4,310 matches
-
asemănătoare apar atunci când în spații diferite se derulează activități asemănătoare în condiții asemănătoare, există similitudini între caracteristicile diverselor zone, în special în cazul țăranilor. 10. Următoarea tranziție Schimbările resimțite la toate nivelurile și pe toate palierele societății românești conduc la structurarea unor tipuri sociale specifice. Dumitru Stan (2001: 347 și urm.) prezintă o asemenea tipologie raportat la sătenii României contemporane. 1. Săteni filo-urbani sau urbano-centriști admiratori ai orașelor, din diverse motive nu pot finaliza dorința de migrare, fiind însă afectați de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
statului asupra cetățenilor, pe care comuniștii au fost capabili să o folosească în avantajul lor" (Gallagher, 1996: 207). Absența clasei mijlocii autonome bazată pe comerț sau industrie și având conștiință civică a avut consecințe importante. 12. Structura etnică În procesul structurării comunităților în special în context național, dimensiunea etnică are un rol important, consecințele diverselor componențe etnice fiind dependente de contextul social general din fiecare țară. La noi, diversitatea etnică a reprezentat o constantă vreme de multe secole. Nu cred să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sprijinul ideii unui sincronism cultural susținută de Ilie Bădescu. Caracteristicile morfologice (teritoriul, relieful, clima etc.), independente de voința umană, conferă un specific aparte fiecărei națiuni. Este ș( aici sesizabilă influența ideilor lui Montesquieu, Eminescu arăt(nd că teritoriul nostru permite structurarea unui stat de ciobani ș( plugari. Specificul traiului pe un teritoriu ș( relief ce conduc la practicarea cu precădere a unor anumite (ndeletniciri conduce la apariția unei specificități a unor "rase" (popoare de fapt). Ș( dacă fenomenul aculturației ajunge să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dezirabil dec(t (n condițiile existenței unui plan general, a unui crez, a unei doctrine, a unei ideologii ((n cazul său cea social-democrată). Aceasta ar fi fost (n măsură să catalizeze eforturile ș( să clarifice demersul. Maiorescu credea (n posibilitatea structurării unui model propriu, bazat pe resursele ș( calitățile poporului rom(n, singurul (n măsură să genereze ceea ce astăzi am numi dezvoltare durabilă. Gherea considera că (nscrierea pe un drum comun cu cel al țărilor puternice putea suplini unele din lipsurile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sedentarizare, utilizarea sclavilor, dominație, feudalizare, etatizare, colonizare, renaștere, modernizare, urbanizare ș.a.m.d. au fost etape prin care unii au trecut iar alții "au fost trecuți". Toate au fost procese cruciale la momentele respective și de asemenea piloni esențiali în structurarea istoriei. În tot acest răstimp oamenii s-au agregat, s-au înmulțit, s-au întâlnit, au călătorit, s-au înfruntat. Succes au avut de obicei cei care au reușit să acționeze coerent la nivel de grup lărgit. Schimbarea formelor de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vor da amenzi până când cei ce vor încălca regula vor fi prea mulți și atunci norma devine inutilă. La ei vor fi plantați niște stâlpi puternici astfel încât și să vrei nu vei putea trece. Este aici o întreagă filozofie de structurare a socialului. Într-un caz se pleacă de la recunoașterea tendințelor naturale ale omului și necesitatea de a-l pune în imposiblitatea de a încălca ceea ce nu trebuie încălcat. Atunci se vor respecta reciproc. Nici nu mai contează dacă eu am
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că istoria este făcută de oameni, de oamenii de rând și nu de agenți supraumani și suprasociali. Au apărut astfel conceptualizări cum sunt cea a lui Walter Buckley, de morfogeneză, sau societatea activă a lui Amitai Etzioni, sau conceptul de structurare al lui Anthony Giddens (Sztompka, 1994). Câțiva din factorii schimbării sociale sunt analizați, pe scurt, în continuare: mediul natural (resursele naturale), populația (schimbări în mărimea, densitatea, compoziția acesteia), știința și tehnologia, inegalitatea socială, mișcările sociale, politica, economia. Desigur că în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de humus este în general aplicat ultimelor două categorii menționate. El este format din grupări funcționale amino, hidroxil și compuși carboxil humici care determină o mare capacitate de schimb cationic iar prin formarea de complexe cu argila solului contribuie la structurarea acestuia, deși compușii cu greutate moleculară mare sunt mai stabili și prin urmare joacă un rol mai mic în acest sens. Aceste substanțe humice prin participarea la schimbul ionic devin, într-o anumită măsură, regulatori ai nutriției plantelor. Unii din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un set de reguli și proceduri nu putem spune că am făcut o descriere adecvată. Aceasta trebuie subscrisă obiectivelor pe care le urmărim. Să presupunem că trebuie să descriem grupa din care face parte o persoană în funcție de trei caracteristici de structurare: sex, vârstă și venit. Scopul acestei descrieri ar fi acela de a înțelege mai bine fenomenele care au loc în grupul respectiv și care ar putea fi influențate de discriminări de gen sau de diferențe foarte mari de vârstă între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
exact așa cum își dorește. 12. chirurgie robotică: metodă de intervenție chirurgicală cu caracter mini-invaziv, prin care se reduce traumatismul și distrugerea de țesut sănătos, având ca rezultat un timp mai scurt de recuperare a pacientului. 13. comprehesiune: cunoaștere aprofundată, cu structurarea conexiunilor interdisciplinare și aplicarea ideilor teoretice în activitățile practice. 14. cromografie: metodă de separare și identifi-care a componentelor unui amestec care are ca principiu migrarea diferențiată pe un suport solid a componentelor dizolvate într-un solvent. D 15. diagnostic: ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
de vedere. Dar analiza pe trăsături de sens pune în evidență o ierarhizare a termenilor ce pare să scape celuilalt tip de analiză. Totuși, dacă se explicitează punctele de vedere implicate în trăsăturile de sens, se poate ajunge la o structurare lexicala ierarhică pornind de la noțiunea de puncte de vedere. În felul acesta, rezultatele unei analize componențiale de tip intuitiv, prezentate sub formă de puncte de vedere, nu fac decât să anticipeze rezultatele de obținut printr-o analiza în puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
permite clasarea simultană a aceleiași unități în funcție de mai multe dimensiuni? Pentru că analiza pe trăsături de sens să coincidă cu analiza pe puncte de vedere, ar trebui să ajungă și ea la o organizare pluridimensionala a semnificației lingvistice, precum și la o structurare ierarhică. În măsura în care orice trăsătură de sens implică un punct de vedere, acest lucru este posibil 32. Autorul se întâlnește aici cu o ipoteză emisă încă din 1965 de F. Kiefer: „Dacă acceptăm să vorbim în termeni de trăsături pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se poate observa, În ambele variante activitatea dominantă este cea a profesorului; el prezintă faptele, dispunând cum dorește de timpul necesar, rezultatele fiind condiționate de ceea ce el face și cum face. Într-o a treia variantă, același conținut capătă o structurare pe probleme, pe aspectele contradictorii și controversate, pe dispute (este problematizat). Rolul profesorului se reduce acum la acela de moderator: el este cel care lansează provocări, care stârnește Întrebări, care incită elevii să discute problemele din unghiuri diferite de vedere
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care organizează situațiile de instruire -profesorii, cu funcțiile și competențele lor științifice și psiho-pedagogice, cu personalitatea lor. În felul acesta, curriculumul este luat În sensul lui cel mai cuprinzător, ca articulație coerentă Între toate acele componente principale de care depinde structurarea și funcționarea optimă a oricărui Învățământ: obiective, conținuturi, strategii, timp, context, evaluare a rezultatelor, toate acestea prin raportare la anumiți subiecți (elevi, studenți), coordonate și puse În mișcare de un anumit personal didactic abilitat pentru a Îndeplini această operă. O
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
structura operațiilor mintale suscitate la elevi prin varietatea și logica procedeelor puse În joc. Din acest punct de vedere, metoda este dependentă de desfășurarea secvențională a acțiunii, dar, ca logică a acțiunii, introduce, corectează sau Întărește și ea o anumită structurare a secvențelor și a operațiilor, o ierarhizare și raționalizare a lor, Într-un tot unitar integrativ, care este lecția Însăși În desfășurarea ei. 7. Evaluarea - funcție corectivă și orientativă În determinarea metodologiei didacticetc "7. Evaluarea - funcție corectivă și orientativă În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vedea mai pe larg Încapitolul II din partea a doua.) După cum se poate constata, În ambele subcategorii de metode, Învățarea apare ca un proces (demers) activ de căutare, de investigare, de emitere de ipoteze, de descoperire, de găsire de soluții, de structurare și restructurare continuă a cunoștințelor, mai mult decât o receptare și asimilare În forme finite a cunoștințelor. În această optică accentul urmează să fie pus mai mult pe deprinderea proceselor sau metodelor (căilor) prin care elevii pot ajunge la elaborarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este, prin natura sa, predeterminat să acționeze corect, bazându-se pe cunoașterea pe care o deține. Argumentațiile evocate până aici sunt, În opinia noastră, o indispensabilă recunoaștere a faptului că formarea minții și formarea mâinii sunt două aspecte esențiale ale structurării personalității elevului, că ambele aspecte pot avea consecințe importante În ceea ce privește Întărirea funcției formativ-educative a Învățământului. Astfel, este de luat În considerație contribuția activităților practice la dezvoltarea activităților psihomotorii, a operațiilor mintale, la utilizarea simțurilor și a percepției, cât și a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să asimileze aceste conținuturi cu mijloacele de care el dispune și care se regăsesc la ele acasă În condițiile autostructurării. Aceasta, deoarece individul acționează Înspre organizarea, reconstruirea sau transformarea obiectelor reale ori simbolice, materiale sau culturale care Îl Înconjoară. Prin structurarea lor, acesta modelează propria acțiune individuală și prin ea, structurile sale mintale. Or, ceea ce lipsește metodelor structurate este faptul că nu oferă prilejul producerii unei interstructurări care ar trebui să aibă loc Între subiectul Învățării și obiectul (conținutul) Învățării (Not
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aplicării științei În domeniul studierii, analizei și organizării muncii de fabrică, În vederea raționalizării și creșterii productivității muncitorilor, o investigație care are la bază analiza și descompunerea muncii concrete În operații, În eliminarea operațiilor considerate de prisos sau inutile și În structurarea riguroasă a celor considerate indispensabile. Acest lucru a condus la specializarea muncitorilor pe operații și la introducerea muncii pe bandarulantă, o invenție care a avut un ecou binevenit și În Învățământ, găsind un rapid sprijin În perspectiva pedagogiei experimentale (de la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
introdusă În planul Învățământului, preconizează analiza științifică a proceselor de predare și Învățare și descompunerea lor În operațiile cognitive componente, urmate de selecția și eliminarea celor considerate parazitare (de prisos) și păstrarea celor presupus a fi eficiente. Și apoi, de structurarea optimală a succesiunii acestora, avansând până Într-acolo Încât fiecare operație reținută să fie motivată de o finalitate a ei (obiective proprii), cu precizarea procedeelor specifice de execuție, inclusiv a probelor În măsură să asigure controlul Întregii desfășurări a proceselor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor În sisteme unitare, determinate după criterii riguros științifice. Așa Încât clasificarea metodelor devine o problemă de interes teoretic și de mare importanță practică, deoarece influențează alegerea și utilizarea lor adecvată situațiilor date. Am putea spune că fiecare asemenea operație de structurare a metodelor implică o atitudine, exprimă un anumit unghi de vedere, reclamă o concepție pedagogică și o adeziune concis exprimate Într-un anume criteriu de clasificare. Așa se explică multitudinea de sensuri și interpretări, relativ deosebite, care se atribuie diferitelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Efortul Întreprins În această direcție se adeverește a fi o Încercare temerară, mai greu de atins. Principala dificultate rezidă nu atât În operația de clasificare propriu-zisă, cât În găsirea criteriului celui mai adecvat pe temeiul căruia arurma să se efectueze structurarea dorită. O dificultate agravată, evident, și din cauza numărului foarte mare de criterii care pot fi luate În seamă, fiecare cu atuurile și cu constrângerile proprii. De altfel, o delimitare cu precizie, pe baza unuia și aceluiași criteriu, rămâne aproape imposibilă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
am Încercat să ajungem la un sistem de clasificare relativ simplu și suficient de elastic, În același timp, pentru a permite cuprinderea, cu aproximație, a marii majorități a principalelor metode și variații ale acestora, mai frecvent Întâlnite În practica școlară. Structurarea cvadripartită la care am ajuns (fig. 2) oferă, după opinia noastră, o viziune de ansamblu și unitară asupra posibilităților metodologice existente sau virtuale ce stau la Îndemâna fiecărui profesor, ajutându-l practic să se orienteze asupra valorii unora sau altora dintre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cărora profesorul prezintă noțiunile, principiile, faptele fundamentale și generalizările, ori teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare prin exemple a celor afirmate. Într-o asemenea situație, conceptele, teoriile, În loc să fie elaborate de către elevi prin structurări și restructurări succesive, prin recurgere la operații mintale de abstractizare și generalizare, acestea sunt prezentate de către profesor. De exemplu, În matematică, raționamentul este „arătat” elevilor, mai degrabă decât să fie elaborat de ei Înșiși. Se pot demonstra: strategii de rezolvare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]