715 matches
-
Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de argint în care au fost mutate moaștele Sfântului Mina. Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este construită din cărămidă și are o lungime de circa 20 metri
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
sub noua stăpânire românească. Mulți dintre elevii Liceului „Ștefan cel Mare” au devenit ulterior profesori, fie în această instituție, fie în alte centre de învățământ. O parte dintre ei s-au remarcat, totodată, ca animatori ai vieții cultural-artistice din comunitatea suceveană. După al Doilea Război Mondial, liceul își continuă activitatea, în general, cu aceiași profesori din perioada interbelică. Liceul „Ștefan cel Mare” își păstrează caracteristicile învățământului teoretic, iar valorile promovate în această adevărată "alma mater" constituie inclusiv forme de rezistență la
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
din Bacău), „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Bucovina literară”, „Crai nou” (ziarul județean din Suceava), „Ziarul de duminică” (suplimentul literar al „Ziarului financiar”) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și cetățean de onoare al comunei sucevene Udești, locul natal al tatălui, scriitorul Eusebiu Camilar. În această comună se află casa memorială „"Eusebiu Camilar"”, înființată de Muzeul județean Suceava, în urma unei donații. Aici are loc în fiecare an Festivalul-concurs „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”, destinat descoperirii și încurajării tinerelor
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
cu taxă și locuri speciale pentru cetățenii Republicii Moldova și cetățenii români de etnie rromă. Spațiile de învățământ se află în campusul 1 al universității, în special în corpul nou E (dar și în corpurile A și CA). La înființarea universității sucevene, în 1965, toate facultățile actuale erau sudate într-o singură structură din care, ulterior și treptat, s-au desprins facultățile actuale. Tendința continuă și în prezent datorită creșterii numărului de studenți, ceea ce permite individualizarea de noi facultăți. Un exemplu este
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
-a. Clubul joacă în sezonul actual 2016-2017 pe Stadionul Areni. Clubul a fost înființat în anul 1946, pe atunci "Asociația Sportivă CFR Ițcani", echipă de fotbal care a purtat și numele de "Locomotiva Ițcani". AS CFR Ițcani a reprezentat fotbalul sucevean în Divizia C după ce a fuzionat cu clubul Cetatea Suceava (1946-1947), apoi jucând numai în campionatul regional inferior al fotbalului românesc până în vara anului 2008. Rapid CFR Suceava, continuă tradiția de fotbal din municipiul Suceava, după dizolvarea echipelor CSM Suceava
ACS Foresta Suceava () [Corola-website/Science/315498_a_316827]
-
Suceava) și FC Cetatea Suceava. La sfârșitul sezonului 2007-2008 au terminat pe primul loc în Liga a IV-a și au participat la barajul pentru promovarea în Liga a III-a, împotriva echipei ACS Miercurea Nirajului, campioană a județului Mureș. Sucevenii au câștigat cu scorul de 2-1, promovând astfel în Liga a III-a. La finele sezonului 2011-2012, Rapid a reușit să se claseze pe primul loc al clasamentului Ligii a III-a, Seria C1, promovând pentru prima dată în istorie
ACS Foresta Suceava () [Corola-website/Science/315498_a_316827]
-
cavaler Des Loges, care a fost amplasată pe clădirea vechii Primării a Sucevei (actuala clădire a Prefecturii și a Consiliului Județean Suceava) pentru a cinsti memoria edilului în mandatul căruia a fost construită clădirea respectivă. Pe placa realizată de către sculptorul sucevean Cezar Popescu s-a pus următoarea inscripție ""Existența acestui edificiu se datorează lui Franz cavaler Des Loges, primar al Sucevei 1891-1913"".
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
Horodniceni, ca epitrop al bisericii și l-a însărcinat să acopere cu cheltuiala voievodului țării „biserica gospod, ce este în mijlocul Târgului, în numele sfântului mare mucenic Dimitrie”. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a reparat-o și a acoperit-o, iar câțiva negustori suceveni au dotat-o cu o catapeteasmă nouă, au pardosit interiorul bisericii și au îngrădit terenul cu gard. Biserica s-a confruntat cu probleme de natură economică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru a-și acoperi cheltuielile
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost Alexandru Lăpușneanu de a conferi un plus de strălucire unei capitale prea modeste în însemne exterioare de urbanism, așa cum voievodul cunoștea în multe orașe ale Europei vremii sale”". Construit pe o bază pătrată, el a fost întrebuințat de pompierii suceveni între anii 1867-1910 ca turn de observație a încendiilor. În anul 1809, turnul a fost avariat de un incendiu, fiind renovat abia în 1845. S-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare între anii 1948-1949 în urma cărora acoperișul turnului a
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Suceveni, întâlnit și sub forma Suceaveni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent de naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent de naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența râurilor Siretul Mare și Siretul Mic. De comuna Suceveni depind administrativ satele Petriceanca și Prisăcăreni. În perioada 1946-1995 a purtat denumirea ucraineană "Șiroka Poliana" (în ). Localitatea Suceveni, de la înființare, face parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un hrisov
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența râurilor Siretul Mare și Siretul Mic. De comuna Suceveni depind administrativ satele Petriceanca și Prisăcăreni. În perioada 1946-1995 a purtat denumirea ucraineană "Șiroka Poliana" (în ). Localitatea Suceveni, de la înființare, face parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un hrisov din anul 1431, emis în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1775, localitatea Suceveni intră în componența districtului Storojineț (în ) a Ducatului Bucovinei, guvernat de către austrieci. Autoritățile austriece au introdus condicile bisericești, în care se înregistrau cununiile, nou născuții și decesele. Preotul satului îndeplinea și funcția de ofițer al stării civile. Conform recensământului din jurul
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
anului 1350. Ulterior, s-a construit o biserică nouă ce a fost sfințită în anul 1870 de către episcopul Eugenie Hacman. În anul 1902 a fost deschisă prima școală a satului. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Suceveni, de asemenea, intră în componența României, în cadrul Plasei Flondoreni a județului Storojineț cu o populație majoritar română. În perioada interbelică, în sat se înființează o filială a Societății Pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina. De asemenea, în această perioadă
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
lansate de N.K.V.D., că s-ar permite trecerea graniței cu România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni, de peste 3000 de persoane, din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3 km de
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
N.K.V.D. din Adâncata și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc al acestui orășel și aruncați, de vii, într-o groapă comună peste care au turnat și au stins var. Conform listelor întocmite mai târziu, cinci persoane din Suceveni au cazut victime ale acelui Masacru de la Fântâna-Albă. Aceștia sunt: Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. În anul 1944, a fost reocupată de către U.R.S.S. și
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
acestui orășel și aruncați, de vii, într-o groapă comună peste care au turnat și au stins var. Conform listelor întocmite mai târziu, cinci persoane din Suceveni au cazut victime ale acelui Masacru de la Fântâna-Albă. Aceștia sunt: Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. În anul 1944, a fost reocupată de către U.R.S.S. și integrată în componența R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Lipăștean, Gheorghe Sidoreac etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. În anul 1944, a fost reocupată de către U.R.S.S. și integrată în componența R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului din Suceveni în Șiroka Poliana. În anul 1944 se redeschide școala din sat care, în 1974, devine școală medie. Începând cu anul 1991, satul Suceveni face parte din raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
R.S.S. și integrată în componența R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului din Suceveni în Șiroka Poliana. În anul 1944 se redeschide școala din sat care, în 1974, devine școală medie. Începând cu anul 1991, satul Suceveni face parte din raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor din sat s-au declarat români . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor din sat s-au declarat români . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din Șiroka Poliana în Suceveni, denumire purtată anterior. . În prezent, satul are 1.661 locuitori, preponderent de naționalitate română. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Suceveni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din Șiroka Poliana în Suceveni, denumire purtată anterior. . În prezent, satul are 1.661 locuitori, preponderent de naționalitate română. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Suceveni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Petriceanca (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Suceveni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 322 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Localitatea Petriceanca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]