10,016 matches
-
trebuie să aibă cel puțin un asociat și maxim 50 de asociați. Capitalul social trebuie să aibă o valoare de minim 100.000 lei, din care maxim 60% poate fi aport în natură, iar restul în numerar. Mărimea capitalului social subscris inițial trebuie să corespundă obiectului de activitate cu care se înmatriculează firma. Principalele caracteristici și avantajele S.R.L.: - capital inițial relativ mic; - număr relativ mic de asociați; - răspunderea asociaților se reduce la plata părților sociale; - un asociat poate să înființeze și
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a-i servi la . ȘEFUL CAZIERULUI JUDICIAR Anexa 4 CAMERA DE COMERȚ INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ AVIZ A. DENUMIREA SOCIETĂȚII B. FORMA JURIDICĂ C. SEDIUL SOCIETĂȚII D. REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATORII SĂI: 1. 2. 3. E. OBIECTUL DE ACTIVITATE: . F. CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS TOTAL LEI, ESTE (NU ESTE) suficient pentru scopul urmărit de societate. Pe baza actelor depuse la dosar și a verificărilor efectuate, acordă (nu acordă) aviz favorabil funcționării comerciale, fiind considerată de utilitate, iar până în prezent nu s-au înregistrat sesizări
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
DE ACTIVITATE 9. Domenii de activitate: producție, comerț intern, servicii, importexport, construcții 10. Activități principale: 11. Obiectul de activitate: 12. Durata societății: 13. Modul de dizolvare și lichidare a societății: IV. CAPITALUL SOCIAL 14. Tip de participare 15. Capital social subscris: (total în lei) din care lei $ 16. capital social vărsat: lei din care lei $ 17. Termenul la care se va vărsa integral capitalul social subscris: 18. Numărul total de părți sociale: 19. Valoarea unei părți sociale: 20. Din care: valoare
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
dizolvare și lichidare a societății: IV. CAPITALUL SOCIAL 14. Tip de participare 15. Capital social subscris: (total în lei) din care lei $ 16. capital social vărsat: lei din care lei $ 17. Termenul la care se va vărsa integral capitalul social subscris: 18. Numărul total de părți sociale: 19. Valoarea unei părți sociale: 20. Din care: valoare aport în natură din care lei $ 21. Participarea străină la capitalul social - lei din care lei $ 22. Aportul la capital, părțile sociale și cota de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
alimentat la început din taxa de înscriere în cooperativă apoi din prelevări din beneficiul anual în cotă de maximum 10%; răspunderea solidară și nelimitată a membrilor, la început, pentru ca apoi să se revină la limitarea răspunderii la nivelul părților sociale subscrise; acordarea de împrumuturi pe termen scurt; membrii consiliului de administrație erau plătiți cu o remunerație fixă și cu o cotă parte din beneficiu. Datorită faptului că H. Schulze-Delizsch a încercat să organizeze cooperativele de credit înființate de el ca pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru a beneficia de serviciile sale. Orice organizație de afaceri are nevoie de capital pentru a opera cu succes pe piață, pentru a se dezvolta și pentru a concura cu alte întreprinderi. Atunci când contribuțiile membrilor sub forma părților de capital subscrise sunt insuficiente, societatea trebuie să obțină fonduri din alte surse (bănci, alți investitori). Dată fiind remunerarea cu o dobândă scăzută a capitalului, atragerea de fonduri pentru investiții de pe piața financiară este destul de dificilă pentru o societate de tip cooperatist Situația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
una dintre diferitele obligații pentru a obține calitatea de membru. Într-o cooperativă membrii nu subscriu părțile de capital pentru că urmăresc obținerea de profit de pe urma capitalului investit, ci pentru a beneficia de serviciile acesteia. Putem afirma că aceste părți sociale subscrise reprezintă " plăți efectuate în avans pentru obținerea unor servicii viitoare"18. În privința remunerării capitalului pot exista două situații: dacă rata limitată de remunerare a capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pot exista două situații: dacă rata limitată de remunerare a capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate, atunci ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă de dividend asupra capitalului subscris și achitat este practicată în multe țări, deoarece ea corespunde cerințelor societăților cooperatiste în două moduri: membrii primesc remunerația pentru contribuția de capital numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate, atunci ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă de dividend asupra capitalului subscris și achitat este practicată în multe țări, deoarece ea corespunde cerințelor societăților cooperatiste în două moduri: membrii primesc remunerația pentru contribuția de capital numai când se obține surplus la sfârșitul anului financiar; societatea cooperatistă nu este obligată să remunereze părțile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se confruntă cu dificultăți financiare. Această practică de a plăti dobânzi reduse la contribuțiile de capital înseamnă, pe de o parte, o dobândă limitată la capitalul împrumutat, iar pe de altă parte, dividend sau dobândă limitate la părțile de sociale subscrise. În acest context, limitat înseamnă o rată a dobânzii sau dividendului care să nu depășească media sau rata standard plătită în mod normal pe piața financiară obișnuită. Prin intermediul acestui principiu ne apropiem mai mult de natura economică a societății de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
participarea membrilor la constituirea capitalului social în legislație este prevăzută obligativitatea pentru fiecare membru să subscrie un anumit număr de părți sociale proporțional cu activitatea viitoare sau tranzacțiile cu cooperativa. În majoritatea țărilor este prevăzută o limită minimă a capitalului subscris și vărsat (Franța, Belgia, Grecia, Italia, Portugalia). Referitor la alocarea surplusului (profitului) obținut în anul financiar și la remunerarea capitalului adus în cooperativă, din informațiile prezentate în Anexa 1 putem desprinde următoarele concluzii: legislațiile tuturor țărilor membre prevăd ca practică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un anumit stat. Astfel în privința dreptului de vot în adunarea generală, în majoritatea statelor federale este stabilită ca regulă generală principiul "un om un vot", dar în unele state este permisă acordare unui număr de voturi proporțional cu părțile sociale subscrise și vărsate, sau cu volumul afacerilor efectuate cu cooperativa. Atunci când o cooperativă îndeplinește cerințele prevăzute în legea statului respectiv privind corporațiile este recunoscută ca persoană juridică și va trebui să respecte toate prevederile legilor aplicabile tuturor categoriilor de organizații de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în primele trei luni ale anului calendaristic; să ia parte la toate acțiunile hotărâte de către autoritățile alianței în sprijinul politicilor sale. Activitatea oricărui organism, indiferent de factura sa, necesită resurse financiare. Finanțarea activităților ICA este asigurată din următoarele surse: cote subscrise și vărsate anual de către organizațiile afiliate, a căror mărime este stabilită proporțional cu activitățile economice și în concordanță cu o formulă stabilită de Adunarea Generală pentru diferite sectoare cooperatiste; fonduri alocate prin înțelegeri cu agenții de dezvoltare; vânzarea publicațiilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prin textul legii se reglementează împărțirea excedentului net de exploatație, în felul următor: 10% pentru fondul de rezervă, 5% pentru propagandă în interes cooperatist, maximum 12% pentru consiliul de Administrație și comisia de Cenzori , o parte era destinată remunerării capitalului subscris și vărsat de asociați, restul se distribuia asociaților în raport cu participarea fiecăruia la obținerea excedentului. În partea finală a legii din 1929, sunt prevăzute înlesnirile fiscale și procedurale acordate cooperativelor. Între acestea amintim: * scutirile prevăzute de legea pentru unificarea contribuțiilor directe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu rezultatele obținute în diminuarea cheltuielilor de producție și în sporirea eficienței activității din toate sectoarele unității, potrivit cu dezvoltarea și cu posibilitățile economice ale acesteia. Observăm că spre deosebire de cooperativele existente înainte de 1945, în care membrii erau retribuiți prin remunerarea capitalului subscris și vărsat, prin remunerarea muncii și prin participarea la profit (excedent) în funcție de volumul activităților desfășurate cu cooperativa, în CAP membrii erau remunerați numai prin salariu. Ei au fost transformați din proprietari de teren în simpli lucrători agricoli salariați. În tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vot și modul de participare a membrilor asociați la împărțirea profiturilor. Astfel, în timp ce la societățile comerciale înființate potrivit legii 31/1990 numărul de voturi de care poate dispune un asociat este proporțional cu numărul de acțiuni sau de părți sociale subscrise, în cazul societăților cooperatiste fiecare asociat are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părților sociale subscrise. Singura excepție apare în cazul cooperatorilor persoane juridice care pot avea dreptul la un număr limitat de voturi. Tabelul 4.12 Studiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
legii 31/1990 numărul de voturi de care poate dispune un asociat este proporțional cu numărul de acțiuni sau de părți sociale subscrise, în cazul societăților cooperatiste fiecare asociat are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părților sociale subscrise. Singura excepție apare în cazul cooperatorilor persoane juridice care pot avea dreptul la un număr limitat de voturi. Tabelul 4.12 Studiu comparativ între caracteristicile diferitelor tipuri de societăți comerciale și societatea cooperatistă Societatea în nume colectiv Societatea în comandită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
încheiate în formă autentică între mai mulți asociați (numărul minim de asociați diferă de la o țară la alta, dar și în funcție de sectorul de activitate în care operează) Responsabilitatea asociaților -solidară și nelimitată. -comanditații solidar și nelimitat. -comanditarii în limita capitalului subscris și vărsat -comanditații solidar și nelimitat. -comanditarii în limita capitalului subscris și vărsat -limitată la valoarea aporturilor la capitalul social. -limitată la valoarea aporturilor la capitalul social. poate fi solidară și nelimitată sau limitată la capitalul subscris și vărsat. Constituirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociați diferă de la o țară la alta, dar și în funcție de sectorul de activitate în care operează) Responsabilitatea asociaților -solidară și nelimitată. -comanditații solidar și nelimitat. -comanditarii în limita capitalului subscris și vărsat -comanditații solidar și nelimitat. -comanditarii în limita capitalului subscris și vărsat -limitată la valoarea aporturilor la capitalul social. -limitată la valoarea aporturilor la capitalul social. poate fi solidară și nelimitată sau limitată la capitalul subscris și vărsat. Constituirea capitalului -capitalul format din părți sociale transmisibile. -aport negociabil, în bani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în limita capitalului subscris și vărsat -comanditații solidar și nelimitat. -comanditarii în limita capitalului subscris și vărsat -limitată la valoarea aporturilor la capitalul social. -limitată la valoarea aporturilor la capitalul social. poate fi solidară și nelimitată sau limitată la capitalul subscris și vărsat. Constituirea capitalului -capitalul format din părți sociale transmisibile. -aport negociabil, în bani, bunuri sau drepturi de creanță și prestații în muncă. -aport transmisibil prin moștenire (dacă există clauză în acest sens). -capitalul format din părți sociale transmisibile. -aport
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se poate stabili un alt mod de distribuire a beneficiilor (cu respectarea anumitor limite); asociații pot decide alocarea unor cote din profit pentru constituirea fondurilor de rezervă și dezvoltare Există trei direcții de remunerare a membrilor asociați : -remunerarea capitalului social subscris și vărsat cu dobândă redusă ; -remunerarea muncii depuse în cooperativă ; remunerarea membrilor asociați prin participare la beneficii. Aceasta se va stabili în funcție de volumul (valoarea) operațiunilor efectuate de către fiecare asociat cu cooperativa. O parte din profit este alocat pentru fondurile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
este permisă transformarea societății cooperatiste în societate cu scop lucrativ. În ceea ce privește participarea la împărțirea profiturilor, în cazul societăților comerciale necooperatiste acestea se împart, de regulă, proporțional cu capitalul deținut. În cooperativă o parte din profit este folosită pentru remunerarea capitalului subscris și vărsat cu dobândă redusă iar o altă parte este împărțită între membrii asociați în funcție de valoarea tranzacțiilor efectuate cu societatea. În privința posibilității modificării capitalului social, în societățile comerciale acesta poate fi modificat doar în condițiile respectării acelorași reguli prevăzute pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a pământului, uneltelor , animalelor și altor mijloace aduse în societate (asemănător cu cel al CAP -urilor existente înainte de 1990); membrii asociați își păstrează dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse ca aport; responsabilitatea asociaților față de obligațiile societății limitată la părțile sociale subscrise; capitalul social este divizat în părți sociale egale ca mărime, prin statut trebuie să se prevadă numărul minim de părți sociale pe care trebuie să-l dețină o persoană pentru a dobândi calitatea de membru; fiecare asociat are dreptul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ca mărime, prin statut trebuie să se prevadă numărul minim de părți sociale pe care trebuie să-l dețină o persoană pentru a dobândi calitatea de membru; fiecare asociat are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părților sociale subscrise, exercitarea dreptului de vot putând fi mandatat unui alt membru asociat; părțile sociale nu pot fi tranzacționate, cedate sau gajate; calitatea de asociat încetează prin retragere, deces sau excludere (atunci când acesta nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de statut); gestionarea societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]