6,747 matches
-
de stagnare a apelor de inundaţie medii, ajunge până la 40 de zile în perioada de vegetaţie. Pentru aceste tipuri de zăvoaie este de preferat să se renunţe la regenerarea naturală şi să se adopte regenerarea artificială prin care se substituie speciile existente cu plopi euramericani. Pentru zăvoaiele de salcie de productivitate superioară pe locuri înalte în lunca şi Delta Dunării este indicat crângul simplu. Lastarii daţi de la colet se individualizează repede dacă se depun aluviuni pe cioate şi la
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
27 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 15 septembrie 2022, etc.). ... 99. Cum s-a statuat deja în mod constant, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare. În
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
5) din Constituție, fără însă a fi evidențiat modul concret în care textul fundamental este încălcat din perspectiva celei de-a doua critici de neconstituționalitate, care vizează afectarea principiului demnității și onoarei profesiei de avocat. Or, Curtea nu se poate substitui autorului unei sesizări de neconstituționalitate în formularea sau complinirea criticilor de neconstituționalitate. ... 50. În concluzie, a doua critică de neconstituționalitate exprimă, în realitate, nemulțumirea autorilor sesizării față de opțiunea legiuitorului pentru soluția legislativă reglementată la art. I din legea examinată
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
20. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. În considerarea acestui rol constituțional, instanța supremă a pronunțat, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
în numele dezideratului de asigurare a unei practici judiciare unitare, să fie deturnat scopul acestuia. ... 51. Distinct de această împrejurare, se impune a se reaminti că, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, ceea ce nu este cazul în prezenta procedură. Interpretarea legii reprezintă o etapă în procesul
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
și a părților acestuia; ... c) identificarea justificată a părților de imobil care, pentru a nu altera caracterul general al bunului cultural imobil: (i) nu pot fi transformate; ... (ii) pot suferi transformări limitate; ... (iii) pot suferi transformări majore sau pot fi substituite ori eliminate; ... (iv) trebuie eliminate, în considerarea caracterului lor nociv sau parazitar; ... ... d) identificarea impactului vizual și tehnic asupra vecinătăților intervențiilor propuse în proiectul supus avizării; ... e) identificarea restricțiilor (identificarea limitărilor generale de gabarit, de configurare a volumului, de finisaj
ORDONANȚĂ nr. 8 din 26 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264385]
-
pur teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o «procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii»“ (Decizia nr. 22 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1057 din 28 decembrie 2016). Verificând întrebarea „Dispozițiile art. 426 lit. b) și ale art. 431 din Codul de
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
din 15 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Lefter împotriva României, paragraful 18, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă nu se substituie unei cereri judiciare și nu anticipează faza de admitere a probelor, însă este vorba de o etapă obligatorie, care urmărește să impună reclamanților o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii, prin urmare o astfel de procedură
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată, astfel, că dispozițiile art. 318 alin. (1) și (15) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, întrucât procurorul se substituie în drepturile persoanei vătămate și îl favorizează pe suspect, iar judecătorul de cameră preliminară nu poate decât să confirme soluția procurorului. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime. Consideră că numai persoana vătămată poate să decidă renunțarea la urmărirea penală față de suspect sau inculpat, întrucât ea este cea care a suferit prejudiciul. Or, prin dispozițiile de lege criticate, procurorul se substituie persoanei vătămate și hotărăște în locul acesteia, având în vedere că judecătorul de cameră preliminară nu poate decât să confirme soluția procurorului. ... 7. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală apreciază că dispozițiile art. 318 alin. (1) și (15) din Codul
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
că prevederile art. 84 din Legea nr. 1/2011 au fost modificate prin Legea nr. 226/2020 emisă de Parlament, nesocotindu-se voința acestuia ca elevii să aibă gratuitate nelimitată și la transportul care nu este serviciu public. Astfel, Guvernul s-a substituit legiuitorului și a adoptat măsuri contrare celor adoptate de Parlament, restrângând în mod neconstituțional drepturi ale elevilor, ceea ce atrage neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021, în ansamblul său. ... 18. Se mai arată, în legătură cu încălcarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
României. Mențiunile din considerentele Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022) de la paragrafele 71-72, în sensul că organele judiciare, în absența intervenției legiuitorului, s-au substituit acestuia și au aplicat dispoziții legale care nu existau în fondul activ al legislației, reprezintă o deviere de la principiile statuate prin Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
juridice nu înseamnă că acest act este unul normativ, ci, din contră, reprezintă o expresie a dimensiunii atributive de competență a Constituției în accepțiunea căreia actul unei autorități poate duce la încetarea actului unei alte autorități, fără însă a se substitui acesteia. De asemenea, în această situație nu pot fi reținute nici dispozițiile art. 5 alin. (2) din Codul penal care prevăd că dispozițiile privind legea penală mai favorabilă se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, întrucât
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
diferită la situații similare a dispozițiilor criticate (fapt confirmat prin constatarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a existenței unei practici neunitare). Astfel, lipsa de intervenție a legiuitorului a determinat în sarcina organului judiciar necesitatea de a se substitui acestuia prin conturarea cadrului normativ aplicabil în situația întreruperii cursului prescripției răspunderii penale și, implicit, aplicarea legii penale prin analogie“ (paragraful 71). În acest context, în cazul în care instanța de apel a examinat incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
juridic, respectiv acea persoană care are legătură juridică de filiație cu părintele, nu legătură biologică, aceasta fiind exclusă în cazul înfierii cu toate efectele unei filiații firești, în cazul căreia legătura biologică de filiație era înlăturată prin voința legiuitorului și substituită cu cea juridică. ... 28. Ca și în cazul instituției moștenirii, atunci când trebuie reglementată situația unor drepturi, prevalează legătura juridică în raport cu legătura biologică de filiație. În aceste condiții, cum nici în cazul dreptului la moștenire legiuitorul nu a
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
respectiv acea persoană care are legătură juridică de filiație cu părintele, iar nu o legătură biologică, aceasta fiind exclusă în cazul înfierii cu toate efectele filiației firești, în cazul căreia legătura biologică de filiație este înlăturată prin voința legiuitorului și substituită cu cea juridică. ... 34. Practică judiciară în acest sens a fost identificată la Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
fiecare funcție în parte, nefiind necesar să se statueze separat, în altă ordonanță, sancțiunile pentru cei obligați la repararea prejudiciului sau a patrimoniului unității militare. ... 8. Dat fiind că decizia de imputare este titlu executoriu, emitentul acesteia - comandantul unității - se substituie judecătorului fără a îndeplini cerințele impuse de art. 124 și 126 din Constituție. După cum se menționează, contestația formulată împotriva titlului executoriu nu suspendă de drept executarea acesteia. ... 9. Se mai arată că nu este descrisă cu exactitate procedura recuperării
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
executării silite. Se mai arată că ordonanța reglementează soluții retroactive. ... 14. Astfel cum menționează autoarea, comisia de jurisdicție a imputațiilor din Ministerul Apărării Naționale, precum și celelalte comisii de jurisdicție a imputațiilor înființate la nivelul tuturor structurilor centrale s-au substituit în competențele instanțelor judecătorești în cauzele privitoare la ordonanța criticată, încălcând art. 126 din Constituție. ... 15. Referitor la art. 30 din ordonanță se arată că persoana nemulțumită se poate adresa instanței judecătorești competente de abia după trecerea unui interval de
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
statua de-odată asupra faptului și asupra dreptului“]^4. ^4 Idem, pag. 209-210. ... e) Recursul în casație nu produce un efect devolutiv [„recursul în casațiune (...) nu are ca efect, când este admis, de a judeca din nou fondul procesului și de a substitui o altă hotărâre în locul celei atacate, ci numai de a casa, sfărâma hotărârea atacată și de a trimite afacerea și pe părți spre a se judeca din nou, în fond, înaintea unui alt tribunal sau curte (. . .) “]5. ^5 Idem
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
spus^6 că regula casării cu trimitere este o consecință a principiului potrivit căruia recursul în casație nu este devolutiv, întrucât „Curtea supremă nu judecă fondul afacerilor; ea anulează, strică, sfărâmă (pars destruens), iar nu dă o hotărâre care să se substituie celei casate (pars construens). “ ^6 Idem, pag. 295. ... ... 93. Toate aceste principii fundamentale au fost constant reafirmate atât în doctrină, până la instaurarea regimului comunist, cât și în jurisprudența fostei Curți de Casație, modificările aduse în timp recursului în casație
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
apreciat că o atare abordare nu satisface condiția motivării excepției, astfel cum rezultă din cerința art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, și, prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate exercita controlul de constituționalitate, deoarece nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește motivarea acesteia, excepția fiind, astfel, inadmisibilă. De asemenea, invocarea art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 15. Așa fiind, reținând aceleași argumente și în prezenta cauză
DECIZIA nr. 171 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255958]
-
dacă instanța constată încetarea executării contractului ca urmare a redobândirii de către mandant a capacității de exercițiu. (3) Mandantul redevenit capabil poate revoca oricând mandatul. Articolul 2.029^10 Renunțarea mandatarului (1) Mandatarul nu poate renunța la mandatul său fără să își substituie o altă persoană în executarea mandatului, dacă mandantul l-a autorizat în mod expres, sau fără să solicite instanței de tutelă instituirea unei măsuri de ocrotire cu privire la mandant. Orice clauză contrară este considerată nescrisă. (2) Persoana care îl
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]
-
o altă persoană în executarea mandatului, dacă mandantul l-a autorizat în mod expres, sau fără să solicite instanței de tutelă instituirea unei măsuri de ocrotire cu privire la mandant. Orice clauză contrară este considerată nescrisă. (2) Persoana care îl substituie pe mandatar este obligată să anunțe de îndată instanța de tutelă despre substituire. ... 73. Articolul 2.030 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.030 Modurile de încetare (1) Pe lângă cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul încetează prin
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]