11,661 matches
-
specialist în relații publice" apare în comunicarea orală mult mai des decît în scris. Exemplele scrise se găsesc mai ales în internet și provin adesea din pagini personale, bloguri și forumuri: "care sînt frustrările mele, de jurnalist, legate de piariști" (subiectiv.ro); "atitudinea și comportamentul unui piarist influențează imaginea unui brand" (wordpress.com); "de la începutul anului am angajat patru tineri piariști" (wall-street.ro). Există și forma feminină piaristă: "dezbaterea dintre cei doi a fost abrupt tăiată de la rădăcină de o piaristă
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
toată ciudățenia ei. Lucrurile se complică însă și mai mult cînd Mircea Zaciu incriminează scrierea lui Goma, care, în optica d-sale, ar devansa "subiectivitatea general-acceptată a autorului de jurnale", cîrmind spre "permisivitate": "Este o mare diferență între a fi subiectiv și a fi permisiv, adică de a-ți permite să arunci epitete și lucruri infamante la adresa unor apropiați ai tăi sau la adresa unor personaje pe care le cunoști prea puțin, să afirmi cu foarte mult aplomb lucruri la care nu
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
făcut-o. Culege mărturii din diverse colțuri de lume, se duce împreună cu cei doi frați și sora lui la Bolechow, unde mai găsesc cîțiva vîrstnici ce au cunoscut familia Jäger. Consemnînd această anchetă - cu zvonurile, pistele false, minciunile și adevărurile subiective ale martorilor, scriitorul pune în paralel confesiuni dureroase despre relațiile din copilărie cu frații lui și își însoțește povestirea cu relecturi ale unor episoade biblice, pretext de meditații asupra surselor invidiei, crimei, lașității și curajului. Trei convingeri domină textul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
mai mult, o artă, o filosofie și un stil, așa cum și E. Lovinescu a progresat în înțelegerea lui ca fenomen mult mai complex. În înțelesul elementar, onestitatea foarte tânărului E. Lovinescu însemna a comunica pur și simplu o impresie, inevitabil subiectivă, despre o carte. Impresionismul însemna asumarea acestei subiectivități. Extrem de interesant este felul în care a evoluat impresionismul critic. Profesionalizarea criticii înseamnă și adoptarea unei critici de direcție, și conectarea literaturii române la Europa - Lovinescu o făcuse cel mai ferm - și
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
înlocuită de un regret. La sfârșitul carierei, ni-l imaginăm pe E. Lovinescu reflectând: ce bine ar fi să fie critica o știință, riguroasă, obiectivă și ireproșabilă în judecăți, după atâtea instabilități, dispute, pricinuite de înțelegerea criticii ca o artă, subiectivă și vulnerabilă în aprecieri, în revizuiri reproșabile, discutabile la nesfârșit! Dar nu-i mai puțin adevărat că E. Lovinescu își reprimă o satisfacție secretă: ce bine că, totuși, critica nu e o știință, ceea ce ar transforma-o într-un instrument
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
prestigiu științific, prin aluzia vagă la dispute filosofice onomasiologice și mai ales prin citarea detaliată a dicționarelor. Autorul textului se plasează astfel în interiorul unei paradigme de discurs căreia îi contrazice permanent regulile. Șubrezenia textului e dată de faptul că interpretările subiective, insinuările, atribuirile de intenții se bazează pe aparente date obiective, pro-venind din interpretarea aberantă a practicilor curente ale lumii culturale și științifice. Prima acuzație are ca premisă ideea că modificarea propriului text, la reeditare, e o practică anormală și vinovată
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
termeni sînt preluați în română ca atare - e cazul lui blogging ("bloggingul despre locul de muncă", z.weblog.ro); alții sînt calchiați, de exemplu blogosferă - cu sensul "totalitatea blogurilor, comunitatea virtuală a bloggerilor": "blogosfera românească are nevoie de oameni noi" (subiectiv.ro). Adesea e greu de spus dacă e vorba de un calc sau de o creație independentă, similară în mod accidental cu termenul din engleză; și în română apare cuvîntul-valiză blogoree (din blog și logoree). Sînt cu siguranță creații ale
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
pentru că teroarea care pare, văzută din afară, insuportabilă, ricoșează în realitate pe suprafața alunecoasă a ironiei populare, nereușind să pătrundă în interior, nereușind o presiune interioară pe măsura grozăviei ei istorice. Deci, revolta nu se produce pentru că nu are condiții subiective (predispoziția psihologică), dar nici obiective (impactul real al terorii asupra indivizilor). Astfel se ajunge la paradoxala situație în care un popor care nu poate fi manipulat poate fi totuși guvernat cu ușurință. Libertatea interioară se transformă în condiție și chiar
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
siluete mișcătoare, o superbă tânără căreia nu i se pot vedea trăsăturile feței (deoarece n-au fost desenate) sau un șal de angora gălbui, care încălzește genunchii naratoarei. Aceasta și fiindcă o parte din povestiri sunt la persoana întâi, asumat subiective, personale stilistic. E limpede că în multe dintre texte se răsfrâng, într-un fel sau altul, experiențe biografice ale autoarei, dispuse în "dosare" separate (nepoată, fiică, soție, mamă, rudă, gospodină, confidentă, colegă, corectoare, scriitoare...), dar învălmășite în fluxul vieții și
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
scrie undeva, într-un eseu, că marii istorici români au un orizont enciclopedic. Iorga e un caz semnificativ. Chiar el spune că a simțit nevoia să abordeze în lucrările sale de istorie și alte științe, complementare istoriei. Alt factor e subiectiv: sunt oameni rari, de geniu, cu vaste cunoștințe în varii domenii, cunoscători de multe limbi moderne, dar și de limbi clasice, latină, greacă, slavonă. Cum a fost Iorga însuși. La fel, și Hasdeu. Dar e o deosebire între ei: Iorga
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
precum gândurile despre dragoste". Ea îți dă "senzația unei indiscreții platonice", "acel neprețuit sentiment care îl face pe cititor să înșface telefonul și să-l sune pe fratele-scriitor, iar pe criticul literar să mai amâne recenzia pentru a depăși copleșeala subiectivă de după lectură". În schimb, Nicolae Manolescu o tratează cu elogii mai laconice: "spirituală", "inteligentă", "plastică", "admirabilă". Inteligentă, da, spirituală, da, însă plastică și admirabilă, nu prea... Ceee ce îi lipsește în mod vădit autorului este capacitatea de a da concretețe
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
seninătate că atât selecția opiniilor critice pe care le citează, cât și aprecierile pe care le face pe parcursul cărții sunt instrumente aflate în serviciul vanității autorului. Scriitorul nu se mulțumește să renunțe la orice pretenție de obiectivitate, ci supralicitează caracterul subiectiv al autobiografiei sale: "Șiretlicul autorului e de a-și ascunde egolatria sub vălul ludic postmodernist..." (p. 256). Cititorul este încurajat să se întrebe dacă întregul volum nu a fost un simplu joc, interpretare care permite personajului principal să-și păstreze
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]
-
istoria literaturii române, toată? Dar nu e chiar atât de lungă. În fond cea modernă începe abia pe la 1840. Hai mai bine să spunem totuși că este vorba de o istorie personală a literaturii, de acele cărți de mare însemnătate subiectivă, care pot fi apărate oricând cu argumente afective. îmi închipui că pentru dumneavoastră ar fi, poate, interesant cum ajunge istoria literaturii la unul cu profesia mea. Fiind os de moldovean, născut la Iași, e ușor de înțeles că în familie
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
s-a desfășurat în ordine cronologică înaintea activității A3.1. Obiective specifice: Informarea elevilor cu privire la posibilitățile de continuare a studiilor universitare. Facilitarea identificării motivațiilor care stau la baza alegerii statutului de student. Prevenirea renunțării la studiile universitare prin diminuarea barierelor subiective care iau naștere din mentalități specifice ruralități. Finalități/rezultate expectate pentru elevi: 1. Elevii vor cunoaște: avantajele personale și sociale ale profesionalizării la un nivel superior de calificare; cerințele intelectuale, atitudinale și comportamentale ale statutului de student; specificul studiului academic
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
prezice nivelul ocupațional atins, performanța academică și profesională și persistența în tipul de traseu de carieră ales. Raportarea la performanța școlară nu poate înclocui culegerea datelor prin teste, fiind un indicator insuficient al abilității intelectuale, fiind un cumul de evaluări subiective, axat predominant pe măsurarea abilităților analitice și mnezice. Deși aceste aspecte sprijină performanța școlară, reflectă aspecte limitate ale capacității elevilor. Pe piața testelor, există o gamă largă de baterii de testare a aptitudinilor, de la cele măsurând abilitatea eductivă (reprezintă abilitatea
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
integrare pe piața forței de muncă, construirea unei cariere și avansarea pe treptele acesteia. Sunt evaluate și comparate oportunitățile de studiu, factorii de susținere (situația financiară, suportul familial, sprijinul profesorilor, media școlară), dar și barierele, obstacolele de ordin obiectiv și subiectiv pe care elevul le resimte în legătură cu obiectivul continuării formării sale. Un obiectiv de primă importanță este, de asemenea, stabilirea gradului de compatibilitate dintre sine și diverse roluri ocupaționale. În acest sens, consilierul asistă procesul de autoevaluare, informând asupra celor mai
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
pentru opțiuni total diferite față de cele pe care le-a făcut. Dar nu problema unui alt climat cultural și a unei alte atmosfere artistice se pune în acest caz, ci problema unui sever program interior și a unei adevărate mitologii subiective - ambele aproape cu o existență apriorică în metabolismul artistic al pictorului și în orizontul său intelectual. Pentru că în ciuda viziunii sale antropocentriste, în ciuda unui umanism care i-a impregnat fiecare fibră a picturii și în ciuda unei adevărate fascinații pentru individualitatea și
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
scriitorul nu este niciodată izolat. Abordând teme esențiale, atât în interiorul unui context socio-istoric opresiv, cât și în afara lui, analizându-le cu o gravitate specifică, el devine, nolens-volens, parte integrantă a discuției și reflecției publice. Nici în sfera mitologiilor, oricât de "subiective", nici în cea a literaturii de investigație a raporturilor omului cu Istoria, nu mai poți pătrunde și avansa fără să te oprești (și) la cărțile lui Octavian Paler, să le citești cu atenție și să meditezi pe marginea lor. Dincolo
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
a personalității literare a Anei Blandiana. Îi poartă amprenta distinctă. Dovedește o maturitate și o subtilitate de romancieră exersată la școala de proză europeană, deschisă realismului epic și poematic, dar și modernismului fantasmatic și analitic. E un roman al conștiinței, subiectiv, dar și de conștiință, așadar obiectiv. Un roman de o complexă ambiguitate umană și istorică, despre omul prins într-o istorie inumană. Cronică politică și meditație alegoric-poematică, romanul se susține prin marea autenticitate a trăirii - etice și literare - individuale și
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
supusă analizei demonstrează cu asupra de măsură valabilitatea acestei afirmații. Entuziasmul melancolic este o carte de critică literară care datorează mult gustului, sensibilității și experienței lirice ale poetului Ilie Constantin. În mod firesc, selecția temelor și a poemelor este una subiectivă, în rezonanță cu opțiunile autorului în spațiul poeziei. În general comentariile sunt corecte, poemele sunt ilustrative pentru temele supuse discuției. Inteligent și atent, exegetul trece uneori dincolo terenul îngust al criticii tematice, face observații de ordin general, de luat în
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
doua în 2006) și Efectul "Echinox" sau despre echilibru (2003). Din aceleași intenții s-au născut și primele două volume, consacrate de critic orașului în care trăiește din 1965, când devenea student: Clujul meu. Oameni și locuri. șIț O istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților (2006) și Clujul meu.șIIȚ Anii șaptezeci (2007), ambele apărute la Casa Cărții de Știință, cu promisiunea unor continuări. Dacă primii doi Petru Poantă vor dispărea sau numai se vor estompa din ce în ce mai mult cu
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
câtuși de puțin să realizeze o reconstituire documentară, turistică, istorică sau subsumată oricărei alte convenții. Clujul său, strict personal, beneficiază de o tehnică a explorării secvențiale, foarte bine pusă la punct. Primul volum realizează, așa cum anunță în subtitlu, "o istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților", edificiu central și definitoriu, atât pentru oraș, cât și pentru scriitorul care îl evocă pornind de la un pretext, de la un eșantion semnificativ de istorie trăită. Autorul cunoaște dificultățile pe care le va avea de
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
spațiul ei s-au inaugurat diverse forme de ritualuri ale lumii moderne, concomitent cu subminarea, mai mult sau mai puțin discretă, a unor mituri oficiale" (p. 9 în primul volum). Pe lângă aceste dimensiuni, desfășurate pe zeci de pagini de istorie subiectivă și sociologie afectivă, există, după cum afirmă Petru Poantă, inspirat de Gaston Bachelard, și "casa mea onirică, locul unde au fost posibile câteva reverii culturale originare". Casa de Cultură a Studenților devine în acest mod un personaj fabulos, încărcat de istorie
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
în raport cu locurile pe care le străbate, cu vestigiile trecutului în fața cărora poposește, printr-o dublă ecuație, pe de-o parte considerînd că "geografia este mai ales istorie", pe de alta prin asumarea emoțională a istoriei, prin cufundarea ei în durata subiectivă, cea născătoare de "miraculos", de acel "Miraculos" pe care-l simte "dispersat în vreme ca într-un văzduh de sfîrșit de vară, din care puteam să-l adun fulg cu fulg și să-l recompun, pentru a-i afla forma
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
găsesc la nivelul construcției și al conflictului. Cartea se mărginește să prezinte siluetele profesorilor și, foarte rar, atmosfera din cancelarie. Un conflict propriu-zis nu există, iar intriga este și ea slab schițată. Perspectiva din care sunt prezentate evenimentele este una subiectivă. Formula estetică a acestui tip de roman (obiectiv) nu este respectată, lipsind atitudinea obiectivă a autorului. Caracterul de idealitate a naratorului, singurul personaj cu o viziune și cu un comportament corect din întreg romanul, erodează fondul de autenticitate al scrierii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9131_a_10456]