689 matches
-
ideea îmbracă numaidecât formele unui limbaj inflamat: „Un purgatoriu pentru trufiile netrebnice... da, printre aceste coloane capabile să susțină fiecare un secol ar trebui pedepsiți să treacă și să facă o cură de umilință toți obstinații ridicoli sau grotești ai suficienței agresive, să se rușineze și să plece smeriți.” Vizitând Sicilia și Sardinia, călătorul face reflecții despre sentimentul insularității: „Singurătatea Siciliei e centrifugă. Cea a Sardiniei, centripetă.” Roma îi pare un oraș cu suflet baroc, statuia lui Moise din biserica San
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
confruntării dintre superputeri". Sau, cu cuvintele lui Gorbaciov, "lumea de astăzi a devenit prea mică și fragilă pentru războaie și politică de putere" (Gorbaciov: 1986, 83). Apelurile viguroase ale leninismului post-bolșevic pentru "democratizare" și "noua gândire" în afacerile interne și "suficiență rezonabilă" în relațiile internaționale au fost dedublate de profunde reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat. Problema este că Gorbaciov a încercat o reformă colosală a leninismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
autentice coordonate metacomunicative (Ficher, 1986). Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicaretc "Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicare" Conceptul de redundanță desemnează, așa cum apare el în teoria comunicării, excesul de informație în raport cu un cuantum de suficiență aferent unui mesaj. Normală și firească, între anumite limite (ca informație în plus), redundanța (care, de altfel, apare și-n lumea naturală în care trăim, ca un surplus precantiv, structural-funcțional - de exemplu, în sistemele vii, dar și în cele artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alte categorii profesionale) are, de departe, privilegiul unic al resurselor, al forței comunicante, dar și ocazii discreționare de a fi redundant și chiar este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în educația de nivel școlar propriu-zis. Prin natura nivelului educativ aferent, evaluarea cursanților adulți renunță, practic, la standardele pur statistice calculate și stabilite ca praguri de suficiență performanțială pentru generații întregi și niveluri de vârstă (cronologică și școlară) ale elevilor, dat fiind faptul că în cazul unor educabili adulți nici nu se mai poate vorbi de „generații” mari și omogene pe care să se aplice o „statistică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru generații întregi și niveluri de vârstă (cronologică și școlară) ale elevilor, dat fiind faptul că în cazul unor educabili adulți nici nu se mai poate vorbi de „generații” mari și omogene pe care să se aplice o „statistică de suficiență”, mai ales că nici finalitățile instructiv-formative nu mai sunt aceleași pentru efective mari de beneficiari, ca în educația preadultă, ci, dimpotrivă extrem de diversificate. În consecință, fiecare program de formare își stabilește înainte de punerea în derulare, ca stagiu efectiv, standarde minimale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autentice coordonate metacomunicative (Ficher, 1986). Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicaretc "Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicare" Conceptul de redundanță desemnează, așa cum apare el în teoria comunicării, excesul de informație în raport cu un cuantum de suficiență aferent unui mesaj. Normală și firească, între anumite limite (ca informație în plus), redundanța (care, de altfel, apare și-n lumea naturală în care trăim, ca un surplus precantiv, structural-funcțional - de exemplu, în sistemele vii, dar și în cele artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alte categorii profesionale) are, de departe, privilegiul unic al resurselor, al forței comunicante, dar și ocazii discreționare de a fi redundant și chiar este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în educația de nivel școlar propriu-zis. Prin natura nivelului educativ aferent, evaluarea cursanților adulți renunță, practic, la standardele pur statistice calculate și stabilite ca praguri de suficiență performanțială pentru generații întregi și niveluri de vârstă (cronologică și școlară) ale elevilor, dat fiind faptul că în cazul unor educabili adulți nici nu se mai poate vorbi de „generații” mari și omogene pe care să se aplice o „statistică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru generații întregi și niveluri de vârstă (cronologică și școlară) ale elevilor, dat fiind faptul că în cazul unor educabili adulți nici nu se mai poate vorbi de „generații” mari și omogene pe care să se aplice o „statistică de suficiență”, mai ales că nici finalitățile instructiv-formative nu mai sunt aceleași pentru efective mari de beneficiari, ca în educația preadultă, ci, dimpotrivă extrem de diversificate. În consecință, fiecare program de formare își stabilește înainte de punerea în derulare, ca stagiu efectiv, standarde minimale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rol anume. Am avut norocul să întâlnesc mari creatori de teatru și să joc alături de cei mai mari actori ai teatrului românesc. După aproximativ 33 de ani de profesie teatrală este normal ca la un moment dat să ajungi la suficiența faptului că meseria îți este la îndemână, că în sfârșit îi cunoști toate secretele. Lucrasem destul de mult în ultima vreme. Timpul nu iartă iar bucuria pe care o resimțeam atunci când lucram la un spectacol se consumase odata cu noul sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc. ce emblemă, zic, pentru democratica postdecembristă instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum, nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii din piesă. Acordat ambianței, cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei, contrastînd față de aceasta, prin banalitatea simțului comun. În acest sens poate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
formularea principiilor așa-numite „superioare ale impunerii”, grupate În: principii de politică financiară, principii de economie publică, principii de echitate a impozitelor, principii de administrație fiscală. Conform concepției lui Wagner, principiile de politică financiară se fundamentează pe două noțiuni esențiale: suficiența și elasticitatea. Suficiența stipulează faptul că impozitul trebuie să acopere toate nevoile financiare ale statului, sub rezerva că, prin alte mijloace (finanțarea deficitului, de exemplu) nu este posibil acest lucru. La rândul său, ca premisă a asigurării elasticității impunerii, Wagner
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
numite „superioare ale impunerii”, grupate În: principii de politică financiară, principii de economie publică, principii de echitate a impozitelor, principii de administrație fiscală. Conform concepției lui Wagner, principiile de politică financiară se fundamentează pe două noțiuni esențiale: suficiența și elasticitatea. Suficiența stipulează faptul că impozitul trebuie să acopere toate nevoile financiare ale statului, sub rezerva că, prin alte mijloace (finanțarea deficitului, de exemplu) nu este posibil acest lucru. La rândul său, ca premisă a asigurării elasticității impunerii, Wagner avea să elaboreze
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt, pe care din modestie cognitivă sau suficiență o considerăm de nedepășit. Tradițiile spirituale țin seama de starea de fapt a umanului, dar o iau ca punct de pornire al unui traseu pe care omul îl are dat virtualmente în interiorul lui. Pentru aceste tradiții, omul e prin excelență
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică, față de care religia putea oferi cel mult o cunoaștere slabă, neverificabilă prin experiment și examen strict rațional. Inaugurată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, a existat pînă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rînd capacitatea de a recunoaște Universalul viu oglindit în orice ființă umană. Atenția față de celălalt e așadar un bun exercițiu de ascuțire a privirii spirituale. Profilul mental, cultural, spiritual cîteodată dificil de înțeles al celuilalt ne poate disloca din confortul suficienței, al limitărilor noastre, a ceea ce a devenit, în noi, un gata făcut nechestionabil. Semenul diferit e, pentru noi, îmbogățitor în primul rînd fiindcă în el ne confruntăm cu chipul divin totodată mai intim decît ne sîntem nouă înșine și evident
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
suficiente Vom dezvolta demersul nostru în direcția unui nucleu dur de asigurare a sustenabilității politicii guvernamentale (în nucleul dur incluzânduse și obiective de acțiune anticriză). Această orientare este necesară în scopul de a identifica caracteristicile cele mai generale, din perspectiva suficienței, așa încât, prin particularizarea dorită, să se obțină condițiile suficiente de sustenabilitate pentru o politică guvernamentală dată. Pe baza tuturor rezultatelor obținute până acum, considerăm că o listă a predicatelor (o listă a membrilor mulțimii MCS) care să asigure sustenabilitatea unei
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
politici guvernamentale generice ar putea fi necesară. Vom construi această listă, mai întâi, din perspectiva tuturor „actorilor” implicați în asigurarea sustenabilității creșterii și dezvoltării, așa cum au fost aceștia analizați anterior. Apoi, vom sintetiza lista predicatelor care se impun, din perspectiva suficienței, pentru politica guvernamentală însăși. 1.9.1. Lista predicatelor suficiente pentru elementele care întrețin politica guvernamentală A. Lista predicatelor suficiente pentru politica guvernamentală în sine 1. Integrarea politicii guvernamentale -notația predicatului: IPE ; definiția predicatului: capacitatea politicii guvernamentale de a furniza
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
necesară evaluarea modului în care predicatele atomice și cele compuse ale „actorilor” din marja unui domeniu devin predicate suficiente (atomice sau moleculare) ale politicii guvernamentale sustenabile, adică elemente componente ale mulțimii MCS. Să observăm faptul că, din perspectiva predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, cel mai „productiv”, în sensul de cel care are cel mai larg impact asupra predicatelor suficiente de sustenabilitate a politicii guvernamentale este stabilitatea financiară, iar din perspectiva capacității de a „culege” impactul predicatelor de suficiență din afara politicii
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, cel mai „productiv”, în sensul de cel care are cel mai larg impact asupra predicatelor suficiente de sustenabilitate a politicii guvernamentale este stabilitatea financiară, iar din perspectiva capacității de a „culege” impactul predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, predicatul cel mai productiv, dintre predicatele de suficiență a sustenabilității, este cel de continuitate. Prin urmare, mulțimea predicatelor suficiente pentru o politică guvernamentală sustenabilă va fi următoarea: 1.10. Stabilirea condițiilor necesare Așa cum am arătat anterior, odată ce
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de cel care are cel mai larg impact asupra predicatelor suficiente de sustenabilitate a politicii guvernamentale este stabilitatea financiară, iar din perspectiva capacității de a „culege” impactul predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, predicatul cel mai productiv, dintre predicatele de suficiență a sustenabilității, este cel de continuitate. Prin urmare, mulțimea predicatelor suficiente pentru o politică guvernamentală sustenabilă va fi următoarea: 1.10. Stabilirea condițiilor necesare Așa cum am arătat anterior, odată ce condițiile de suficiență sunt verificate, o politică guvernamentală dată devine politică
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
guvernamentale, predicatul cel mai productiv, dintre predicatele de suficiență a sustenabilității, este cel de continuitate. Prin urmare, mulțimea predicatelor suficiente pentru o politică guvernamentală sustenabilă va fi următoarea: 1.10. Stabilirea condițiilor necesare Așa cum am arătat anterior, odată ce condițiile de suficiență sunt verificate, o politică guvernamentală dată devine politică guvernamentală sustenabilă (PGS). În același timp, o politică guvernamentală sustenabilă generează o serie de predicate (predicate necesare noi sau suplimentare) care, adăugate predicatelor de suficiență, constituie mulțimea predicatelor necesare ale unei politică
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]