1,089 matches
-
altădată, de prin 1877. Ceea ce-i însă perfect adevărat este că, pe atunci, ideologia libe ralilor radicali exprima cele mai înaintate poziții politice din epocă și, în jurul acestora, îndeosebi a lui Rosetti și Brătianu, se vor aduna mulți dintre tinerii studioși ai anilor 1870-1875, așa cum menționează, exact, Bacalbașa. 194 bucureștii de altădată intermediare nu existau 4, organismul politic românesc era încă într o fază primitivă, ca și la animalele inferioare toate funcțiunile de ordin public erau îndeplinite de organe puține. Regimul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de viitorul țării mele, îmi place să-mi arunc privirile asupra tinerimii, nu numai a Franței, dar și a popoarelor menite a fi prietenele noastre și cu bucuria speranței o văd însuflețită de simțimânte atât de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită prin avânturi violente, ci aceea care se dobândește prin ordine, prin stăruință, prin progres susținut și care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru acest motiv respectați pacea lumii atât de prețioasă, mai cu seamă pentru popoarele a căror independență este de origină recentă, căci în timp de război această independență se pune în joc pe o aruncătură de zar. Fiți uniți, liniștiți, studioși, faceți să vă stimeze Europa, ceea ce ați și început a face, și acesta va fi mijlocul cel mai sigur de a vă garanta independența și libertatea. Iertați-mi a răspunde simpatiei voastre prin sfaturi: aceasta este rolul obicinuit al oamenilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la număr, eram și eu. Uitându-mă înapoi, văd acum că am rămas singur în viață. Acești tineri se numeau Anton Nenoveanu, Paul Scorțeanu, Gheorghe Otnescu, C. Constantinescu, Ion Rădulescu etc. În Românul de la 26 aprilie apăru următoarea: „Invitare Junimea studioasă din Capitală este invitată a se întruni mâine 26 aprilie la orele 11 înainte de amiază în sala Circului. Se vor trata cestiuni de interes vital pentru România. Comitetul studenților“28 Acest comitet al studenților eram noi, sau mai bine zis
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adică un șir de promoții - i am acordat acest titlu pe viață.) între vorbele sale, frecventă e, apoi, „Vă mărturisesc sincer”. Deși n-o agreez, cred însă că ea exprimă o reală nevoie de comunicare, chiar de confesiune, caracteristică solitarilor studioși, de unde și gravitatea cu care e introdusă aproape în fiecare frază. I-am mărturisit, la rîndu-mi, acum, public, că datorită cursului său special despre Arghezi am simțit „lavanda sonoră” a versurilor din „Morgenstimmung” și misterul poeziei „Duhovnicească”. Acest curs a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Azi se poate înțelege și explica mai bine succesul pe care l-a avut. După agitațiile politice ale anilor ’68-’69, filmul acesta făcea o întoarcere spre viața dezideologizată. Doi tineri superbi (El: bogat, viguros, impetuos; Ea: săracă, inteligentă, rafinată), studioși, nereligioși, liberi de prejudecăți sociale se iubesc la modul total. După un (prea) scurt timp însă, moartea (fata se îmbolnăvește de leucemie) îi desparte. Ceea ce face cea mai puternică impresie e integritatea și integralitatea cu care se oferă unul altuia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Kurier der Bochumer Gesellschaft für Rumänische Sprache und Literatur”. Situându-se între puținii specialiști în istoria retoricii românești, F. realizează trei antologii ale acestui tip de lucrări. De la prima, Retorică românească (1980), urmată de ediția Dimitrie Gusti, Retorică pentru tinerimea studioasă. 1875 (1984), până la culegerea Cărți românești de artă oratorică (1990), demonstrează nu doar o profundă cunoaștere a bibliografiei de referință, ci mai ales calități de istoric literar apt să ofere motivațiile legate de apariția și utilitatea unei cărți de retorică
FRANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
de referință, ci mai ales calități de istoric literar apt să ofere motivațiile legate de apariția și utilitatea unei cărți de retorică, circumstanțele și ecourile ei în epocă. Ediții: Retorică românească, pref. edit., București, 1980; Dimitrie Gusti, Retorică pentru tinerimea studioasă. 1875, introd. edit., București, 1984; Cărți românești de artă oratorică, pref. edit., București, 1990. Repere bibliografice: Marian Vasile, Antologia retoricilor românești, LCF, 1981, 1; Mircea Anghelescu, Retorica și cunoașterea epocii, T, 1984, 10; Roxana Sorescu, „Ritorica” lui Dimitrie Gusti, LCF
FRANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
Hartmann, un cap sistematic remarcabil, toată lumea e ori plictisită de moarte (Sombart), ori prea supus intrată în teme ale vremii, dar nu ale lor (Spranger), ori lipsită de minimul de eros și de actorlâc de care are nevoie un om studios ca să exprime transmisibil idei (Vierkandt, Preuss). Cioran va spune lucrurilor mai brutal pe nume. Aproape că nici Hartmann n-are darurile oratorice ale lui Vianu”. Ca numai peste o lună să observe cu totul altceva: „La început răsfățat întrucâtva și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc „aproape unic” în cadrul generației sale, un tânăr care „posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam cu grija de propășire și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
devină familiare. Astfel, I. C. Chițimia va fi trimis în Polonia și în Italia, Emil Turdeanu va merge la Sofia și la Paris, Dan Simonescu va studia la Atena, iar Ion C. Cazan la Praga. Numele acestor tineri, pe atunci, studioși (membri ai Societății studenților în istoria literaturii române vechi) și ale altora (câțiva dintre ei deveniți figuri importante ale științei internaționale) vor fi prezente, întruchipând „noua generație de cercetători”, în paginile revistei „Cercetări literare” (1934-1943, 1947). Studiile din acest buletin
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
și lucrurile: epistema modernă este net diferită de cea clasică.1 Instrumentele gândirii sunt de naturi distincte, prin urmare și reprezentările lumii, modul de a percepe realitatea diferă sensibil. Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
respinsă. Ceea ce interesează și merită a fi subliniat este faptul că, de-a lungul anilor, au fost publicate diferite lucrări și studii speciale dedicate comunității românilor americani, fie în România, fie în SUA sau Canada. Autorii acestor realizări științifice sunt studioși români sau americani, iar „subiectul” pare a fi trezit interesul unui tot mai larg grup de specialiști. O asemenea „metamorfoză științifică” era de așteptat, întrucât istoria românilor americani reprezintă un capitol distinct al istoriei americane, al istoriei canadiene, al istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
argumentele celor în cauză. Așa se explică mirarea și chiar surprinderea lui, cu atât mai mult cu cât, pentru el, acei americani continuau să rămână români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate în care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar însușite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un immigrant [...]. Le même fait, vu du point de départ et vu du point d’arrivée, voilà l’émigration et l’immigration, et ces deux aspects sont inséparable l’un de l’autre”. Făcând distincția necesară între emigrație și imigrație, studiosul francez preciza că emigrarea este o decizie a cuiva de a părăsi locul unde s-a născut sau trăia la un moment dat, pentru a se stabili definitiv sau pentru un timp altundeva. Emigrația nu a început, evident, cu strămutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
migrant laborers. They are characterized as a phenomenon induced by economic opportunities, on the one hand, and lack there of, on the other hand”. Al doilea val, așa cum au ajuns a fi numite aceste „exoduri” migratorii, a fost, considera același studios, the political migration period, survenit după al Doilea Război Mondial. „This was a process that has received little attention. Given revolutionary changes occurring in Romania, most people - scria el - arriving in the United States at this time came as a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
little interest in studying Romania and even less in Romanian Americans. As a result, much work needs to be carried out to uncover the past and recover the experience of yet living people and their memories”. Suntem siguri că mulți studioși români nu vor împărtăși întru totul aceste observații. Nici românii americani nu vor reacționa altfel. Unele nuanțări sunt, indiscutabil, necesare. Important este însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. în demersul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de o atare stare de fapt. Totuși, vizitele intervenite în timp, corespondența, schimburile de publicații, eventualele manifestări culturale etc. nu au fost în măsură să suplinească lipsa unei istorii a comunității românești din SUA. A fost nevoie de efortul unor studioși care au reconstituit, în demersuri secvențiale ori încercări monografico-tematice, istoria românilor ce și-au însușit o nouă identitate, devenind astfel români americani. Dintre cei care s-au afirmat în această direcție amintim pe Aurel Sasu, Vladimir F. Wertsman, Alexandra Roceric
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, în 1997. Această apariție prefațează de fapt Cuvinte despre românii-americani, întregind, totodată, o investigație care a ajuns de mult una predilectă pentru un studios român - devenit la un moment dat român-american - absorbit de la început de trecutul și prezentul acelora care și-au însușit, înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul în America, la „Vatra Românească” adună în paginile lui informații din sfera cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că membrii comunității despre care vorbim nu sunt români în America, ci români-americani, și aceasta reprezintă o enormă diferență”, că „grupul românilor-americani este o structură istorică în devenire”. Toate aceste considerații, care au fost nuanțate cu mulți ani înainte de diverși studioși, au ajuns a fi recunoscute și de Alexandru Nemoianu, după o experiență unică, aceea a devenirii sale ca american, întregită de o calitate pe care și-o revendică mereu și întru totul justificat, aceea că și-a asumat „un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
stat în Ministerul de Externe, eram sigur că are toate calitățile necesare funcției cu pricina, dar eram, de asemenea, aproape sigur că demnitatea pe care i-o propuneam urma să fie un simplu episod din biografia sa. Cerusem unui ins studios și școlit să-și amâne, un timp, proiectele academice pentru a sprijini un proiect obștesc. „În țările noastre, e prea devreme să lăsăm politica în mâinile politicienilor” - îmi spusese Bronis³aw Geremek, când îl întrebasem dacă i se pare utilă și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui erou al culturii. Lumină pe care o ține peste noapte aprinsă în camera lui de lucru, într-o țară scufundata în întuneric, simbolizează tocmai formă să de luptă, care este lectură. Tinerețea ascetica și studioasa a lui Mircea Eliade a fost de multă vreme mitologizata. Despre tânărul Nicolae Balotă nu se știa însă până deunăzi aproape nimic, desi l-a caracterizat același efort titanic de cunoaștere. Și nu este vorba, nici pe departe, de repetarea
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
lucru. Avem, iată, două volume, cuprinzîndu-i pe scriitorii ale căror nume încep cu literele de la A-L. Dacă ritmul se menține, în cinci-șase ani D.S.R. va fi complet. Despre necesitatea lui pentru istoricii și criticii literări, pentru profesori, pentru tinerii studioși, nu e nevoie să vorbesc. Efortul coordonatorilor merită să fie prețuit cum se cuvine.
Dictionarul scriitorilor români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18176_a_19501]
-
concedierii, angajatorul putând acționa abuziv. Consideră că se poate face o paralelă cu cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 279/2015 . 4. Reprezentantul Societății "Studiourile Media Pro" - S.A. precizează că societatea și-a schimbat denumirea în "Bucharest Film Studios" - S.A. În continuare, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că art. 61 din Legea nr. 53/2003 nu se referă la motive de desfacere a contractului de muncă imputabile salariatului și nu are legătură cu
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
să fac ce-mi place, prefer să fiu liber și să am timp. Timpul e mai important decât banii. Interviu realizat de Ionuț Sociu[:en]R. hâș worked aș a set photographer for various Romanian film production companies and movie studios. Dissatisfied with the work conditions, he agreed to give this interview în order to speak about the power ratios that define the work relations în such environments. What’s the most recent project you worked on?</b> A commercial filmed
„Au fost zile în care am lucrat de la șase dimineața până la ora două noaptea#034; () [Corola-website/Science/295667_a_296996]