744 matches
-
lingvistica structurală. Și este adevărat că o parte a structuralismului francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor culturii cu limba trebuie acceptată numai în sensul unei analogii fertile. Sructuralismul poate fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din școala pragheză sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o aduce în statutul cultural al semnului. Până la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o aduce în statutul cultural al semnului. Până la semiologia structuralistă este extrem de frecventă considerarea formelor și manifestărilor culturii ca "simbolice" și a operelor culturale ca simboluri sau colecții de simboluri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și nu al unor conținuturi indistinct și pentru sine prezente; iar istorismul este substituit de sincronism - pentru care efectul de sistem rezidă în sustragerea elementelor sale de sub acțiunea perturbatoare exterioară, în păstrarea echilibrului și în conservarea semnificației inițiale. Prin urmare structuralismul francez reduce statutul simbolului la acela de semn. Această contragere a simbolului la semn este una din urmările concrete majore ale principiului arbitrarietății semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
păstrarea echilibrului și în conservarea semnificației inițiale. Prin urmare structuralismul francez reduce statutul simbolului la acela de semn. Această contragere a simbolului la semn este una din urmările concrete majore ale principiului arbitrarietății semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor semnificante. Că această trăsătură reprezintă o marcă unitară
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
contragere a simbolului la semn este una din urmările concrete majore ale principiului arbitrarietății semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor semnificante. Că această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor semnificante. Că această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe un cod, așa cum școala fonologică a structuralismului lingvistic concepe limba. Pe această cale, miturile relevă un sistem universal, umanul în generalitatea sa: ele permit degajarea anumitor moduri de operare a spiritului uman, atât de constante în cursul secolelor și atât de general răspândite în spații imense, încît
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca și acesta prin lipsa de referință, de consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite tipuri. La rândul său, sociolog al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare lingvistică, o realizează, ca și acesta, în contextul mai larg al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare lingvistică, o realizează, ca și acesta, în contextul mai larg al unei sociologii, lăsîndu-se inspirat de teoria piagetiană structuralist genetică asupra comportamentului și luând ca punct de plecare comportamentul, nu limba. în mare parte atitudinile sale sunt dictate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două doctrine de sociologia artei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două doctrine de sociologia artei, respectiv al literaturii. Totodată însă, ea atrage atenția asupra "limbajului plastic" și pe această cale ajunge să se opună structuralismului de orientare lingvistică. Căci ansamblurile de semne plastice, sistemele semnificante plastice nu "reprezintă câtuși de puțin un caz aplicat al unei semiologii generale" și rarele încercări făcute în această direcție "s-au soldat cu eșecuri pentru că întotdeauna autorii lor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai semantic. în lipsa unei școli structuralist-lingvistice aplicată nivelului semantic al limbii, pentru analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să realizeze partea semiologică a proiectului saussurean. El procedează similar într-un domeniu trans- sau extralingvistic: analizează sisteme semnificante de natura limbii - adică sisteme în care consistența semnificantă a elementelor-semne este produsă nu de conținutul lor, ci
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
metafore se încheie într-o metonimie". (17/1, p. 147 și p. 256) Al doilea aspect ce decurge din practica lecturii semiologice privește constituția obiectelor la care se aplică. Dacă raportăm structura mitului la distincția saussureană clasică și omniprezentă în structuralism ca una din axele sale teoretice, dintre limbaj și vorbire, dintre cod și mesaj, dintre sincronie și diacronie, mitul apare ca o ființă de limbaj situată între limbaj și vorbire: "Față de limbă de o parte și față de vorbire de cealaltă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în folii a mitului de procedeul repetării din literatura orală și îi limitează răspândirea, singularizând situarea mitului între limbaj și vorbire, între diacronie și sincronie. Ea este însă mult mai răspândită, universală am putea spune pentru obiectele de studiu ale structuralismului francez, constituite mereu peste nivelul frazei, peste și cu planul semantemelor limbajului. Datorită acestei situări între limbaj și vorbire a mitului și a altor obiecte structurale, ele sunt țesute de o ordine intermediară, între cea virtuală a sistemului, și cea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
actuală a rostirii, între cod și mesaj. Cu tot stilul înclinat mai degrabă spre expresivitate decât spre sistematizare, spre paradox mai mult decât spre un raționament urmat pas cu pas, cu tot "diletantismul" său structuralist opus didacticismului, este evident că structuralismul lui Roland Barthes este foarte apropiat de cel levi-straussian. Desigur, procedeele și tehnicile lecturii semiologice sunt mai mult sugerate decât explicate și rămân cel mai adesea, ca aspecte mai puțin savuroase, în afara discursului său. Ceea ce rămâne evident este similaritatea de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
analiză efectivă a conotațiilor întreprinsă de Roland Barthes în Mythologie (1957), L'Empire des Signes (1970) și în S/Z (1970). Și, într-adevăr, analiza conotațiilor ar putea reprezenta încă mai mult, și mai general, o depășire a limitelor analizei structuralismului de orientare lingvistică mulțumit să descrie structura spațiului semantic al operelor culturale, spre evidențierea polisemiei acesteia, a semnificațiilor multiple, individuale și colective, conștiente, inconștiente și non-conștiente, imaginare sau ideologice, care se întrețes în textura ei unică. Cea mai riguroasă dintre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
intenționat și poate nu perfect conștient, aceleași instrumente care provin din conceptualizările unei psihanalize antropologizate, folosite și anterior, pentru analiza teatrului racinian. Definiția structurii semnificative, pe care, pe urmele lui Piaget, o propune Lucien Goldmann este similară cu cea a structuralismului lingvistic: o "serie de regularități care fac ca, într-un ansamblu, transformarea unui element să antreneze în mod necesar transformări complementare ale altor elemente în așa fel încît ele să păstreze o semnificație globală". (12/1, p. 87) La fel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de regularități care fac ca, într-un ansamblu, transformarea unui element să antreneze în mod necesar transformări complementare ale altor elemente în așa fel încît ele să păstreze o semnificație globală". (12/1, p. 87) La fel ca în cazul structuralismului semiologic de orientare lingvistică, această structură semnificativă se manifestă prin coerența internă a operelor și are un efect similar arbitrarietății semnului, căci numai ansamblul din care fac parte determină natura și semnificația obiectivă a elementelor și oferă posibilitatea de a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
are un efect similar arbitrarietății semnului, căci numai ansamblul din care fac parte determină natura și semnificația obiectivă a elementelor și oferă posibilitatea de a înțelege necesitatea fiecăruia dintre ele. Ceea ce pare să introducă diferența majoră între pozițiile goldmanniene și structuralismul de orientare lingvistică sunt viziunile asupra lumii care se manifestă prin structurile coerente și semnificative ale operelor culturale - literare, filosofice, teologice - și care, ca semnificație globală, conduc analizele structurale în cazul sociologiei structuralist-genetice. Exemplele de astfel de viziuni asupra lumii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin urmare, pentru el, categoriile semantice prin care o pc$te descrie sunt parțial explicit date, parțial implicite, pe când pentru Levi-Strauss și Barthes ele par să fie degajate prin analiză structurală. Prin urmare, diferența dintre pozițiile goldmanniene și cele ale structuralismului de orientare lingvistică nu țin de natura analizei structurale - ambele explorează un spațiu semantic, structurile evidențiate definesc relații în acest spațiu -, ci de gradul de elaborare al datului analizei, de orientarea ei și de factura personală a demersurilor ce o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca aceste elemente să se reunească într-o ordine reperabilă și în același timp susceptibilă de o anumită stabilitate pentru ca lectura, înțelegerea să devină posibile". (10/1, p. 37) Ceea ce ne împiedică, o dată fixat acest punct de plecare comun în structuralismul genetic, să unificăm pozițiile lui Goldmann și Francastel și să le măsurăm apropierea de cele ale structuralismului de orientare lingvistică, este turnura particulară pe care o ia concepția și demersul sociologului "realității figurative". O problemă similară ne puseseră și anumite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
anumită stabilitate pentru ca lectura, înțelegerea să devină posibile". (10/1, p. 37) Ceea ce ne împiedică, o dată fixat acest punct de plecare comun în structuralismul genetic, să unificăm pozițiile lui Goldmann și Francastel și să le măsurăm apropierea de cele ale structuralismului de orientare lingvistică, este turnura particulară pe care o ia concepția și demersul sociologului "realității figurative". O problemă similară ne puseseră și anumite aspecte ale concepției lui Levi-Strauss și Barthes: primul accepta existența unor sisteme semnificante neconstituite pe seama limbii, ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]