763 matches
-
-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numai 15 sunt sate, 12 sunt seliști (pe două dintre ele se vor face sate), 3 sunt locuri în pustie, apoi sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie de lână și două mânăstiri. La 15 aprilie 1463, Șteful Cernătescu cumpără satul Motișești, Seliștea lui Tatul și poiana de la Deocheați. În privilegiul, pe care îl dă Ștefan cel Mare la 15 iulie 1468
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Despre un astfel de model de dascăl scria Simion Mehedinți pomenindu-l: "mi-aduc aminte cu drag de învățătorii îmbrăcați ca sătenii lor, de Rădășanul de lângă Baia, încălțat cu opinci (...) și de mulți alții, care vin și la Universitate cu sumanele făcute de mâna mamei lor"91. Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare articole pe înțelesul tuturor, este un neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
atunci nașul Neculai Stoleriu a trimis cu sania după ei pe Bădica Dumitru Iftime și i-a adus. Amândoi erau îmbrăcați național foarte frumos. Mai ales dna Raveica era îmbrăcată foarte frumos, cu cămeșă cu flori, cu bundiță înflorită cu suman negru în canafi 38 și cu catrință. Și mai ales că și era frumoasă. E felul ei, parcă era o zână din povești, așa de bine îi șădea. Și la masă dl.Petrea Gheorgheasa a vorbit foarte frumos și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lucrau până în ultima clipă, de multe ori nășteau pruncii pe pământ, când erau la sapă sau la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne Învăța cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prășit la alții, după ce terminam câmpul nostru. La școală purtam cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vara desculță iarna cu niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să scriu. Era incomod de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-mă Sfânta Treime Să fiu veșnic lângă Tine Blând copil ascultător Și supus poruncilor! Amin. Amintiri de acasă 17.09.2007 Mi-aduc aminte din trecut Că zece frați eu am avut Mâncam din strachină de lut Purtam hăinuțe de suman Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era mai Sfânt Credință tare pe pământ În sat când clopotul se auzea Fiorul Sfânt ne cuprindea De sărbători toți ne adunam Sus la Biserica din deal Părintele Avasiloaie Ilie Cu drag și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
un atelier de săpun, un atelier de obezi pentru roți de căruță, două de cărămizi, un atelier de tăbăcărie și trei tipografii. S-au mai înființat trei prese de ulei de floarea-soarelui, trei fabrici de dărăcit lâna și de bătut sumane și trei uzine electrice mici. Deși era izolat și avea un potențial economic modest, totuși, în perioada interbelică orașul Huși cunoaște o evidentă înviorare economică. Menționăm că numai în Circumscripția școlară nr. 3 (din cele 6 existente în oraș), se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
farmecul coloarei locale și te predispune la veselie. Când te vezi gurguțat 179 colo sus pe un pat de fân și tras în pas leneș de doi plăvani bine scoși din iarnă, duși de funie de un țăran cu opinci, suman și căciulă, parcă-ți tot vine a râde și a zburda. Ei, așa veneam eu odată într-o zi din luna iulie împreună cu trei tovarăși de la monastirea Agapia la Târgul Neamțului unde aveam de gând să ne urcăm la cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
coardă eroică. Au plecat armați cu grenade care le explodau În mâini, Într-o mobilizare totală, cu milițieni și glotași, adică cu părinții celor apți să lupte valabil, armați, bieții de ei, cu puști Peabody din Războiul Independenței, echipați cu sumane și cu opinci - În mijlocul cărora a trebuit să piară, inutil și stupid, prietenul scrii tor Ion Trivale, rezistând pe poziție la malul Dunării, cu un pâlc de asemenea ostași bătrâni totdeauna gata de panică, În fața armatelor lui Mackensen. și am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Neculăeș (trad.), din Luna Iunie, Pr. Vicențiu Remer, ziua XXIV, pp. 65-67. 31. PR. DUMITRU PASCAL autobiografie Subsemnatul Preot Dumitru Pascal, OFMConv., născut în anul 1916, ziua 21, în orașul Huși, Jud. Vaslui, din părinții legitimi: Dumitru și Catrina n. Suman, de naționalitate română și religie romano-catolică, am urmat cursurile primare absolvind 6 clase în total, după care având chemare de la Dumnezeu de a mă face preot pentru folosul oamenilor, fără ca cineva să mă îndemne la așa ceva, am lăsat casa părintească
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Ciobanu Mirela Grigore Ovidiu Grecu Neculai Gheuca Gheorghiță Iordan Gina Lazăr Emilia Lăcătuș Gigi Mazilu Elenă Mihai Valerica Mihu Petrică Movila Valentin Neamțu Nicoleta Până Petronela Palade Vasile Petrea VIăduț Patraș Daniela Prepelița Neculai Sălceanu Măricica Stroe Carmen Suhăreanu Sergiu Suman Sonia Tănase Vasile Toșu Dumitru Țigănașu Elenă Dumitriu Costinel 1983-1984 Alexandru Cornelia Arsene Măricica Avarvarei Aurel Bahnaru Florin Bălan Carmen Bălgărădean Liliana BIănaru Victor Bolea Ana Maria Căpitanu Carmen Căpraru Daniel Ciochiu Mihaela Ciubotaru Carmen Climă Doina Costandache Simona Costandachi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
M. Cristian Mihai lolea Dtru. Rodica Ionescu Gr. Măricel Lupu V. Adrian Mihai V. Mihaela Palie A. Cristian Popa V. Liviu Popa I.Mercedes Romila L. CarmenAdi Romila Dtru. Gabriela Romila N. Nicoleta Sava Ghe. Gabriela Angelica Sarbu I. Dorin Suman V. Daniela Cipriana Toma Const. Cătălin Trandafir AI. Sorinel Trofin J. Nina-Liliana Tabăra I. Ionel Ulian Const. Mihaela Registru matricof 209/1986-1987, f. 114-144; Costin Clit,op.cit.,p.235. XII Mecanică Andaroș Ghe. Leodor Andrei M. Mihaela Mirela Anton C.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Neculai Busuioc V. Mariana Cecman Const. Daniela Chirazi Sc. Tache Cozma N. Lidia Diaconu Ghe. Tatiana Gavriliță A. Ion Gânju C. Marinela Huțanu St. Rodica Iacob Gh. Ionel Macarie Dtru. Elenă Maftei N. Nina Nantu I.Mihai Popa I. Daniela Suman C. Ines Șerban E. Gheorghe Ungureanu Ț. Liliana Usturoi A. Vasile Velișcu ÎI. Ioan Velișcu V. Maria Zavate A. Florinel Ghiga V. Gheorghe Registru matricol 220/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.241. XIII Seral 1 Baican M. Constantin Baliceanu M.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Sorinștefan Liciu Gh.Ramona Loredana Marcu I.Antoniu Nicolau V.Ionel Traian Pandelea D.Anca Patraș F.Marian Toderașcu Popoiu Gh.Nicoleta Gabriela Rădoi V.Ana-Cătălina Român I.Liliana Simona Romașcu Gh.Cătălin Roșu N.Sorin Sîrghi D.Florin Cătălin Suman V.Maricica Violeta Tonigaru Gh.AlinaGeorgeta Vesely E.Area Maria Registru matricol 228/19911992; Costin Clit,op.cit.,p.242. XII-Electronică 2 Aelenei Gh.Veronica Antohi I.Ionela Apostol M.Cătălin Atasiei M.Lucian Ioan Baghiu I.Daniela Bălan D.Monica
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
I.Cătălina Melinte L.Anca Moisă V.Alina - Ștefania Murgu N.Cristian Olaru Val.Ovidiu Bogdan Pascal I.Ana Maria Pepelea I.Romeo Sorin Pivniceru Șt.Oana Popa M.Claudia Roșca C.Cristina Sava Ghe.Vasilica Stoica Dtru.Gianina Cristina Suman A.Aurelia Georgeana Sarbu I.Nicu Daniel Țenică Ig.Radu Toma V.Simona Mihaela Vălu M.Daniel Voinea F.Anișoara Iftene A.EvelinaJanina Măcrescu N.Mircea Mădălin Romila I.Elisa Iosefina Registru matricol 234,vol I;Costin Clit,op.cit.,251
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Chicu V.Vlad Gabriel Chirițoiu C.Anișoara Ciocoiu I.Mihaela Idriceanu C.Oana Litera Șt.Georgiana Macarov I.Maria Mâcnea G.Florin Mihăiță Mistreanu L.Alina Neculau P.Dana Ramona Nistor C.Valentina Pascal P.Petru Andrei Sofronie V.Alina Suman S.Cătălin Tămășanu T.Oana Tănasă V.Diana Lavinia Vezetiu V.Silvia Adnana XII-a Științele Naturii 3 Avram Alina-Mihaela Bolea Ionela Carp Simona Filip M.Mihaela Fulga Elena-Mirabela Lucan Manuela Lupu Cristinel-Marian Maftei Vlad Marin DumbravăNicușor Matasă Cristina Miron
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
C.Vlad Ionescu C.Alina Irimia V.PetrinaSabina Marin-Dumbravă Georgiana-Coca Merschi C.N.Alexandru Oancea M.Dora Paiu M.Alexandru Popa C.Alexandru Teodor Popa R.Andreea Mădălina Sălăvăstru N.Marian Silistră M.Raluca Marcela Simion Al.Diana Stoian Gh.Iulia Suman I.Iustina Cristina Șerban Ionuț George Vasile P.Iuliana Vasileniuc A.Adriana Emanuela Voloacă D.CristinaGeorgiana 2005-2006 Clasa a VIII-a Andone D.Lorena Arsene A.MădălinaAndreea Băican C.IonuțConstantin Biru S.Iuliana-Sorina Bunescu S.Sergiu Clit C.Lucian Cretu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de țap - exagerat de lungă, de 24 de centimetri - făcută din fuior de cânepă <endnote id="(131, pp. 32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei” și În Moldova : „Jidanul Bercu Îi Îmbrăcat cu ciubote, cu suman, pe sub care Își vâră niscaiva bulendre ca să-și facă un gheb În spate [...]. În cap are o pălărie, pe marginile căreia sunt cusute cozi de vulpe [...]. Pe față poartă un obrăzar făcut din meșină, punându-i de o parte și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în comuna Hănești aparține lui I.Talmaciu și Horoș Buianovici. Teascuri de ulei aparțin lui Ițcu Orenștein și frații Buionovici în Darabani, Șmil Căruceriu în Havârna, Avram sin Alter și Iancu Boinovici în Adășeni, Șmil Blunfeld în Săveni. Pive de sumane are Iancu Boimovici în Săveni. La 25 noiembrie 1940 cu nr.16223 prefectul județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat al colonizării și populației evacuate: „întrucât nu am primit instrucțiuni în privința aplicării decretului lege nr.3810 publicat în M.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
E vorba despre surorile lui Costache, Marița și Ileana. Bărbatul lui Marița, Ghiță Ciotacu era un om scund de statură, slăbuț, cu față lungăreață și cu părul tuns scurt și avea ochi verzi. Umbla mai tot timpul îmbrăcat cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vorba despre surorile lui Costache, Marița și Ileana. Bărbatul lui Marița, Ghiță Ciotacu era un om scund de statură, slăbuț, cu față lungăreață și cu părul tuns scurt și avea ochi verzi. Umbla mai tot timpul îmbrăcat cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița, nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne învață cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prăsit la alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
care n-aveam cum să le sperii, puștile fiind ale ciorilor! Și pe mine tot ciorile m-au "răspopit"! Atunci cred că plin de năduf am scris o poezie: Faliment total! La casă de om sărman nici opinci și nici suman, nici merinde nici fiertură, nici câine în bătătură! La casă de om calic nici oghial și nici țolic, nici icoană pe perete și nici flori de Dragobete! La casă de om sărac, nu mai e mălai în sac și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]