948 matches
-
această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această desinență se poate exprima și analitic cu ajutorul unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer. van, dan. af, norv. av), doar suedeza recurgînd foarte rar la exprimarea prepozițională a genitivului. Există, așadar, din acest punct de vedere, două tipuri de limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și germana) și altul similar modelului romanic (celelalte limbi germanice). Din perspectiva mărcilor de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Germana are mai multe desinențe de plural, majoritatea fiind moștenite din germanică, dar la unele împrumuturi neologice admite și desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vedere criteriul mărcilor verbale pentru persoană. În limba engleză, la prezent indicativ, toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular, ceea ce face ca prezența pronumelor personale să fie obligatorie. La fel se prezintă lucrurile în daneză și în suedeză unde persoana este indicată numai prin pronumele personale antepuse, norvegiana manifestînd aceeași tendință în vorbire. Ca atare, se regăsește aici tipul reprezentat în cazul limbilor romanice de franceza vorbită. Alte limbi germanice, precum neerlandeza, marchează persoana atît prin pronume personale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În germană, articolul este diferențiat pe genuri și numere și este antepus, ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul că folosește, la fel ca limbile romanice, verbul auxiliar "a fi" (to be), în vreme ce celelalte două uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secolului al XIX-lea, o limbă literară pornind de la dialectele norvegiene (vestice), care a devenit și ea limbă oficială, fiind introdusă parțial în presă și în învățămînt și, ca atare, acum există în Norvegia două limbi literare și oficiale. În suedeză, cele mai vechi texte datează din secolele al IX-lea și al X-lea și sînt scrise cu caractere runice, dar din secolul al XIV-lea începe a fi utilizat și alfabetul latin, îndeosebi în notarea unor texte de legi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
legende, romane cavalerești, lucrări de medicină, de astronomie etc.) și au fost făcute numeroase traduceri. Limba scrisă a fost influențată puternic de latină, la nivel sintactic, stilistic și, îndeosebi, lexical, prin împrumuturi (änge înger", djävul "diavol", paradis, skola "școală"). Etapa suedezei moderne a început în secolul al XVI-lea, cînd a fost obținută independența față de danezi și s-au creat condiții pentru dezvoltarea limbii literare. Momentele importante în acest proces au fost traducerea Bibliei și introducerea tiparului. Inițial s-au realizat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Bibliei și introducerea tiparului. Inițial s-au realizat îndeosebi lucrări cu conținut religios, dar, în secolul al XVII-lea, limba suedeză literară s-a îmbogățit foarte mult și a fost interpretată și normată prin gramatici și dicționare. În epoca Reformei, suedeza a împrumutat numeroase elemente din germană, iar în timpul Renașterii din greacă și din latină (karta "hartă", gratis, delta etc.). În secolul al XVIII-lea influența franceză a fost foarte puternică, îndeosebi în mediile diplomatice și ale societății cultivate (chiffonjé "șifonat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întîlnită și la adjectivul sauer [΄sauər], "acid, acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase evoluției limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice articolul este variabil. Și în celelalte limbi germanice, exclu-zînd engleza, articolul hotărît este variabil, dar în alt mod decît în limbile romanice, care au forme pentru masculin și pentru feminin, în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului pentru masculin și feminin (genul comun) și a altă formă pentru neutru. Pe de altă parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu-l
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc.), dar suedezii, nu numai că disting cele două realități, dar le și numesc diferențiat, numind bunica maternă mormor [΄mu:rmu:r] "ma-ma mamei" și bunica paternă farmor [΄fa:rmu:r] "mama tatei". De aceea, dacă este tradusă în suedeză o carte scrisă într-o limbă romanică (sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferențiat, numind bunica maternă mormor [΄mu:rmu:r] "ma-ma mamei" și bunica paternă farmor [΄fa:rmu:r] "mama tatei". De aceea, dacă este tradusă în suedeză o carte scrisă într-o limbă romanică (sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în limba scop107. Ca atare, cine traduce în suedeză povestirea Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în limba scop107. Ca atare, cine traduce în suedeză povestirea Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea, din care nu rezultă despre care bunică este vorba, va trebui să opteze pentru mormor sau pentru farmor, fără a porni de la ceva cert, dar are și datoria de a explica (într-o notă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este vorba, va trebui să opteze pentru mormor sau pentru farmor, fără a porni de la ceva cert, dar are și datoria de a explica (într-o notă) că în limba română există asemenea nume generic. Dacă însă traducerea este din suedeză în română, o construcție precum mormor och morfar nu se poate traduce liniar prin bunica și bunicul, ci prin bunica și bunicul din partea mamei, construcția farmor och farfar prin bunica și bunicul din partea tatei, iar mormor och farmor prin bunica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
farfar prin bunica și bunicul din partea tatei, iar mormor och farmor prin bunica din partea mamei și cea din partea tatei. Prin urmare, se poate constata că trăsăturile lexicale ale limbii afectează structura sintagmatică, căci neexistînd o denumire generică pentru "bunici" în suedeză, dacă se vorbește despre ei, se realizează o enumerare, iar, ca să fie cît mai apropiat de original, textul tradus, care pornește de la unul suedez, trebuie să conțină precizări care în mod obișnuit nu apar. În mod asemănător, dacă se traduce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în transcrierea fonetică Necesitatea de a ilustra anumite fenomene și situații a cerut invocarea unor fapte lingvistice, de obicei lexicale, din diferite limbi (romanice și germanice), care, în unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
uzuale, cu unele unificări, fără a insista asupra unor fenomene speciale, precum scurtarea sunetelor prin stød ([stöð] "ocluziune, închidere"), în limba daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat spre cerul gurii) al unor consoane precedate de [r], în suedeză și în norvegiană. Ca atare, fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Editura Științifică, București, 1995. 104 Compară în română, de exemplu, sinonimia parțială a adjectivelor acid și acru. 105 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000. 106 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 184-185. 107 Suedeza folosește cuvinte diferite pentru a face distincția între nepotul de unchi dacă este din partea fratelui (brorson ['bru:(on]) sau din partea surorii (systerson [΄süste(o:n]), ceea ce nu se delimitează în alte limbi prin cuvinte speciale. 108 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le acor dă semnificații simbolice. Zvonuri Se spune despre arabi că sunt curați, că adoră și asupresc fe meia în același timp. Despre japonezi se spune că sunt naivi și zâmbesc la orice, dar că au pretenții calitative exa gerate. Suedezele sunt conside rate nesătule, lipsite de scrupu le. Pe negri mai toți îi consideră ca fiind bine dotați, capabili de mișcări aparte. Rusoaicele sunt văzute ca fiind în cuiate, dar foarte iubitoare după ce sunt cucerite. Italienii sunt considerați frumoși, dar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
autonome decât cele americane și puțin mai autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a sediului În fiecare eșantion. Repartiția influenței Între filială și sediu În Întreprinderile multinaționale suedeze este aproape identică, În timp ce În multinaționalele americane diferența de putere pare a fi cel mai puțin marcantă. În studiul lui Neghandi și Welge (1984, p. 64) există detalii ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
în ecuația acestui conflict. Interesul pentru a cunoaște comportamentul serviciilor secrete românești este conturat cât mai bine dacă s-ar cerceta și arhivele fostelor state combatante sau neutre: anume ale serviciilor secrete sovietice, engleze, americane, franceze, maghiare, finlandeze, bulgare, elvețiene, suedeze etc. Prin parcurgerea și cercetarea unui material arhivistic bogat cu documente edite și mai ales inedite (în măsura în care am avut încuviințarea sau acceptul pentru studierea lor) în întocmirea lucrării m-am axat pe tratarea a două aspecte care nu au făcut
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
viața singură. Născută în 1948, fac parte din generația "baby boomer", cel mai mare grup în viață din Finlanda. M-am născut în orașul Åbo (Turku în finlandeză), fiica cea mai mare a unei familii de condiție medie, vorbitoare de suedeză. Tatăl meu a fost marinar, lucrând în acea perioadă pe o navă de pasageri ce naviga dinspre Åbo spre Stockholm. Mama mea lucra ca secretară într-un birou înainte de a avea o familie. Locuiam împreună cu mătușa mamei într-un apartament
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În 1950 fie continuai școala elementară timp de încă 2 ani sau te puteai muta la o școală gimnazială pentru 5 sau 8 ani. Existau școli gimnaziale private și publice. În orașul meu, existau 3 opțiuni pentru copiii vorbitori de suedeză. Prima opțiune era o școală privată mixtă pentru copiii din clasele sociale înstărite, a doua o școală pentru fete și a treia o școală doar pentru băieți. Ambele școli separate pe gen erau publice. Școlile gimnaziale nu erau gratuite ca
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a merge la Helsinki pentru a studia dreptul. Pe urmă am oscilat între științe sociale la Åbo sau Helsinki. Am ales în cele din urmă calea cea mai ușoară, Universitatea Åbo Akademi, singura universitate din Finlanda la care se vorbea suedeza, situată în orașul meu natal. În primul an de universitate toată lumea trebuia să facă același lucru. Eram 20% fete și restul băieți. Materiile mi s-au părut ușoare, nici provocatoare și nici stimulante. Dar erau toate aceste grupuri interesante de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]