1,690 matches
-
Buenos Aires, nr. 410. Sábato y el fruto de la soledad, editorialul numărului, în revistă "La Hora", Santiago de Chile, 16 august 2002. Sábato, art. publicat în "Diario público espacios de época", Buenos Aires, nr. 387, 2005. Soler Serrano J., Ernesto Sábato: Un suburbio en el crepúsculo, Revista "Teleradio", Resumen de las más famosas entrevistas en el programa "A fondo", 1994, p. 4. Vela, C.G, Alterío en el Túnel La novela de Ernesto Sábato llega a escena, în ziarul "ADN", Madrid, 26.04
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și uruguayan. 115 Ernesto Sábato, Sobre el acento metafísico en la literatura argentina, în La cultura en la encrucijada nacional, Ed. Crisis, Buenos Aires, 1973. 116 Ernesto Sábato, Tango, discusión y clave, p. 23. 117 Joaquín Soler Serrano, Ernesto Sábato:Un suburbio en el crepúsculo, Revista "Teleradio", Resumen de las más famosas entrevistas en el programa "A fondo", 1994, p. 4. 118 Dansuri populare locale. 119 Tulio Carella, Tango, mito y esencia, Buenos Aires, Centro Ed. De América Latină, 1966, p. 29. 120
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Universitaires de France, Paris, 1996, p. 7. 127 Jorge Luis Borges, Opere I, îngrijire de ediție și prezentări de Andrei Ionescu, Ed.Univers, București, 1999, p. 95. 128 Ernesto Sábato, La cultura en la encrucijada nacional, p. 82: "este humilde suburbio de la literatura argentina que es el tango". 129 María Angélica Correa, Genio y figură de Ernesto Sábato, Eudeba, Buenos Aires, 1971, p. 34: "Porque el tango esta entrañablemente unido al alma del porteño y ese alma es el objeto fundamental de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
noastre, mănăstirea găzduiește tezaurul culturii medievale din județul Bacău. Et.: n. Pers. Bogdan + suf. de origine slavă -a, « aparținând lui, proprietate a lui ». Bogdan : d.slv.bogŭ + danŭ « darul lui Dumnezeu » (din grecescul Theodoros ). BORZEȘTI, sat și fostă plasă, astăzi suburbie a orașului Onești, începând cu reforma administrativă din 1956. Ca localitate, satul este atestat întâia oară într-un document de la Alexandru cel Bun, datat 1430. Ulterioare mențiuni aparțin epocii lui Ștefan cel Mare (1494, 1495) și Petru Rareș (1546). Într-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Biserica din lemn “Sfântul Ioan” a fost zidită în 1795, iar școala primară a fost construită în 1920. Et.: ap. din germ. Hildt sau Helt “nevăstuică”. LAPOȘ, munte și schit din bazinul mijlociu al râului Trotuș, localitatea fiind azi o suburbie a orașului Dărmănești. Multă vreme a existat aici un schit, ceea ce explică prezența în documente a toponimelor Schitul și Mitocul, urmate de determinantul Lapoș. De câteva ori, apare cu numele Purcărețul. Întâia oară, în 1737, este consemnat într-un act
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
localitatea Rădeana, ceea ce explică și denominația locului respectiv. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. colectiv -ărie. Forma care circulă în graiul local prezintă fenomenul palatalizării labialei p (urmat de iot) fenomen specific Moldovei de Nord și nord-estului Transilvaniei. CIREȘOAIA, suburbie (fost sat) a orașului Slănic Moldova, situată pe cursul mijlociu al râului Slănic, la 8 km. de renumita stațiune balneoclimaterică. Și-a luat numele de la muntele învecinat. La 1832 este atestată cu forma Cireșoiul, iar mai târziu Slănicelul. Et.: ap.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
multe state arabe de aplicarea unor modele instituționale importate (fie de tip occidental, fie de tip socialist) care nu au adus bunăstarea mult promisă, precum și existența unor largi mase sociale migrate spre orașe, adesea fără destin și speranță, pierduți în suburbiile marilor metropole (Cairo, Alger, Casablanca ș.a.) cărora Islamul le-a oferit o nouă identitate, reprezintă baza de sprijin pentru mișcările fundamentaliste. Numitorul comun al tuturor acțiunilor urmărite de grupările integriste l-a reprezentat constituirea unor structuri paralele ale societății civile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
În fine, trebuie concepute si elaborate dacă este necesar răspunsuri inovatoare, non-violente si constructive, fapt care impune a priori definirea unor strategii preventive. Cu certitudine, la noi, în Elveția, nu există o stare de urgență, așa cum sunt cele din unele suburbii franceze. Cu toate acestea, trebuie să medităm serios asupra restabilirii relațiilor sociale acolo unde ele s-au deteriorat sau riscă să se rupă. Atenuarea, gestionarea, prevenirea oricărei forme de violență devin de acum înainte preocupări majore. Nu dramatizăm, dar nici
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
nici nu mai banalizăm. Violența printre tineri va fi întotdeauna pe măsura violenței adulților. 1 Oraș din Elveția occidentală, situat la extremitatea vestică a lacului Leman, cu o populație de aproximativ 180 000 de locuitori, plus 350 000, locuitori în suburbie; 2 Doctor în științe ale educației, responsabil de problemele învățământului la Facultatea de Psihologie si Științe ale Educației, Universitatea din Geneva.,,necontrolate si necontrolabile. A preveni violența înseamnă a reactiva si restabili relații, a comunica, a reîntoarce sensul pierdut, a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
mătăsii în manuscrise, Editura Convorbiri literare, Iași, 2007; Cartea celor optzeci și opt de taine, Editura Emolis, Iași, 2008; Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul III, Editura Pim, Iași, 2010. Romane: Iadul de lux, Editura Junimea, Iași, 2004; Suburbii municipale, vol. I, Editura Augusta, Timișoara, 2005; Suburbii municipale, vol. II Mormântul călugărului ioanit, Editura Augusta, Timișoara, 2007; Suburbii municipale, vol. III Arderea cenușii la templu, Editura Augusta, Timișoara, 2008; Suburbii municipale, vol. IV Ultima cină a Palatinului, Editura PIM
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cartea celor optzeci și opt de taine, Editura Emolis, Iași, 2008; Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul III, Editura Pim, Iași, 2010. Romane: Iadul de lux, Editura Junimea, Iași, 2004; Suburbii municipale, vol. I, Editura Augusta, Timișoara, 2005; Suburbii municipale, vol. II Mormântul călugărului ioanit, Editura Augusta, Timișoara, 2007; Suburbii municipale, vol. III Arderea cenușii la templu, Editura Augusta, Timișoara, 2008; Suburbii municipale, vol. IV Ultima cină a Palatinului, Editura PIM, Iași, 2010. Mai multe premii, între care: Marele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul III, Editura Pim, Iași, 2010. Romane: Iadul de lux, Editura Junimea, Iași, 2004; Suburbii municipale, vol. I, Editura Augusta, Timișoara, 2005; Suburbii municipale, vol. II Mormântul călugărului ioanit, Editura Augusta, Timișoara, 2007; Suburbii municipale, vol. III Arderea cenușii la templu, Editura Augusta, Timișoara, 2008; Suburbii municipale, vol. IV Ultima cină a Palatinului, Editura PIM, Iași, 2010. Mai multe premii, între care: Marele premiu la Festivalul Național de poezie de la Suceava "Nicolae Labiș"(1975
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2010. Romane: Iadul de lux, Editura Junimea, Iași, 2004; Suburbii municipale, vol. I, Editura Augusta, Timișoara, 2005; Suburbii municipale, vol. II Mormântul călugărului ioanit, Editura Augusta, Timișoara, 2007; Suburbii municipale, vol. III Arderea cenușii la templu, Editura Augusta, Timișoara, 2008; Suburbii municipale, vol. IV Ultima cină a Palatinului, Editura PIM, Iași, 2010. Mai multe premii, între care: Marele premiu la Festivalul Național de poezie de la Suceava "Nicolae Labiș"(1975), Premiul revistei "Luceafărul" (1978), Premiul C.C. al U.T.C. (1985), Premiul ziarului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Valeriu Stancu sunt crochiuri celeste sau parabole ale însingurării (chiar titlul unor poeme din Răstălmăcirea jocului). Eul scriptor al acestora se situează, de la bun început, în unghiul privilegiat care îi oferă posibilitatea de a (cali)grafia atât celestul accesibilizat (suburbiile cerului), cât și terestrul amorțit de impietate, conservându-și amintirea nostalgic îndurerată a unui timp al beatitudinii și statorniciei. În cicluri precum noapte la persoana întâi din Agenția... , elegii boppardiene și triunghiuri cu pupila albastră din volumul cu același titlu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
retrage cu Rosanette la Fontainebleau în timpul evenimentelor revoluționare. Michèle de Burne îl trimite pe iubitul ei departe de actualele sale aventuri. Amanții din românele și nuvelele lui Maupassant, asemeni doamnei de Marelle și lui Duroy 254, iubesc să hoinărească prin suburbiile Parisului pentru a vedea locuri mai poetice, a se putea însingura și relaxa. Se merge, pentru întremare, vara pe malul mării sau la băi255, toamna pentru impresii la Veneția, Florența, Romă sau Sicilia în funcție de modă sezonului. Iarnă este indicată pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un harem" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. Pentru a produce impresie, deghizarea este parte a întâlnirilor. Clotilde de Marelle este încântată de această comedie 346. Similitudinea s p a ț i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a acestei amănunțite țesături nu este neaparat tabloul de grup al dinastiei Tudorilor, cît istoria împresurată de efervescența ficțiunii. Bibliografie Philippa Gregory Regina roșie. Traducere din limba engleză de Ancaona Mîndrilă Sonetto, Colecția "Biblioteca Polirom", Polirom, 2011. O Americă a suburbiilor Nu știu dacă în întreaga literatură de peste Ocean găsim un prozator mai "specific" american, așa-zicînd, decît John Cheever. "Americanitatea" tipică a scriitorului nu vine numai din biografie complexă într-un alt mod decît bio grafiile artiștilor europeni (în sensul prezenței
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de scriitor rămîne "mișcarea" omului dinspre o istorie către alta. America obsoletă, a vechilor puritani, cu comunități agrare și o subtil închegată vocație a ruralității, dispare, treptat, sub presiunea inexorabilă a revoluției industriale. Viața se mută de la ferma patriarhală în suburbia inovatoare simbol absolut al triumfului magalopolisului peste Ocean. Existențele indivizilor își pierd dimensiunea genuină și par tot mai mărunte în decorul strivitor al unui Manhattan suprarealist, ridicat, nebunește, spre cer. Butaforia înlocu iește trăirea și, de aceea, adesea, personajele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cînd "evaziunea" produce un scandal al coruperii de minori, precum Falconer, unde, paradoxal, Ezekel Farragut, profesor universitar homosexual, fratricid și dependent de droguri își găsește identitatea pierdută mai curînd în închisoare decît "afară", în societatea amorțită de stereo tipuri a suburbiilor, sau precum în Bullet Park, unde Eliot Nailles și fiul lui, Tony, își redescoperă umanitatea numai amenințați, fatal, de psihopatul Hammer), dar veritabilele imagini ale "înstrăinării" industriale trebuie vizualizate în proza sa scurtă. Cheever a fost numit "Cehov al suburbiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
suburbiilor, sau precum în Bullet Park, unde Eliot Nailles și fiul lui, Tony, își redescoperă umanitatea numai amenințați, fatal, de psihopatul Hammer), dar veritabilele imagini ale "înstrăinării" industriale trebuie vizualizate în proza sa scurtă. Cheever a fost numit "Cehov al suburbiilor" tocmai în virtutea expresivității personajelor conturate de el în povestiri (personaje, nu rareori, nenumite, pentru a li se accentua caracterul tipologic, de elemente într-o rețea semiotică, unde ansamblul malign contează și, aproape niciodată, detaliul său infrastructural!). Suburbia gene rează prizonierat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
numit "Cehov al suburbiilor" tocmai în virtutea expresivității personajelor conturate de el în povestiri (personaje, nu rareori, nenumite, pentru a li se accentua caracterul tipologic, de elemente într-o rețea semiotică, unde ansamblul malign contează și, aproape niciodată, detaliul său infrastructural!). Suburbia gene rează prizonierat psihologic, un fel o captivitate a perso nalității, din care eroul mai reușește să iasă doar prin "ruptura de nivel" înțeleasă ca traumă ireversibilă. În nuvela "The Enormous Radio"/"Radioul enorm" (1947), Jim și Irene Westcott trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de a cărui presiune depersonalizatoare, printr-un control efemer, secretara crede că "se eliberează". În "The Swimmer"/ "Înotătorul" (1964), Ned Merrill descoperă un drum insolit către casa proprie (drum botezat, după numele soției, "Rîul Lucindei"): înot, prin piscinele vecinilor de suburbie. Dispe rarea personajului se află dincolo de orice dubiu: constrîns de imposibilitatea schimbării, el "colorează" exotic monoto nia destinului implacabil și o "transfigurează" simbolic. Tabloul disperării e vast pentru eroii lui Cheever. De aici și complexitatea prozei sale scurte. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
puse. Naratorul din "The Fourth Alarm"/"A patra alarmă" (1971) și soția sa, Bertha, iau parte la experimente teatrale, cu iz valpurgic, în speranța (deșartă) că fiorul orgiastic îi va elibera de depresie. În sfîrșit, castitatea Clarissei nevastă tipică de suburbie -, din "The Chaste Clarissa"/"Clarissa cea castă" (1955), e învinsă numai de gradul disperat atins de alienarea ei. Axioma extremelor care se suprapun pare a guverna universul tipologic al acestor povestiri. Mai mult, înclin să cred că John Cheever urmărește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
hybris-tice, încărcate de înțelesuri para digmatice. După cum sugerează și numele lui (Angstrom), Rabbit trăiește o spaimă profundă în fața responsabilității (morale, personale și colective), refuzînd să devină individ social. Avem aici drama oricărui bărbat american, prizonier în lagărul identitar al imuabilei suburbii, ori, generalizînd puțin lucrurile, drama fiecărei ființe umane la trecerea dinspre "egoismul" autosuficient al ado lescenței către "altruismul" forțat al maturității. Argu mentul esențial al acestei ipoteze rămîne comportamentul dezorientat, aproape confuz, al lui Rabbit, pe parcursul volumului de început. Personajul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Nelson (aici în vîrstă de doisprezece ani) pînă în momentul în care o cunoaște pe Jill, o adolescentă depen dentă de droguri, fugită de acasă (de la familia sa extrem de bogată). Jill îi atenuează lui Rabbit predispozițiile conservatoare (de individ aparținător suburbiilor ameri cane, din anii cincizeci-șaizeci), introducîndu-l ulterior amicului ei treficant de stupefiante, negrul Skeeter. Acesta e un filozof empiric, dispus să-și convertească tumultoasa experiență de viață în înțelepciune epicureică. Prin el, Rabbit scapă de stereotipurile rasiale, începe să fumeze
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]