1,444 matches
-
aspecte din personalitatea străinului care permit observatorului să se definească mai bine pe sine... Descoperirea alterității, acceptarea „celuilalt” favorizează comunicarea și schimbul de valori, contribuind la dezvoltarea personalității observatorului. Paradigma de cercetare a istoriei culturale pleacă de la investigarea discursului mental subiacent operei de artă, pentru a evidenția conceptele și imaginile dominante ale acestuia. Asamblarea acestora permite relevarea unor structuri mentale, care conduc la mecanismul producerii imaginilor și la repertoriul imaginarului. În rândul reprezentărilor dominante va fi identificată „imaginea celuilalt”, necesară autodefinirii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că, odată gestul făcut, "s-ar fi putut și altfel" generează coșmarul celui nehotărât. Lucrurile ar fi arătat "altfel" dacă nu aș fi hotărât așa. Și totuși numai acest "așa" este real, în timp ce "altfel" s-a pierdut definitiv în gestul subiacent al eliminării mele, în neantul posibilului condamnat să rămână posibil ( G. Liiceanu, Despre Limită) Este aproape imposibil pentru inteligența voastră să admită că spiritualul este o entitate, pentru că ea nu este ca atare testabilă; și atunci numiți aceste concepții stângăcii
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
foarte frecvente în limba actuală, acestea din urmă nu fac obiectul analizei noastre pentru că, în situațiile semnalate, conversiunea adjectivului nu implică și suprimarea substantivului regent. Vom aduce mai întâi în prim plan modelul de substantivizare a adjectivului, insistând asupra fenomenului subiacent de elipsă, apoi vom prezenta aspectele semantico-referențiale și cele morfosintactice implicate în acest proces. Vom încerca să identificăm tendința limbii actuale în privința tipului de paradigmă (completă sau defectivă) în care se încadrează adjectivele recategorizate. În continuare, vom realiza o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de decodare a semnificației secvenței lingvistice respective 5. Ne vom opri asupra conversiunii adjectivului prin elipsă cu tot ceea ce implică aceasta (focus, emfază, constrastivitate, recuperarea suportului inițial). Denumit elipsă nominală, "distorsiune categorială"6 sau "reducție discursivă" (Creissels 2004), procedeul este subiacent acestui tip de recategorizare: o construcție nominală în care se lasă implicită o noțiune estimată ca recuperabilă din context, care participă într-un grad mai ridicat sau mai scăzut la interpretarea grupului. Fenomenul elipsei poate afecta sintagma nominală și în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
privilegiate în oraș față de celelalte construcții - care le țin front sau doar fac pur și simplu parte din textura urbană. Primele sunt "retrograde" stilistic în raport cu celelalte, câtă vreme, în afara aspectului de "ustensil", edificiile - adevărată architectureparlante - aveau de "rostit" și textul subiacent despre stabilitate, ordine, ierarhie societală și/sau cerească, sau despre unitate națională. Cum provinciile nou adăugate statului român trebuiau cu deosebire apropriate prin "colonizarea" noilor edificii ale puterii românești în contexte urbane pre-existente, care nu le erau consângene, imaginile rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
capacității de invazie a celulelor tumorale și face trecerea la faza clinică a evoluției tumorilor. Este reprezentată de invazia locală și de extensia la distanță (metastazarea). Invazia locală este un proces complex care presupune depășirea membranei bazale și invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse și a mobilității crescute se fixează pe membrana bazală pe care o degradează și o străbat ajungând în țesutul din jur. Prin acțiune enzimatică distrug stroma interstițială și se înmulțesc prin neoangiogeneză tumorală. Extensia la
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
proiecția” pe această succesiune a unei singure propoziții, “discursul...este o lungă propoziție.” (apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau secvenței discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul Cornea vorbește despre coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă să fie coerentă sau bine
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sunt constituite de integritatea tegumentului, aspectul clinic și evolutiv al leziunilor, cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt reprezentate de leziuni ale țesutului celular subcutanat și ale structurilor subiacente, la niveluri și pe întinderi variabile, produse de un agent vulnerant, cu păstrarea integrității tegumentelor. 12.2.1. CLASIFICAREA CONTUZIILOR Criteriile de clasificare ale acestor leziuni sunt multiple și dependente de: natura și forța cu care acționează traumatismul, importanța leziunilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situații, apare o mișcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă și lichid interstițial, niciodată hemoragică
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale țesuturilor, imprimă plăgilor aspecte variate pe care nici o clasificare nu poate să le cuprindă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
produse de activele financiare. Valoarea de piață a titlurilor financiare se formează, în mod curent, în funcție de cererea și oferta pentru titlurile respective și reflectă estimările, anticipările lumii de afaceri în legătură cu performanțele acelor active, ale firmei emitente sau ale activității economice subiacente titlului. Din punct de vedere al modului în care acestea sunt create, ele se împart în trei mari categorii: 1) titluri primare; 2) titluri derivate; 3) titluri sintetice. Titlurile primare, denumite și titluri financiare sunt cele emise de utilizatorii de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pe tine dacă nu domini, prin cunoaștere și acțiune eficace, ambianța guvernată de un determinism pe care indiferența nu-l oprește nici să acționeze și nici să refuze acordul proiectelor noastre, cu realizarea lor. Totodată, ea se sprijină pe ipoteza subiacentă, greu de susținut, că trăim într-o lume fără repere axiologice, în care toate alegerile sunt echivalente. Ori, dacă ar fi așa, alegerea între variantele de acțiune nu are sens, decizia devine arbitrară, iar libertatea imaginară. Respingând această interpretare, nu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se plantează pe suprafețe mari. IV. CLIMA Prin așezarea geografică în cadrul țării, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, are un climat temperat continental ce rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni, cu trăsături specifice pentru această regiune. Astfel, suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic înclinată spre Câmpia Moldovei și de o zonă mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pentru susținerea ideii că excluderea trupului din esența sa corespunde «realității înseși a lucrului». ) Unul dintre acestea se referă la indiviziblitatea spiritului prin opoziție cu divizibilitatea trupului, de unde se deduce că acestea două au naturi distincte. Argumentul conține și ideea subiacentă a unității și simplității conștiinței individuale. Descartes a mizat cu siguranță mai mult pe plauzibilitatea ei intuitivă, și de aceea a fost considerată de către mulți adevărată. Nu putem ști însă cu siguranță dacă el s-a gîndit la posibilitatea ca
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
creșterea riscului de apariție a cardiopatiei ischemice la niveluri apropiate de cele înregistrate la sexul masculin. Bibliografie 1.3. Florin MITU, Clementina COJOCARU Sindromul metabolic este o problematică actuală, care suscită interesul clinicienilor și al cercetătorilor prin complexitatea mecanismelor fiziopatologice subiacente dar și prin reflectarea acestora într-o patologie diversă, cardiovasculară, metabolică, digestivă, respiratorie, endocrinologică și chiar neoplazică. Agregarea factorilor de risc cardiometabolic la același pacient a fost descrisă pentru prima dată de Reaven (1988), ulterior fiind elaborate multiple seturi de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
presiunii arteriale doar în aceste modele hipertensive. Procedura chirurgicală (șobolan): animalul se cântărește și se anesteziază (ex. cloral hidrat 4%). Se localizează grăsimea periovariană printr o incizie dorsală de 10 mm care pleacă de la baza cozii, urmată de dilacerarea mușchiului subiacent. Ovarul se găsește pe fața inferioară a paniculului adipos. Se plasează o ligatură la nivelul oviductului și se îndepărtează ovarul. Se suturează în două planuri - peretele abdominal cu suturi resorbabile, iar tegumentul cu fire neresorbabile sau clame. Postoperator, animalele vor
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
că, odată gestul făcut, „s-ar fi putut și altfel“ generează coșmarul celui nehotărât. Lucrurile ar fi arătat „altfel“ dacă nu aș fi hotărât așa. Și totuși numai acest „așa“ este real, în timp ce „altfel“ s-a pierdut definitiv în gestul subiacent al eliminării mele, în neantul posibilului condamnat să rămână posibil. Înființând, orice hotărâre desființează în jurul ei un potențial de ființă. Instituirea de ființă are loc pe spezele unei prealabile condamnări la a nu fi. Tocmai obligația de a săvârși această
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
două tipuri: factori externi și factori interni. Factorii externi formează personalitatea aparentă acele trăsături de personalitate pe care le observă ceilalți. Dar sub acestea există un set de trăsături interioare, care formează baza personalității. Deși factorii externi reflectă factorii interni subiacenți, aceștia pot varia de la persoană la persoană. Cattell a considerat că există șaisprezece factori interni esențiali, pe care îi posedă fiecare om într-o măsura mai mare sau mai mică. Teorii umaniste ale personalității Carl Rogers percepe personalitatea ca o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la suprafață epiteliilor poate fi urmată de eliminarea teritoriului necrozat și constituirea unor eroziuni, când sunt superficiale și ulcere când depășesc membrana bazala a epiteliului afectând submucoasa și chiar țesutul conjunctivo - muscular subiacent. Zonele mortificate din pulmoni se pot elimina pe calea bronhiilor și se formează caverne și pseudocaverne. Primele sunt căptușite cu o reacție conjunctivo-vasculară, secundele sunt delimitate cel mult printr-o reacție congestivo- hemoragica sau granulocitară. Menționam de asemeni posibilitatea calcificării
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tromboplastinei și a trombinei tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate; este deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase eroziuni ale suprafeței acestora. Histologic, depozitul fibrinos apare ușor oxifil în colorația tricromica, ușor PAS pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în masă lui ochiuri de țesut seros, hematii, leucocite și germeni, izolați sau aglomerați. Este caracteristică pulmonului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
angiocolita recidivantă → abcese intrahepatice; reapariția icterului obstructiv; ileus biliar; fenomen de stenoză duodenală secundară; leziuni renale secundare angiocolitei; leziuni secundare de pancreatită cronică, oddită, coledocită. Radiologia: - fistula bilio-biliarăcolangiografia intravenoasă - litiază + modificări morfologice ale CBP (dilatare supraiacentă și aspect aproape normal subiacent); - fistula bilio-digestivă: - radiografia simplă (fig.V.1): litiaza; calculi cu sediu aberant În aria abdominală; pneumobilia. Tratament: Obiective: să rezolve boala primitivă; să desființeze fistula; să asigure tranzitul biliar și digestiv; să trateze eventualele complicații ale fistulelor. Fistula bilio-biliară - colecistectomie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
IVLRA: 81) B: săru' mîna ↓ bună dimineața. A: ă: să vi-l prezint pe fratele meu↓ răzvan și ei sînt colegii mei dan [udrea↓ sportu (IVLRA: 86). Interpretarea dublării la nivel transfrastic 12 pune în evidență existența unor mecanisme pragmatice subiacente acestui fenomen. În secvența următoare, reluarea rezultă dintr-o strategie de autocorecție, cu rol de clarificare referențială: vorbitorul A evocă prin clitic un referent implicit din discurs (ideea despre care vorbește B) și apoi îl clarifică prin substantiv, în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de obicei, scrise), cu grad ridicat de planificare; dimpotrivă, sistemul limbii vorbite, spontane, puțin planificate, are caracter dinamic, deoarece rezultă prin actualizarea dialogică a unor ilocuții ancorate contextual. Diferențele care apar între prescripțiile normative și discurs rezultă din mecanismele pragmatice subiacente proceselor de semnificare în cadrul interacțiunii verbale și sunt posibile doar în limitele particularităților tipologice ale unei limbi date. Îndepărtarea uzului de formele standard prin opțiunile de care dispun vorbitorii se corelează cu opoziții funcționale specifice sistemului pragmatic al limbii, care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]