3,238 matches
-
arbitrar, acordând un loc atât de important elementului subiectiv? În schimb, problema se pune cu acuitate în cazul criticii. Și nu numai că a fost interzisă prezența elementului subiectiv în paginiule ei, fiind controlată sever, dar se susține îndeobște că subiectivitatea ar denatura actul criticii, că i-ar anihila orice valoare, făcând-o efort inutil. În acest context trebuie să disociem critica literară de critica filologică, chiar dacă cele două prezintă unele asemănări.Așadar. acest vinovat element subiectiv, care apare atât de
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
critica nu este descifrarea unei opere pentru a deveni contrariu acesteia. Critica de poezie este, dincolo de înțelegerea profundă,vibratoare a semnelor, este o afirmare a valorii. Trebuie să înțelegem că eul criticului, la fel ca și eul poetului este o subiectivitate inversă. Dintr-o expresie dată, și poet, și critic-obțin lucrarea care este pro-glob, pentru un aspect esențial al proglobmodernului, noul curent indentificat de mine în actuala evoluție a poeziei,și artei, în contextul globalizării. Criticul-parazit al poeziei, pot spune, că
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
ați trăit cam o jumătate de secol, este atât de luminoasă, încât nu pot să nu vă-ntreb, de la început, naiv și pueril: de ce? Simplu. Din dragoste! Și pentrucă a fost, în ochii mei, „cel mai!”. Dar sunt sigură că subiectivitatea mea se întemeiază pe o realitate foarte puternică! Cum v-ați cunoscut cu cel care urma să vă fie soț? Ei, parcă a fost ieri... Eu eram studentă la „Drept”, în anul doi, iar el era în patru, la Arte
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Viorel Savin) Poetul, prozatorul și dramaturgul Viorel Savin, continuă să fie un vibrant și luminos animator cultural în orașul meu - și-al lui -, care este Bacăul. Dar, în loc să vă vorbesc foarte doct și competent, prefer să însoțesc aceste rânduri cu subiectivitatea mea, întotdeauna admirativă în fața valorii reale, în fața oamenilor de bine. Am norocul să fiu prieten cu acest scriitor - era să scriu „mare”- dar m-am temut să nu par apologetic, deși ar fi cazul. I se cuvine! Am norocul să
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
într-o zonă de stepă semipolară, cu ierni timpurii, cu multă zăpadă și foarte geroase. Acolo, undeva, trebuia că se află și inamicul, pentru că din Brașov până la Rostov am venit timp de o lună fără luptă”. Ceva mai obiectiv decât subiectivitatea aceasta, nu există. Pentru că se regăsește în hârtiile oficiale rămase de-atunci: „Ordinul primit la 31 august 1942 pentru Armata a 3-a Română era acela de a prelua de la trupele germane și italiene apărarea pe Donul mijlociu, între Kletskaia
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . 3. Despre intersubiectivitatea divină Părintele Profesor Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fircărui Subiect treimic îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită a Persoanelor Sfintei Treimi. Caracterul pur al Subiectelor divine presupune o deplină intersubiectivitate a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
al Subiectelor divine presupune o deplină intersubiectivitate a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct întreaga ființă divină. Tatăl Îl naște pe Fiul, însă aceasta nu presupune oarecum că Fiul este un obiect al Tatălui. Fiecare își trăiește propria subiectivitate într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște pe Sine în Fiul și prin Fiul, numai întrucât Fiul ca imagine reală a Tatălui proiectează spre Tatăl existența
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată că: „Tatăl se cunoaște pe Sine în Fiul și prin Fiul, numai întrucât Fiul ca imagine reală a Tatălui proiectează spre Tatăl existența Sa, ca Fiu al Tatălui; dar și Fiul Se cunoaște pe Sine prin aceasta
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
existenței primite de la Tatăl, iar Tatăl se bucură de darul darului său primit de la Fiul” . Relațiile intratreimice exprimă un mod de existență în care sunt ținute împreună atât unitatea cât și distincția. Într-o reciprocă interioritate a Persoanelor se întărește subiectivitatea proprie și a celorlalte Persoane în relații unitare. Unitatea este trăită prin distincțiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice într-un act de comuniune profundă. Distincția nu dispersează unitatea și unitatea nu anulează distincția. Persoanele Sfintei Treimi sunt desăvârșit interioare din
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
ei, căci fiecare parte în ea se identifică cu întregul, exprimă întregul, vrea tot ce vrea întregul, nu există în afara întregului". Taina sobornicității descoperă în viața Bisericii viața perihoretică a Sfintei Treimi. În această cuprindere de către fiecare ipostas divin, în subiectivitatea sa pură, a obiec �tivității subiective a celorlalte două persoane divine, ca subiectivitate a sa, subiec �tivitate care constituie pentru celelalte forma obiectivă a aceluiași conținut subiec �tiv, în această trăire a întregului univers divin de către fiecare persoană divină, dar
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
tot ce vrea întregul, nu există în afara întregului". Taina sobornicității descoperă în viața Bisericii viața perihoretică a Sfintei Treimi. În această cuprindere de către fiecare ipostas divin, în subiectivitatea sa pură, a obiec �tivității subiective a celorlalte două persoane divine, ca subiectivitate a sa, subiec �tivitate care constituie pentru celelalte forma obiectivă a aceluiași conținut subiec �tiv, în această trăire a întregului univers divin de către fiecare persoană divină, dar în legătură cu întregul treimic, se află și taina întregului din Biserică. Biserica este sobornicească
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. N-am dori să naștem, Doamne ferește, zâzanii, prin citările selective ale frânturilor de poeme ori de scrieri în proza, cernute prin subiectivitatea noastră (inerentă!) - dar nici nu se face să prezinți o carte, fără ... ceea ce conține cartea, măcar că “întărâtare”/chemare/îndemn la lectură. Și la admirație a orfismului valah, “de oriunde ar fi el iscat și venit”! Așa că, asumându-ne, conștient, inconvenientele
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
bust sau cap, portretul nu poate fi considerat niciodată o copie, el este transfigurare, chiar și atunci când artistul alege fotografierea. Un bun portret ne spune că nicicând nu vom mai vedea acea ființă aidoma și că suntem prinși în mrejele subiectivității artistice. Mai mult, oricâte imagini am vedea de la aceeași ședință fotografică, constatăm, prin acumulare, o îndepărtare a fotografiilor de model, ca și cum acesta s-ar refuza prizonieratului. De aici, un straniu paradox: nu putem poseda în mod absolut un corp decât
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
Elisabeta Iosif. Concluziv, realizarea scriitoricească pentru aceste povestiri se interpretează în afirmația esteticianului Lucian Strochi definind categoria literară a fantasticului: „Fiu al imaginarului, fantasticul satisface nevoia noastră de mister, nevoia noastră de a reașeza lucrurile în univers în funcție de sensibilitatea și subiectivitatea noastră, revolta noastră anistorică.” Salut apariția volumului Globul de cristal al scriitoarei Elisabeta Iosif, cu satisfacția unei lecturi de rafinament artistic și acuratețe literară. Cristina Ștefan- 25 apr 2010 Publicat în volum Însemnări (ne)critice- jurnal de lectură, Cristina Ștefan
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
dar și..mai mult faptul cât tu le-ai dat like.. După cum s-ar zice :„Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînțeles.” -Nichita Stănescu Oare chiar place sau să fie acolo un intreg complex al placerilor, preferințelor, subiectivităților...? Desigur că, pentru aceea ce sunt liberi cu adevărat - ce nu se gândesc la vreun 'folos reîntors', ci sunt generoși, necomplexati, atunci chiar este un gest nepremeditat și fără prea mare importanță, e dăruit și atât! Însă, nu este tot
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
din România. Literatura memorialistică, deosebit de densă și bogată după anul 1989, se constituie într-o altă modalitate de culegere de informații. Evident că se impune o cenzurare laborioasă și atentă a informațiilor provenite de aici pentru că se face simțită adesea subiectivitatea și chiar patima împotriva regimului comunist. Există, de asemenea, pe piața de carte din România un bogat segment memorialistic al celor care, în timpul dictaturii comuniste au ocupat funcții diverse, mai importante sau mai obscure, în aparatul administrativ al statului ori
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . 2. Despre intersubiectivitatea divină Părintele Profesor Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fiecărui Subiect treimi îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită a Persoanelor Sfintei Treimi. Caracterul pur al Subiectelor divine presupune o deplină intersubiectivitatea a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]