1,856 matches
-
Anibal Cavaco e Silva. Acest rezultat se explică prin accederea tîrzie a Portugaliei la democrație: spațiul politic al apărării intereselor capitaliștilor a fost cu greu cucerit de democrații liberali care au redus echivalentul portughez al PP CDS-ul la limita subzistenței. Fondatorii PSD Palma Carlos, Sa Carneiro aparțineau opoziției liberale mai mult sau mai puțin tolerată de Caetano, succesorul lui Salazar. În urma revoluției "garoafelor" din 1974, ei au format Partidul Popular Democrat, care conducea destinele primului guvern democratic din Portugalia. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o decizie care îi va schimba radical existența - trecerea munților în România Mare. Destinul intelectualului ce trăiește „în celula unui sat“ (E. Lovinescu) este surprins și prin cel deal treilea fir epic. Pentru a nuși pierde slujba (unica sursă de subzistență a familiei), învățătorul Zaharia Herdelea nul votează pe Grofșoru, candidatul român pentru Parlament, ci pe deputatul maghiar. Acest compromis moral amplifică un conflict deja existent cu preotul Belciug, care va fi însă rezolvat sub semnul toleranței și al conștiinței apartenenței
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de a te asocia. Aceste drepturi, spunea părintele Antoine Pottier, sînt anterioare oricărei forme de organizare socială. Dar trebuie făcută deosebirea, după Sfîntul Toma, dintre proprietate și folosință: dreptul de proprietate își are limita în dreptul altuia de a-și asigura subzistența. Există o cerință superioară căreia toată lumea i se supune: bunul comun. Un al doilea principiu fundamental este convingerea că economia nu este un scop în sine, ci trebuie să se afle "în slujba omului", formulă care constituie titlul uneia din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și ea întreagă, dar și strălucirea desăvârșită și întreagă, nemicșorând ființa luminii, ci fiind ca ceva născut cu adevărat din ea. Așa vedem și pe Fiul, nu din afară, ci născut din Tatăl și pe Tatăl rămânând întreg, iar Chipul subzistenței Lui păstrând pururea asemănarea desăvârșită a Tatălui Lui și Chipul Lui, încât cel ce Îl vede pe El vede în El și subzistența al cărei Chip este. Căci din lucrarea Chipului cunoaștem cu adevărat dumnezeirea subzistenței Aceasta învățând-o și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și pe Fiul, nu din afară, ci născut din Tatăl și pe Tatăl rămânând întreg, iar Chipul subzistenței Lui păstrând pururea asemănarea desăvârșită a Tatălui Lui și Chipul Lui, încât cel ce Îl vede pe El vede în El și subzistența al cărei Chip este. Căci din lucrarea Chipului cunoaștem cu adevărat dumnezeirea subzistenței Aceasta învățând-o și Fiul, a spus: Cel ce rămâne întru Mine, Acela face lucrările pe care le fac Eu (In. 14, 12); și: Eu și Tatăl
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rămânând întreg, iar Chipul subzistenței Lui păstrând pururea asemănarea desăvârșită a Tatălui Lui și Chipul Lui, încât cel ce Îl vede pe El vede în El și subzistența al cărei Chip este. Căci din lucrarea Chipului cunoaștem cu adevărat dumnezeirea subzistenței Aceasta învățând-o și Fiul, a spus: Cel ce rămâne întru Mine, Acela face lucrările pe care le fac Eu (In. 14, 12); și: Eu și Tatăl una suntem” (In. 10, 20), și: Eu sunt întru Tatăl și Tatăl întru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 783) „Căci cine a cunoscut cum Se întrupează Dumnezeu, rămânând Dumnezeu? Și cum rămânând Dumnezeu adevărat este totodată om adevărat, arătându-Se pe Sine, ca fiind cu adevărat amândouă într-o subzistență naturală și prin fiecare din ele arătând pe cealaltă, neschimbându-Se prin nici una din ele? Acestea numai credința le cuprinde, cinstind prin tăcere pe Cuvântul, Căruia nu-I corespunde prin fire nici o rațiune a celor create”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rol social, reprezentând de multe ori ultima soluție în cazul persoanelor care nu își găsesc un loc de muncă sau nu pot obține salarii mulțumitoare în celelalte sectoare ale economiei. O mare parte a fermierilor români practică o agricultură de subzistență, în acest domeniu funcționând un număr ridicat de ferme mici, familiale, care exploatează terenuri cu suprafețe reduse și utilizează o mare parte a rezultatelor activității agricole pentru autoconsum, în acest fel fiind eliminată posibilitatea obținerii unei producții la un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
românesc, UE neputând acționa în această problemă decât indirect, prin anumite măsuri de dezvoltare rurală sau prin stabilirea criteriilor de susținere a veniturilor agricultorilor 45. O a doua problemă structurală deosebit de importantă este reprezentată de numărul ridicat de ferme de subzistență (sub 3 ha) și semisubzistență (3-15 ha). Un alt impediment structural major al agriculturii românești se referă la ponderea însemnată a agricultorilor în totalul populației ocupate și la numărul mare de fermieri vârstnici. În vederea rezolvării acestui aspect, UE propune aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
oferta oferta determină gradul final de utilitate gradul final de utilitate determină valoarea. Jevons l-a continuat pe Ricardo și în problema repartiției, preluînd de la acesta ideea randamentului marginal în cazul rentei funciare, ca și definirea capitalului ca mijloc de subzistență a mîinii de lucru. Apoi, în teoria sa privind dobînda, Jevons asociază teoria abstinenței a lui Senior cu teoria productivității marginale, ca și Eugen von Bohm-Bawerk, un alt discipol al lui Menger. Această teorie susține că jocul liberei concurențe determină
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tibili. Într-un tratat publicat postum, Bohm-Bawerk a analizat pe larg condițiile liberei concurențe și ale monopo lului, căutînd metode de creștere a salariilor, pe care crede a le fi găsit în economisirea anterioară într-un așa-zis fond de subzistență, care ar juca un rol decisiv în determinarea duratei procesului de producție și, implicit, în evoluția economiei. Deci la început e necesară mai multă muncă, alfel nu văd de unde s-ar putea realiza mai apoi economisirea, sau capitalul necesar creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
noastre de către grupurile migrate din zona asiatică și africană (Hg J2, G2 și E3). De la acești semănători, o parte a populației autohtone, care a preferat să rămână pe loc, a învățat tehnicile revoluționare de cultivare a pământului ca formă de subzistență (devenind Hg I2). Cealaltă parte a oamenilor străvechimii s-a îndreptat spre Scandinavia. Adaptați la asprimea tundrei, au continuat să ia urma mamuților, vânându-i până în nordul îndepărtat (transformându-se în Hg I1). Pe aceste tărâmuri de gheață, cutezanța a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a fost deschisă calea reelenizării complete a Imperiului bizantin. Procesul de romanizare la Dunărea de Jos, care implica o arie de influență a Bizanțului extinsă până în Taurida, a presupus o contaminare spre Moldova și Muntenia. Dovada acestei mărturii constă în subzistența din abundență a toponimiei romanice în pofida numeroaselor invazii petrecute pe pământurile noastre. Inclusiv pe principalul culoar de direcție a migrațiilor, Dobrogea și Bugeac, putem întâlni și astăzi multe toponime de origine latină (mai ales pentru sudul Basarabiei 132). Astfel, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe fondul căreia s-au manifestat pornirile lor războinice. Nu în mod întâmplător, populațiile belicoase (indo europene și turanice, aparținând Hg R1b, R1a și Q)139, care ne-au invadat pământurile, au fost zămislite undeva între Asia Centrală și Marea Caspică. Subzistența lor a depins de partea masculină a comunității care, pentru a valorifica resursele limitate din regiunile inospitaliere, a trebuit să lupte cu natura. Condițiile naturale restrictive au impus un mod de viață în care, inevitabil, pentru a supraviețui, aceste triburi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în jos, peste tot sunt cultivate adevărate nonvalori, cei mai buni pleacă etc. După aproape douăzeci de ani brucanieni, putem înregistra un eșec în producerea sau asimilarea unui proiect viabil de societate. Singuri nu suntem în stare să ne acoperim subzistențele, modelul european a fost ciopîrțit și răstălmăcit, tradiția cea bună a fost înșelată, sechelele comunisto-securiste bîn-tuie peste tot și stăpînesc "principalele mijloace de producție", nici o ideologie coerentă nu prin-de contur, ca să nu mai vorbim despre mizeria din politica noastră, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de multe ori, ca în Vest. Aceasta explică în parte nivelul relativ scăzut al șomajului, rata oficială oscilînd între 5 și 9 %. Avem însă un excedent de mînă de lucru în mediul rural, o "suprapopulație" ce practică o agricultură de subzistență. Societatea s-a polarizat extrem, clasa de mijloc fiind mai mult decît firavă. Bursa a început și ea firav, după anul 2000 înregistrînd randamente interesante, acum însă fiind în stagnare ca urmare a influenței crizei monetar-financiare ce a plecat anul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
România. 4.2. BRAND FĂRĂ ȚARĂ (THE LAND OF NO CHOICE) "Economia României" este o sintagmă improprie, pentru bunul motiv că așa ceva nu mai există, cu excepția unor petice de pămînt pe care niște post-țărani practică un fel de agricultură de subzistență. Există însă o activitate economică, ceva mai puțin firavă, desfășurată în România de alte state sau companii străine, în domeniul bancar, puțină industrie și servicii. Asta pentru că noi am măritat totul: bănci, industrii viabile, resurse ale solului și subsolului, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
păcate, desfășurată de capitalurile străine și aflată la discreția posesorilor lor: bănci, companii și state străine. În România mai putem distinge între o lume a-economică, în sensul dat de către K. Polaniy sau P. Clastres, zisă și economie naturală, de subzistență, în special în mediul rural, și o lume economică cefală, aflată mereu în schimbare, o lume a muncii, nevoilor și insatisfacției permanente. În ce privește politicile economice, aici iarăși avem mai multe: avem politici economice ale Fondului Monetar Internațional, ale Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai mici decît mine, fără posițiune-n lume și asta nu din cauza lor, ci numai din a deșertului, care voia a face din fiecare din ei om mare, și sfîrșind prin a-i lăsa cu studii neisprăvite, risipiți prin străinătate, fără subzistență, în voia sorții lor. O familie grea, îngreuiată încă prin deșertăciunea îndărătnicului bătrîn și întristarea mea cea mare este că eu ajut de a-ngreuia prin nefolositoarea mea esistență. Nu crede însă c-o fac din impuls propriu. Dacă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oară, au părăsit în număr mare situația de casnică sau de lucrătoare agricolă pentru a intra în economia remunerată (capitolele 9 și 6). Regimurile de gen s-au schimbat pe măsură ce investițiile străine au destrămat comunitățile tradiționale care practicau agricultura de subzistență, încurajând migrarea pe scară largă (capitolul 5). Băncile care acordau împrumuturi externe, corporațiile transnaționale, sindicatele, guvernele țărilor industrializate și grupurile pentru drepturile omului ce au cerut drepturi și pentru femei au alcătuit forțe ale schimbării (capitolul 9, capitolul 2). State
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
măsură în care a fost pozitiv și eliberator. În timp ce un număr de femei educate din țările dezvoltate au prosperat, mase largi de femei din întreaga lume au devenit mai sărace. Mișcarea capitalurilor străine înspre comunitățile practicante ale unei agriculturi de subzistență are adesea ca efect faptul că bărbații părăsesc comunitatea pentru a căuta un loc de muncă remunerat în altă parte, lăsându-și fermele pe seama femeilor și a copiilor. Sărăcia care rezultă distruge organizarea socială locală, obligă mase largi de oameni
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
aici a dus la stabilizarea și la adoptarea politicilor de reformă structurală prescrise de Fondul Monetar Internațional și de Banca Mondială. Aceste politici, care au pus accentul pe producția pentru export, au extras bărbații și femeile din economia agricolă de subzistență pentru a-i integra într-un context urban, într-o serie variată de activități economice neoficiale și într-o forță de muncă migratoare. Sectorul privat internațional s-a întărit prin astfel de procese, în timp ce femeile africane au suportat costurile acestor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
apare când forțe exterioare amenință capacitatea familiei sau a femeii de a-și îndeplini responsabilitățile familiale și reproductive, așa cum sunt ele definite de normele și cultura de gen actuale. Acesta este ilustrat de condițiile din centrul Mexicului, unde agricultura de subzistență este înlocuită cu o agricultură capitalistă pe scară largă. Al doilea mod se întâlnește atunci când femeile intră în rândurile forței de muncă remunerate și au experiența directă a unui alt regim de gen sau, prin munca lor, reușesc să obțină
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
până la mica producție de stradă sau din fundul curții. Tot mai mult, zonele rurale oferă mână de lucru și mai ieftină. Corporațiile transnaționale profită de pe urma economiei la nivelul gospodăriei, care există încă, pentru a plăti munca sub nivelul minim de subzistență. Rezultatul este că munca de subzistență a femeilor la nivelul gospodăriei le permite companiilor să plătească sub nivelul salariului minim. Căutarea de locuri de producție tot mai ieftine înseamnă că firmele sunt în mod constant în mișcare, fie pentru a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
din fundul curții. Tot mai mult, zonele rurale oferă mână de lucru și mai ieftină. Corporațiile transnaționale profită de pe urma economiei la nivelul gospodăriei, care există încă, pentru a plăti munca sub nivelul minim de subzistență. Rezultatul este că munca de subzistență a femeilor la nivelul gospodăriei le permite companiilor să plătească sub nivelul salariului minim. Căutarea de locuri de producție tot mai ieftine înseamnă că firmele sunt în mod constant în mișcare, fie pentru a-și muta afacerea în zone mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]