667 matches
-
în partea precedentă. Sfârșitul linșitit al primei părți contrastează cu începutul celei de-a doua, unde lovitura de timpani stabilește cu tărie vitalitatea scherzoului. Forma acestei părți urmează construcția obișnuită de simfonie: scherzo, trio, scherzo. O introducere a instrumentelor de suflat din alamă conduce către tema principală, care este declamată de trei ori în prima secțiune. Prima dată este auzită la corni și viole și continuă cu clarinetul, a doua oară în unison de coarde și mai poi la instrumentele grave
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
viole și continuă cu clarinetul, a doua oară în unison de coarde și mai poi la instrumentele grave de alamă, caz în care este augmentată. După atingerea momentului de climax urmează Trio, fără nici un fel de pauză. Aici, instrumente de suflat din lemn interpretează solo o nouă melodie lirică, în scriitură de canon. Ea este preluată de coarde, care adaugă prin aceasta o nouă secțiune. În mijlocul trioului, Copland a introdus o temă de vals, care „și-ar fi găsit locul chiar
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
pentru cor și orchestră "Byurokratiada" și "Poetoria" au un caracter social și satiric, iar în lucrările sale pur corale este prezentă tradiția muzicii sacre rusești, cum ar fi lucrarea "Zapechatlyonnyj angel" ("Îngerul izolat") pentru cor mixt și cobuz (instrument de suflat, asemănător cu fluierul și cavalul), bazată pe texte canonice ortodoxe în slavonă, care poate fi considerată o adevărată liturghie rusă și una dintre cele mai frumoase lucrări sacre ale secolului XX.
Rodion Șcedrin () [Corola-website/Science/331965_a_333294]
-
interpretat și înregistrat predominant cu pian dar, o dată cu ascensiunea interpretării documentate istoric din anii 1960, a început să fie interpretat și înregistrat din nou cu clavecin. Se crede că acest concert este bazat pe un concert pentru un instrument de suflat din lemn, probabil pentru oboi sau oboe d'amore și a fost probabil compus de Bach în timpul șederii sale în Leipzig. La fel ca și BWV 1052, există într-o transcripție pentru orgă în cantatele BWV 169 și 49. Bach
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
ale lui Mahler. Simfonia este compusă pentru orchestră mare de aproximativ 100 de muzicieni. Spre deosebire de simfoniile sale ulterioare, Mahler nu utilizează întreaga forță orchestrală în fiecare parte. Câteva părți sunt utilizate doar în ultima parte, în special pentru instrumentele de suflat din lemn și alămuri. În forma finală, lucrarea are patru părți: Părțile sunt aranjate în forma tipică de patru părți. De regulă, Menuet-Trio-ul este a treia parte iar partea lentă este a doua dar Mahler le-a schimbat, ceea ce a
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
1899. Prima parte este o formă de sonată modificată cu o introducere destul de lentă. Introducerea începe straniu cu o alunecare pe șapte octave a coardelor pe nota La. Un motiv descendent de două note este apoi prezentat de instrumentele de suflat din lemn și în cele din urmă devine repetitiv. Această introducere, în natura sa minimalistă și motivul descedent repetitiv, face aluzie la prima parte a Simfoniei nr. 9 a lui Ludwig van Beethoven. Tema este apoi întreruptă de un material
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
partea se încheie cu alternanțe ale coardelor joase. Ultima parte este de departe cea mai extinsă. Readuce elemente din prima parte, legând simfonia ca un întreg. Partea începe cu o lovire bruscă a talgerelor, un acord tare al instrumentelor de suflat din lemn superioare, coarde și alămuri și o lovitură a tobei mari, toate în succesiune. Asta intră într-un contrast evident cu finalul celei de-a treia părți. Prima porțiune oferă fragmentele unei teme în Fa minor, prezentat în forță
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
toate în succesiune. Asta intră într-un contrast evident cu finalul celei de-a treia părți. Prima porțiune oferă fragmentele unei teme în Fa minor, prezentat în forță de alămuri înainte să fie interpretată în întregime de toate instrumentele de suflat. Partea continuă frenetic până când o temă lirică este prezentată de coarde. În cele din urmă fragmentele introductive ale alămurilor ies în evidență iar partea capătă din nou energie. Mahler prezintă motivul inițial în alămuri, de această dată în Re major
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
interpretare a lucrării "Andante și Final" a avut loc pe 8 februarie 1897 în Sankt Petersburg, cu Taneiev în calitate de solist. În ton cu practica lui Ceaikovski pentru primele sale două concerte pentru pian, Taneiev a redus orchestra la instrumente de suflat din lemn, corni și coarde pentru Andante. Finalul este orchestrat pentru o orchestră întreagă, din nou după practica lui Ceaikovski.
Andante și Final () [Corola-website/Science/330005_a_331334]
-
toată muniția. Jocul folosește același motor grafic ca și al lui "Assassin's Creed III", ceea ce permite același gameplay. Aveline are propriul set de animații, dar și abilitatea de a folosi două arme în același timp, precum noua țeavă de suflat, împreună cu săbiile, cuțitele, pistoalele și lama ascunsă. Modul multiplayer, exclusiv pentru versiunea Vita, constă din marcarea locurilor pe hartă, prin folosirea personajelor (reprezentați de portrete statistice) pentru capturarea bazelor și proviziilor, printre altele. Acesta diferă față de modul multiplayer al seriei
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]
-
băieți și o fetiță, cântau și la diferite instrumente: Octavian, fratele mai mare, la vioară, Veturia (Duța) la pian și Pompiliu, fratele cel mic, înzestrat cu o deosebită dexteritate, mânuia cu talent toate instrumentele cu coarde, de percuție, sau de suflat. Ulterior, vocea sa a fost șlefuită de două dintre cele mai renumite profesoare de canto ale epocii: Mathilde Marchesi, la Paris, și Ella Gmeiner-Klein, la Berlin. În 1903, anul căsătoriei sale cu asesorul consistorial Lazăr Triteanu, Veturia (încă Mureșan) a
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
nume în nume de astăzi, "Muzička škola "Vlado Milošević"", 18 zii în urmă de deces lui Vlado Milošević. Astăzi, școala are aproximativ 700 școlari în Școala muzicală inferioară ori Școală muzicală elementară în secțiune: pian, instrumente cu coarde, instrumente de suflat, chitară, acordeon și tamburica (tamburița) și mai mult de 100 școlari în Școala medială în doi profile: interpret muzical și colaborator muzical. Instrumente în Școala muzicală sunt: acordeon, vioară, viol, violoncel, flaut, oboi, clarinet, saxofon, trompetă și corn francez. Școlari
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
plină de mister și lirism. Robin Denselow, The Guardian: "Ansamblul propune o selecție rafinată de piese instrumentale, delicate și puternic obsesive. Ele sunt rezultatul interpretării la 14 instrumente acustice. Piesele se înlănțuie de la aranjamentele hipnotice specifice duduk-ului, instrument armean de suflat, și până la pasajele fine și rarefiate, sau la bucățile muzicale de dans, interpretate cu dârzenie și hotărâre la instrumentele cu coarde - kanon, sitar sau timpanon. Este un repertoriu care te uluiește și pe care îl simți desăvârșit.", aprecia The Guardian
Konica Minolta și Sensiblu: Primul concert The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble în România by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102248_a_103540]
-
îl atinge următoarea suită, "Suita pentru orchestră nr.2 op. 20". Numărul de instrumente propus de autor pentru prima parte este de 64 de coarde, fără contrabas și un timpan. Partea a doua adaugă contrabasul și încă 10 instrumente de suflat, ca mai apoi, în partea a treia să intervină și harpa împreună cu 2 corni. Partea a patra atinge apogeul timbral al lucrării adăugând 2 trompete, 3 tromboni și un flaut piccolo. După ce scrie "Rapsodia în Re major", Enescu strânge material
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
care își doresc să se formeze și să se educe în spiritul artei, a dezvoltării aptitudinilor și talentelor, indiferent de vârstă, categorie socială sau profesională la următoarele discipline: canto clasic, muzică ușoară, pian, vioară, orgă electronică, acordeon, chitară, instrumente de suflat și percuție, actorie, dans clasic și de societate, arte plastice, design vestimentar, ansamblu instrumental, studii de teoria muzicii. În opinia mea, toți tinerii sunt foarte importanți și mai ales susținerea acestora pentru un debut bine meritat în concordanță cu munca
Scandal la Vocea României. Președintele CJ Satu Mare, replică pentru Chirilă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104997_a_106289]
-
valoare. Bach a lucrat părțile corale ca un meșteșugar înțelept și abil, corul devenind, după opinia noastră, interpretul principal al lucrării. Sunt celebre fugile sale corale, dar și dezvoltările majestuoase și impunătoare ale corului, însoțite de trompete și instrumente de suflat care conferă grandoare întregii partituri. Și în acest sens, se poate afirma că în această variantă, Corul Academic Tiberiu Soare el este acea dorință sinceră de a oferi publicului o viziune din perspectiva muzicianului modern a unor partituri clasice, ceea ce
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]