurile". Striga în el o disperare fără margini, dar o disperare joasă, în contradicție totală cu o mare admiratie de sine pe care o flutura cu dezinvoltura prostului fudul. Mintea sa era mereu în priză și într-o perpetuă acrobație, dând naștere
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
vieții lui interioare. Printre rânduri, întrezărim pe autoarea Dora Alina Romanescu cu o gamă largă de întemeinicite idei privind familia. Își întemeiază a doua familie alături de Diana trăind câțiva ani frumoși, apoi se năruie și aceasta. În întreaga sa ființă strigă disperarea, durerea, dar se regenerează primind parcă din străfundurile pământului, sau poate din univers o undă de energie care îl ajută să își găsească liniștea și împăcarea cu destinul potrivnic: „Facă-se voia Ta, Doamne! Dacă tu ai hotărât că
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
chior. Fără de fast și cu mult zor S-au luat și-n filmul lor color Ea-i pregătea pui la cuptor Și-l chema dulce-n Mi minor: -La masă, scumpe puișor! El rar bătea câte-un covor Și-o striga scurt, în... La major: - Vino de-l ia, fă, Mimișor! Dar timpul, un neiertător, Ani treizeci îi duse-n zbor Și de la primul mărțișor Se stinse-ncet al lor amor. Rubesciană, binișor, Uitând ce-nseamnă „un coafor”, ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de-un cald fiorSe-aprinse-n ei amorul chior.Fără de fast și cu mult zorS-au luat și-n filmul lor colorEa-i pregătea pui la cuptorși-l chema dulce-n Mi minor:-La masă, scumpe puișor! El rar bătea câte-un covorși-o striga scurt, în... La major:- Vino de-l ia, fă, Mimișor! Dar timpul, un neiertător,Ani treizeci îi duse-n zborși de la primul mărțișorSe stinse-ncet al lor amor.Rubesciană, binișor, Uitând ce-nseamnă „un coafor”,... VIII. ÎN ZIDUL MEU DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
taina nopții, conectați cu cerul, prin curcubeul de culori, descoperi calea spre mine... Lași, în final, magia celor două cuvinte, să vorbească de la sine. Te iubesc! STRIGĂTUL În cădere, cu brațele întinse spre cerul liber, în flăcări, un copac își strigă departe, puternic, sfâșietor, durerea. Întins, galben, abandonat, - erou căzut privind la stele - trupul spectral, unduitor, a cedat roua lacrimilor și-o caldă îmbrățișare, acestui pământ negru și tăcut. În zori, printre frunzele verzi încă, mugurii de floare, în adierea brizei
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
este dat să înțeleagă acest adevăr fundamental, că, în grădina timpului răsare, crește, se înmulțește și apoi moare tot ce face parte din universul nostru. Și noi, oamenii, aparținând acestui univers, ne supumem acelorași legi, chiar dacă uneori ne vine să strigăm precum Corina Chiriac, în unul din cântecele sale îndrăgite: “Opriți timpul...!”. ----------------------- Elena BUICĂ 23 august 2016 București Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - OPRIȚI TIMPUL...! / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TORENȚI DE IUBIRE ARD ÎN RÂNDURI Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi urlă pământul nebuniei nopții Dezbracat în sufletul rebel al sorții, Te mai strig uneori prin zăpezi, -Bună seara, mirare, mă tângui și vezi, N-am alt nume, iubito, de cugeți și crezi, Unde pleci, unde ești, ce mai porți? Păcatele le-am agățat într-un colț, Torenți de iubire ard în rânduri, Te
TORENȚI DE IUBIRE ARD ÎN RÂNDURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380821_a_382150]
-
cenușii le cern în povești Și zbor în eternul din ochii tăi dragi, În templul de foc, veșnic mă-nalți, Dar șovăi și pic, mă ridici când eu cad, Tu singură ai dreptul să știi că sunt slab, Și te strig să mă ierți în veacul ce pică, Aș vrea să mă mângâi cu mâna ta mică, Surâsul tău blând să-mi pătrundă privirea, Lacrimile ce-ți curg să-mi adape găsirea. Te aștept să respir în pletele tale, În eter
TORENȚI DE IUBIRE ARD ÎN RÂNDURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380821_a_382150]
-
cuib cald în inima fiecărui copil, încât, la trecerea pragului celui mai înalt, adesea este evocat chipul mamei. Dragostea pentru tată rămâne și ea constantă chiar dacă numele lui suportă unele schimbări le-a lungul anilor. În anii dulcii copilării este strigat cu căldură în glas - TĂTICU -, mai pe la adolescență, când se impune o notă mai "serioasă" este strigat - TATĂ -, în perioada avântatului elan tineresc, atunci când crezi că vei atinge cerul cu mâna, unii îi spun în glumă - BABACU -, iar în ultima
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
mamei. Dragostea pentru tată rămâne și ea constantă chiar dacă numele lui suportă unele schimbări le-a lungul anilor. În anii dulcii copilării este strigat cu căldură în glas - TĂTICU -, mai pe la adolescență, când se impune o notă mai "serioasă" este strigat - TATĂ -, în perioada avântatului elan tineresc, atunci când crezi că vei atinge cerul cu mâna, unii îi spun în glumă - BABACU -, iar în ultima perioada de viață, i se mai spune și - ĂL BĂTRÂN - sau BUNICUL- împrumutând limbajul nepoților. Dar indiferent
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a trecut granițele acestei vieți, încă mă simt copilul drag al tatălui meu, încă aud cum din adâncul ființei mele răsună chemarea TĂTICULE, așa cum îl strigam în fragedă copilarie Pe măsură ce trec anii, având propria noastră experiență de viață, descoperim în părinți comori peste care am aruncat o privire mai de suprafață. Încă și acum mai descopăr valori ale tatălui meu și n-am încetat să-mi
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
neștirbită aceeași recunoștință și profundă pioșenie, iar în scrierile mele ei au un loc cald și luminos. De Ziua Tatălui, îi trimit părintelui meu drag plecat în zările senine un gând încărcat cu emoția de altădată a copilăriei, atunci când îl strigăm: TĂTICULE! TĂTICUȚULE! ------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 17 iunie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - DE ZIUA TATĂLUI / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buică : Toate Drepturile
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
păduchi și scabie, cum am văzut la televizor pe ăia din județu' Constanța, tati?, îl interoghează și fiu-so, Schwartzeneger. -La joacă în spatele blocului! Hai! Și nu te mai amesteca în discuțiile celor mari, că te fac van Gogh imediat, îi strigă prietenul... Băiatul știe ce-ar urma, fiindcă la o emisiune "Duminica în familie" spusese despre o vietate care se spulbera din toate încheieturile să cânte ceva, fără să reușească nimic: -Tati, mă lași să mă-sor cu ea? Că seamănă
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
postite vei face un drum de care ți-i aduce aminte cât vei trăi. Ține-te bine, însă! Primii aceste sfaturi ca o glumă din partea compa triotului meu și, clătinând din cap, drept semn de îndoială, mă aruncai în cutie, strigând la poștaș: - allons! Deodată căruța fugi de sub mine ca un șarpe! iar eu, făcând în aer o tumbă neașteptată, mă trezii pe pavea. Ce se întâmplase? nu știu. Atâta numai îmi aduc aminte că, în vreme cât m-am sculat
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Geneza ideilor... și mă bucur citind-o. De aceea îți și scriu în tren, căci odată ajuns la N. York voi fi prins și nu voi mai putea s-o fac. Iar, revenit acasă, treburile, de o săptămână abandonate, vor striga și mă vor prinde în vârtejul lor, răpindu-mă pentru ele. Să știi că mi-e dor de tine, și de tot ce este acolo, de oameni și de locuri, de amintiri și întâmplări și sper că Dumnezeu mă va
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]