1,455 matches
-
-i lipsește, doar că acesta se relevă mai degrabă pe latura satirei decât pe cea a elogiului, după cum o arată Profilurile de epocă din volumul postum Sub zodia proletcultismului. Deși termenul „proletcultism” este folosit în mod impropriu - epoca analizată (1944-1964) subsumându-se categoriei „realismul socialist” -, aici se află una din primele sinteze documentate asupra fenomenului, spulberându-se totodată orice iluzie de a „recupera” această formulă literară. Atitudinea autorului, formulată dintru început, nu lasă loc pentru ambiguități, perioada proletcultistă însemnând „cea mai
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
forme prin care se realizează o asemenea determinare. Și într-adevăr, multe analize întreprinse de interacționiștii simbolici recurg simultan la scheme explicative de tip obiectiv: cauzale, funcționale sau structurale. Chiar dacă procesele cognitive aduc undeterminism specific, acesta se adaugă și se subsumează acelui obiectiv. Alții, este cazul, de exemplu, al unuia dintre cei mai influenți urmași ai lui Mead, Herbert Blumer (1969), împing analiza sociologică pe o cale exclusiv subiectivistă. Actorii sociali, conform acestui punct de vedere, acționează într-o situație obiectivă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezbateri, se naște o altă dilemă: cercetările trebuie făcute cu oameni din afara țării studiate sau cu oameni din această țară? O problemă deschisă, care a și rămas ca atare În dezbaterile atelierului 11. Atelierul 12 a reunit lucrări de cercetare subsumate temei Science, policy and practice in agricultural and rural development (Știință, politică și practică În dezvoltarea agricolă și rurală) și a fost moderat de sociologul francez Christian Deverre. Obiectivul declarat al cestui atelier a fost analiza direcțiilor În care diferite tipuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decât pentru alți locuitori ai planetei și, desigur, pentru evreii cu rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vieții rurale din Munții Apuseni. Volumul cercetătorului clujean Silviu Totelecan este remarcabil prin constructivismul fundamentat pe care Îl promovează. Mesajul esențial al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu pot fi Înțelese În manieră obiectivistă, ci prin reducerea pe cât posibil a distanței dintre cercetător și intervievat prin recursul la concretitudine, experiență, intercunoaștere, empatie. Lucrarea are șase capitole. Primul este consacrat epistemologiei sociale. Capitolul al doilea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Constantin cel Mare să trimită și la niște năzuințe ale voievozilor români de a afișa legătura între ei și monarhii Imperiului Bizantin. Într-un context care, substituind consistent politicul religiosului, metamorfozează marca ecumenică în marcă eroică, îi adaugă și îi subsumează toate atributele ce țin de putere și proteguire, locul marelui ocrotitor al creștinismului și al locurilor sfinte poate fi luat de un alt mare stăpânitor, glorificat în acest chip de Gavriil Protul în Viața patriarhului Nifon, unde era declarat „ctitor
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională.” În formularea lui Ion C. Brătianu, dintr-un articol apărut în „Republica rumână” (1851), noțiunile naționalitate, libertate, democrație „se subsumează” și revoluția implică „reorganizarea Europei pe naționalități”, nicidecum prin „îngrămădiri silnice”. Cristalizat politic în anul revoluției, ca efect al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența ideilor reactualizate ale revoluției franceze, p. și-
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
membrii aceluiași grup social. Toate acestea ar fi „reprezentări sociale”, componente ale unui univers simbolic de semnificații care dau sens vieții și relațiilor sociale. Conceptul iluminist de rațiune este socializat, în sensul că toate categoriile de gândire care-i sunt subsumate și toate ideile cu care operează (timp, spațiu, număr, cauzare) sunt produse, reproduse, transmise și transformate social în grupuri sau colectivități umane. Reprezentările colective oferă, în orice tip de societate, de la cele primitive la cele moderne, categoriile de operare ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să cazi într-o tristețe iremediabilă; parcă nimic nu se mișcă, întrucât suntem identificați cu un tradiționalism iremediabil. Numai că tranziția este și trebuie privită ca dezvoltare, chiar dacă are ritmuri variabile în timpul și spațiul social. Perspectiva demonstrativă adoptată de Pasti subsumează pe bună dreptate tranziția dezvoltării, dar formulează problema în termenii eminamente dihotomici ai dezvoltării-subdezvoltării, respectiv ai adaptării-inadaptării. Este posibil ca tranziția noastră să se fi derulat astfel încât să fi generat subdezvoltare. Argumentele invocate demonstrează această tendință, iar o lucrare ulterioară
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realizarea de calitate a celeilalte. Deocamdată, universitatea tranzitorie fie se ascunde sub perfidia academică tradițională și pretinde că face și instruire, și cercetare, când de fapt face doar instruire, fie optează tranșant pentru cercetare, selectează în mod elitist studenții și subsumează instruirea cercetării. Prestigiul se situează clar de partea ultimelor, iar piața diplomelor universitare le supraevaluează pe cele emise de universitățile de cercetare. Oricum, universitățile tranzitorii se află în relații echivoce cu cercetarea și nu mai pot rămâne pentru mult timp
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
marile legende ale lumii, în 1978) ș.a. Dacă la începuturile sale literare M. publică reportaje, schițe, piese de teatru într-un act, după îmbrățișarea carierei didactice se consacră literaturii destinate copiilor și tinerilor. Abordează o tematică variată, cu funcție educativă, subsumând motive de largă circulație, dar și specifice spațiului nostru cultural. Se adresează primei vârste prin poveste, înfățișând tipul uman ideal (Inima mamei, 1954), sau prin snoavă, ilustrând înțelepciunea și umorul popular (Povești cu tâlc, 1956, Povești despre Păcală, 1961). Nostalgia
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
cei lipsiți de integritatea simțului moral înnăscut. Moștenirea postkantianătc "Moștenirea postkantiană" După Fichte și Kant, singura analogie acceptabilă pentru înțelesul teologic, dinamic și deschis al revelației este experiența sublimuluiîn artă. Acestei experiențe nu-i va fi recunoscut statutul de cunoaștere. Subsumând conceptul biblic de „revelație” categoriei generale de „mit”, Hegel a dorit să ofere o comprehensiune sistematică, iar nu poetică, a realității (was wirklich ist, ist nur vernünftig). Istoria naturii, a artei, a religiei și a filozofiei sunt pentru Hegel modalități
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nimeni n-ar fi făcut teme, nu ar fi fost oferite nici sfaturi, nici învățături, nici întrebări; mai degrabă s-ar fi împărtășit experiențe spirituale, iar principalul țel ar fi fost să se recunoască faptul că totul poate fi cuprins, subsumat de cultură 11. Paradoxal, proiectul lui Noica a fost realizat abia sub comunism, ba chiar pe fundalul minirevoluției culturale începute de Ceaușescu în 1971 (după o călătorie de documentare în China și Coreea de Nord, dar plănuită mai dinainte), cu cvasimaoistele „teze
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de către poeți În fiecare volum și de la un volum la altul; motivul liric a devenit, astfel, clișeu, iar caracterul minor al poeziei r-s provine și din această rezistență și perpetuare a clișeelor. Deși prioritățile tematice ale poeziei s-au subsumat celor politice ale unui moment dat, harta motivelor poetice ale RS din 1949-1950 nu diferă simțitor de cea din jurul anului 1954 - „anul gloriosului deceniu” când RS era În floare, ori de cea din anii 1960-63 - când RS, deși era paradigma
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
legitate a fenomenelor în spațiu și timp36, în vreme ce legile particulare ale naturii, care sunt obiectul cercetării în fizica propriu-zisă, ar fi produsul funcției unificatoare și sistematizatoare a rațiunii. Principiul transcendental al facultății de judecare este nu numai facultatea de a subsuma particularul unui general, ci și de a găsi pentru particular generalul. Uniformitățile empirice devin legi, adică necesare corelații, ca elemente constitutive ale unei ordini a naturii, ordine care este cerută de rațiune. În sistemul kantian - scrie Buchdahl - expresia «natura este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pentru orice subiect, în orice loc al spațiului și în orice moment al timpului. La întrebarea care este temeiul acestei deosebiri dintre cele două tipuri de judecăți, Kant răspunde că în cazul judecăților de experiență asocieri stabilite empiric vor fi subsumate categoriilor și principiilor intelectului pur. În lipsa unei asemenea subsumări, judecățile noastre empirice vor reprezenta doar „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Afirmație care, în lumina explicațiilor date de Kant, va trebui înțeleasă în sensul că pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
O asemenea judecată este judecata „Soarele încălzește piatra”. Ea nu exprimă o corelație constantă a percepțiilor, ci o relație necesară a obiectelor. Judecățile de experiență sunt, așadar, posibile datorită principiilor a priori ale posibilității oricărei experiențe, caracterizate drept „propoziții care subsumează orice percepție conceptelor pure ale intelectului (potrivit anumitor condiții generale ale intuiției)”59. Kant nu spune mai mult. Unii comentatori și interpreți au afirmat că distincția formulată în acest fel în Pr. ar trebui socotită drept o expresie inadecvată a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este contingentă deoarece relația dintre conceptul de greutate și cel de corp nu este în acest caz una necesară. O asemenea judecată devine o judecată de experiență dacă percepțiile legate în mod empiric sunt raportate la forța de atracție și subsumate în acest fel conceptului de cauză al intelectului pur. Forma judecății, ca formă originară a raportării la obiect, este, prin urmare, comună atât judecăților de percepție, ca judecăți empirice subiective, cât și judecăților de experiență, ca judecăți empirice obiective 64
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
simte că a găsit formula ideală, că nu va avea dificultăți să treacă de la un nivel al narațiunii la altul. Există, desigur, o doză de aleatoriu și un mic joc al coincidențelor - dar ele sunt inteligent speculate. Deducția detectivistică este subsumată strategiilor de construcție a textului. Narațiunea evoluează lin, trecerea dintr-un plan în altul se bazează pe conexiunile făcute de Marlowe, pe intuiția născută dintr-o intensă experiență a studiului firii umane. Punctul de atracție al romanului îl constituie, și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în domeniul managementului cunoașterii, inovării și învățării organizaționale; de exemplu, proiectul european MACIS își propune studierea impactului societății informaționale asupra organizațiilor și reproiectarea adecvată a conținutului disciplinelor din învățământul superior de management. La nivelul Uniunii Europene, majoritatea inițiativelor relevante sunt subsumate devizei „Europa inovației”, adresată prioritar tandemului universități-firme; Comisia Europeană asumă fie calitatea de organizator pentru manifestări cum este conferința-expoziție „KM Europe”, fie pe cea de observator și evaluator de rezultate și tendințe înregistrate în spațiul european, care sunt făcute publice
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a descoperi America pentru autorități” (T. Arghezi), denunțând condițiile inumane, bine camuflate, din lazaretul de la Lărgeanca, în Deltă, până la evadarea bolnavilor cu „lepră vagabondă”. O capodoperă este reportajul-parabolă Trenul fantomă, adică „trenul secolului [...] reprezentând panica unei epoci”. Descripția și portretistica subsumează mărcile stilistice ale poeticii avangardiste: vagabondul caută „pepita unei coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
explorare a zonelor sufletești mărginașe, în cadrul etnografic enigmatic datorită tocmai încâlcelilor sale surprinzătoare. Piatra și apa spiritualizate la Balcic, apa și vegetația ei spirituală de la Vidin, amestecul de moale și aspru, de întuneric și iluminare, de naturist și artificial se subsumează, în această proză cu silnicie întreținută, viziunilor spectral efulgurante; pentru închipuirile din zori și pentru închipuirile din amurg deopotrivă, ca intermedii împărătești, dintr-o curgere a vieții comune, pururi aptă să se lase meșteșugită. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Florile inimii, București
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
de departajare între literar și jurnalistic este cel al ficționalității. Cum termenul este profund contestabil, vom spune că (cel puțin în cazul știrii) limbajul de presă refuză imaginarul, volutele ademenitoare ale fanteziei. Relatare de la fața locului, scriitura de presă se subsumează unor exigențe stilistice ultimative: clar, concis, credibil. În discuție, intervine un element extrem de important: gradul de libertate al autorului. Dacă în literatură această libertate pare sau chiar este maximă, în jurnalism, libertatea este limitată de multe rigori specifice: evenimentul trebuie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2004, p. 17). Folosită în mod inteligent și fără ostentație, descrierea poate substitui un întreg discurs de comentariu, cu subtile nuanțe ironice, contestatare. b) Vizualizarea. În descriere, reporterul trebuie să fie o prelungire a simțurilor cititorului. Preponderent este văzul, care subsumează celelalte simțuri: auz, miros, tactil. Ele alternează, revenind mereu la observația directă și evocatoare obiectului sau locului descris. Repetăm: simpla numire nu este suficientă. Ea bifează o realitate și atâta tot. Pentru a se plasa mental într-un anumit spațiu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Luna, ca o limbă de câine”, cum spune Fănuș Neagu. Chiar dacă în sine comparația pare absurdă, ea are o forță teribilă de sugestie. Creează o imagine senzitivă, cvasi-tactilă. Folosirea adjectivelor impertinente, a comparațiilor, metonimiilor și personificărilor neașteptate, trebuie să se subsumeze atât subiectului, cât și stilului specific autorului: ironic, liric, moralizator, narativ etc. Oricât ar părea de ciudat, descrierea este fundamental narativă. Imaginea unui copil păzind câteva oi pe un câmp uscat de secetă reprezintă în sine o poveste tăcută, plină
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]