15,436 matches
-
întinse obrazul pentru a se săruta ca între doi buni prieteni ce se bucuraseră unul de prezenta celuilalt timp de două ceasuri. Rămas în poartă, Sebastian o privea cum se îndepărtează cu pașii săi mărunți. Fiind doar în pulovărul său subțire din angora, simți imediat tăria gerului de afară și reveni grabnic la căldura livingului, gândindu-se la faptul că încă o femeie i-a trecut pragul casei, dar viața lui interioară este la fel de săracă și insipidă ca și înainte. Referință
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
și își lipi corpul de corpul ei. Au stat câteva secunde îmbrățișați. E bine, ne vom descurca! Am fost la ea! Nu-mi pune te rog întrebări, lasă totul pe mine! Tu ai nevoie de liniște. Carmen schiță un zâmbet subțire și făcu acel gest care să-l liniștească pe soț: treaba ta, nu-mi pasă! Cristi era plin de datorii! Nu mai lucra cu același avânt ca pe vremuri. Nu mai făcea gărzi, îi era teamă să o lase peste
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384143_a_385472]
-
prin coșurile caselor, șuierând și băgându-și nasul pretutindeni, azvârlind fumul înapoi în sobe, înecându-i și storcând lacrimile celor din casă. În casa lui Nicolae Ionescu, în comuna Breasta, la vreo 10 km de Craiova, în odaia cu pereți subțiri, tencuiți, unde nu exista dușumea, pe jos fiind lut galben clisos amestecat cu balegă proaspătă de cal, având așternute pe jos două rogojini, dada Gheorghița a lui Vasile Badea venise s-o moșească pe Floarea Ionescu căreia se pare că
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
ziar. Îl încolțise un gând rău și se muncea să scape de el. „Parcă data trecută a durat mai puțin și parcă Floarea nu urlase așa mult” își aminti el. Din casă, la diferite intervale de timp, răzbăteau prin pereții subțiri și ferestre urletele de durere ale femeii, însoțite de îndemnurile dadei Gheorghița. Fătul, parcă hotărât să lupte împotriva unui destin risipit în fumul înecăcios al durerilor, refuza cu îndârjire intrarea în acest destin, prin naștere, fără un motiv medical vizibil
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
Poliției care supraveghea casa. Se adunară prea multe dovezi că ceva se pregătește. Nu a scăpat niciun eveniment celor de la criminalistică. Nici întâlnirea dintre doctor și Emilia. La oră târzie din noapte o mașină opri în apropierea vilei. O siluetă subțire se contura, coborând din mașină. Era îmbrăcată în trening și avea o eșarfă în jurul capului. Nu se putea distinge figura persoanei. Intră în vizorul celui ce păzea casa doar când se apropie la câțiva metri. Acesta stătea sub teiul aflat
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII SFÂRȘIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384234_a_385563]
-
Hai, să mergem la Loto, să întreb ce facem acum, zise Mihai. - Veniți la masă! - Crezi că putem mânca? - Hai! spuse Mihai fiului. Grăbește-te! La șapte se închide la Loto. Băiatul, și el foarte emoționat, își trase o jachetă subțire și, din ușă, îi spuse mamei: - Stai liniștită, mamă! Vin zile bune și pentru noi! Ieșiră din casă, ea făcu din ușă, spre ei, semnul crucii. După ce plecară, se așeză la masă dar nu mai putea mânca. Fără să gândească
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
Gastro și restaurante Ultima oară când am mâncat turcește, am pus pe șolduri patru kilograme în șase zile. Carevasăzică, mi-a plăcut. Multă carne bună, legume la grătar, pida subțire și crocantă, dulciuri calde foarte pe gustul meu. Așa că duminică m-am dus la restaurantul turcesc Divan cu așteptări înalte. Mi-am lustruit furculița și-am comandat specialitatea bucătarului Salih (maestru în prepararea de bucate turcești de un sfert de
Kebab Divan, dezmăţ otoman [Corola-blog/BlogPost/99802_a_101094]
-
găsesc o masă de două persoane la nefumători când am eu chef. Din fericire pentru voi, nu pot ține un secret prea multă vreme. Pizza asta e prea bună s-o țin doar pentru mine. E bună pentru că are blatul subțire și crocant, pentru că Prosciutto e funghi are prosciutto adevărat, nu șuncă de supermarket, pentru că ciupercile sunt proaspete și doar ușor coapte pe blat, pentru că mozarella e cât trebuie de elastică, pentru că pizza vine în maximum 10 minute, iar imediat în urma
Cea mai bună pizza vine de la Verdi [Corola-blog/BlogPost/99898_a_101190]
-
facă poftă. Despre salata Caesar nu vă detaliez, că a avut un sos prea greu pentru un început de an elegant. Senvișul Club însă merită o poveste numai a lui. În primul rând pentru numărul deloc mic de ingrediente: pâine subțire bine prăjită, ou, bacon, șuncă, brânză topită, ou fiert, salată proaspătă și felii de roșii. Toate ordonate în triunghiuri bronzate. Mențiunea specială merge către ketchupul Heinz și chipsurile de mălai, care mi-au adus aminte de acasă.
Mic-dejun internaţional la Boutique du Pain [Corola-blog/BlogPost/99991_a_101283]
-
foarte frumos cu trupa Circa Șapte, iar astăzi celebra trupă Țapinarii a susținut - cu dragoste - un nou concert anti-Valentine's Day, la Bavaria Club, concert care s-a încheiat cu foarte puțin timp în urmă. ȚAPINARII înseamnă Adrian Tănase (voce subțire, chitară) și Cosmin Covei (voce groasă) sau, cum se prezintă chiar ei: „Formație vocal-instrumentală de două voci și o chitară, formație de folk alternativ, presărat cu bucățele de stand up și improvizații”. Ca de obicei, concertul a început cu salutul
“Eşti naşparlie rău”, declaraţie anti-Valetine’s Day [Corola-blog/BlogPost/96853_a_98145]
-
are și el vești bune: a primit primul său contract ca independent, și e unul din acele momente în care se hotărăște viitorul său noii sale alegeri în carieră. Așadar, Kate Redding începe jongleria pe o sîrmă și înaltă, și subțire... Bazat pe romanul de mare succes I DON’T KNOW HOW SHE DOES IT, tradus la noi cu titlul Nu știu cum reușește, filmul este o comedie despre o mamă a cărei viață depinde de lista cu îndatoriri zilnice. Regizat de Douglas
Oare cum o reuşi ? [Corola-blog/BlogPost/96906_a_98198]
-
cu năframă neagră, Cu părul nins și fața blândă, Stă aplecată pe răzorul, Ce n-a lăsat-o-n veci flămândă... Se bucură de-a mea venire, Îi joacă lacrima-n priviri, Și tremurând mi- atinge chipul Cu degetele ei subțiri... Mă ia de mână și mă duce Să îmi arate bătătura... E plin de maci și margarete, Căci darnică a fost natura! Privesc în jur la pomi, la flori, ... Citește mai mult Pe dealul cu livadă verde,Revăd căsuța cu
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Bunica cu năframă neagră,Cu părul nins și fața blândă,Stă aplecată pe răzorul,Ce n-a lăsat-o-n veci flămândă...Se bucură de-a mea venire, Îi joacă lacrima-n priviri,Și tremurând mi- atinge chipulCu degetele ei subțiri...Mă ia de mână și mă duceSă îmi arate bătătura...E plin de maci și margarete,Căci darnică a fost natura!Privesc în jur la pomi, la flori,... II. ÎN VEȘNICIE...ÎNVĂȚĂTOR, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2348
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
fascinantă pereche de buze roșii ca focul! Cercetează mai adânc. Și-n urmă întrevede rotunjite unduiri și sclipiri de smarald. Doi ochi verzi! Ridică treptat ceșcuța mai sus, cerându-i încă ceva. Caută mireasma vinului. Parfumul se insinuează în dâră subțire, ca mai apoi să se piardă-n aerul nopții cu miros de nisip cotropit de fluxul sărat... Pulsul îi crește subit: o nuanță aspră de havană se împletește în arome... Recunoaște în gând trabucul, e Trinidad... Mai inspiră o dată prelung
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
am cunoscut o lume miniaturală în care o recunoscusem doar pe madame Sojé, profesoara mea de franceză, printre multe doamne, toate în crinoline înfoiate, cu volănașe colorate pe corsaje adânci. Ele valsau sub unde săltărețe, conduse de domni înalți și subțiri , cu floare la ... Citește mai mult DOAR AMINTIREA ! În copilărie ne povesteam, ți-aduci aminte ? filmele de capă și spadă vizionate când de una, când de cealaltă, mai ales prin vacanțe. Apoi vara, mergeam la plajă să ne bronzăm și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
am cunoscut o lume miniaturală în care o recunoscusem doar pe madame Sojé, profesoara mea de franceză, printre multe doamne, toate în crinoline înfoiate, cu volănașe colorate pe corsaje adânci. Ele valsau sub unde săltărețe, conduse de domni înalți și subțiri , cu floare la ... II. ȘI...IUBIREA?, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017. ȘI... IUBIREA? „Nora, eu vreau să-ți spun ceva... „ , așa-și începe , de regulă, relatările. Și continuă, așezându-se în balansoarul ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
atribuite în parte...... XIV. SUFLET ÎNCĂTUȘAT ÎN ȘOAPTE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. Ieri parcă timpul duios îmi șoptea, Vegheat sub străluciri blânde de stea, Reflectate pe cer, printre ramuri, Pe sticla subțire de la geamuri, Pe care stau, așezate-n colțuri, Flori de gheață pitite sub aburi... Șoptea povești desprinse din clipe Ce-au curs înspre infinit, în pripe, Risipite-n tăceri și lacrimi seci, Printre răstimpuri cu atingeri reci, Ce astăzi pătrund
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-n scrum! Picături de ploaie se preling greu La fereastra trupului cald al meu, Poposind imagini rupte-n ... Citește mai mult Ieri parcă timpul duios îmi șoptea,Vegheat sub străluciri blânde de stea,Reflectate pe cer, printre ramuri,Pe sticla subțire de la geamuri,Pe care stau, așezate-n colțuri,Flori de gheață pitite sub aburi...Șoptea povești desprinse din clipeCe-au curs înspre infinit, în pripe,Risipite-n tăceri și lacrimi seci,Printre răstimpuri cu atingeri reci,Ce astăzi pătrund în
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-nvieze ca și Crist. amiaza verii cade-n simțuri, mai trece-o zi cu umbre lipsă, o văd pe mama cum mă strigă de parc-ar fi-n apocalipsă. pe cer uitat, în moi oglinzi, pe stampa roasă-n ploi subțiri, mânându-și boii de la plug, îl văd pe tata scos din firi. au poposit în cuibul drag, la streșini două rândunele, le-aduc salutul meu pribeag și văd părinții mei în ele. joi, 22 mai 2014 Referință Bibliografică: două rândunele
DOUĂ RÂNDUNELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383738_a_385067]
-
Chiar acum să mergem? Dar avem timp! Mall-ul se închide târziu, e timp suficient. — Nu, să nu te gândești la asta! Dacă o cumpără altcineva? — Bine, dar tu ai mâncat? — Nu, lasă, mâncăm la mall. Cristian își trase jacheta subțire, nu era nici frig nici cald, vremea era ca de sfârșit de octombrie. Are dreptate Carmen, vine iarna! Draga de ea cum se gândește să fie frumoasă și elegantă pentru mine! Asta da, parteneră de viață. Delia nu mă întreba
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383747_a_385076]
-
că a căzut, că a fost trântit pe caldarâm, își aminti că s-a simțit urmărit. Cum termină acel gând, simți din nou prezență străină. - Cine ești ? Te simt aici lângă mine ! Ce se întâmplă cu mine ? Auzi o voce subțire, atât de subțire încât corpul său tresări: - Eu sunt aici lângă tine, privește-mă ! - Nu în dreapta sau stânga, privește-mă sunt aici la picioarele tale ! Speriat, el privi în jos, la picioare. Dar nu vedea nimic - Doar tu mă poți
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
că a fost trântit pe caldarâm, își aminti că s-a simțit urmărit. Cum termină acel gând, simți din nou prezență străină. - Cine ești ? Te simt aici lângă mine ! Ce se întâmplă cu mine ? Auzi o voce subțire, atât de subțire încât corpul său tresări: - Eu sunt aici lângă tine, privește-mă ! - Nu în dreapta sau stânga, privește-mă sunt aici la picioarele tale ! Speriat, el privi în jos, la picioare. Dar nu vedea nimic - Doar tu mă poți vedea altcineva nu
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
cu tine ! Se ridică în aer. Plutea ! Se simțea minunat ! Ar fi râs în hohote, dar de ce să râdă, cu cine să râdă ? Așa a început totul !? Era atât de singur aici. Așa credea el. Dar vocea aceea neplăcut de subțire se făcu prezentă. - Nu - i așa că te simți minunat ? Și atât de ușor ! Pe Pământ e atât de greu ! Cum locuiți voi acolo legați de solul acela de culoare incertă ? Bărbatul se sperie, îi trecu râsul. Cum eu nu sunt
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
Cum locuiți voi acolo legați de solul acela de culoare incertă ? Bărbatul se sperie, îi trecu râsul. Cum eu nu sunt pe pământ ? Unde e casa mea, orașul meu, prietenii, familia ? De ce intri în panică ? Ai răbdare, se auzi vocea subțire. Privi speriat. Urât, cât e de urât aici ! Totul e cenușiu, ba nu, un roșu, dar nu roșul meu,. Unde e roșul meu ? Unde e verdele meu ? Unde e galbenul meu ? Se supăra, se enerva, dezamăgirea îl copleșea. Când răbdarea
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
a știut când se schimbă peisajul Dispăru culoarea acelui roșu incert, dispăru urâtul ! Simți că alunecă ! Parcă mă aflu în lift ! Coborrr ! Coborr ! O viteză amețitoare îi zdrobea creierul. Ochii nu reușeau să prindă imaginea căderii. Nici glasul acela extrem de subțire nu se mai auzea. Apoi nu știu nimic, poate leșină ! Glasuri, o mulțime de glasuri, zgomote necunoscute. Deschise, speriat, ochii. Se pare că era întins pe ceva. Privi în jur ! Nimic care să-i amintească de lucruri obișnuite ochilor săi
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]