1,369 matches
-
drept criteriu un fenomen irațional. Și, în orice caz, literatura onirică nu e o literatură a delirului, nici a somnului, ci a deplinei lucidități.” Diferențele specifice față de alte formule literare care au exploatat visul sunt afirmate răspicat: „În opoziție cu suprarealismul, onirismul refuză dicteul automat, sclavia inconștientului și a incoerenței, cultivând totuși ambiguitatea - dar lucid și riguros calculată. Ambiția literaturii onirice este o dublă negare: o negare structurată și de metodă a suprarealismului, și una formală, de scriitură, dar nu mai
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
exploatat visul sunt afirmate răspicat: „În opoziție cu suprarealismul, onirismul refuză dicteul automat, sclavia inconștientului și a incoerenței, cultivând totuși ambiguitatea - dar lucid și riguros calculată. Ambiția literaturii onirice este o dublă negare: o negare structurată și de metodă a suprarealismului, și una formală, de scriitură, dar nu mai puțin categorică, a fantasticului romantic. Onirismul estetic, văzut categorial (deci în mod ideal), se opune liricului metaforizant, dar și epicului bazat pe simplă cauzalitate, pe logica formală, aristotelică.” Textele teoretice și publicistice
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
care se desfășoară după o logică aparte, stranie, inerentă funcționării mecanismelor inconștiente. Identificând acele mecanisme, oniricii le pun în funcțiune în mod conștient. Principiul acestei poetici nu e spontaneitatea, ci elaborarea lucidă, cu recurgere la artificiu. Respingând dicteul automat al suprarealismului literar, oniricii recunosc existența unor similitudini și afinități între demersul lor și cele ale unor reprezentanți ai picturii suprarealiste (Dalí, De Chirico, Yves Tanguy, Victor Brauner și mai ales Magritte). Năzuința, recunoscută, a tentativei onirice românești din anii ’60-’70
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
încă nu s-a încheiat, București, 2000, passim; Micu, Ist. lit., 616; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova, 2003, 93-104; Dumitru Țepeneag, Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuț, Pitești- București, 2003, 99-145; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 270-284; Alex. Ștefănescu, Zoom critic, RL, 2003, 51-52. D.Mc., N.Br.
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
mai puțin la unison, critica a vorbit, cu încercarea de a defini ceea ce scrie P., atât despre „o poezie de notație” (Constantin Cubleșan), amintind „aerul profund, sempitern, al Ardealului cel mereu născător de poeți caracteristici” (Gheorghe Grigurcu), cât și despre „suprarealismul de fond al autoarei”, stând sub semnul lui Gellu Naum (Adrian Popescu), ori despre legături cu „lumea necuvintelor” lui Nichita Stănescu, câtă vreme, în volumul Străpuns de negăsire (2000), unele afinități „sunt ușor decelabile” (Ion Cristofor). Varietatea asociațiilor livrești confirmă
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
acoperișurile / Se vor aprinde. // Incendiul, da, mărețul incendiu / Al înșelătoarelor laude ! el/ Ne va desăvârși frumusețea bănuitoare./ La umbra norului de marmură/ Cine va scăpa ? / Dar cine va scăpa ?”. P. recurge frecvent la alegorie, construiește tablouri fantastice, criptic-semnificative, după modelul suprarealismului pictural - Salvador Dalí, de pildă, cu al său tablou cu ceasuri moi este evocat fie aluziv, fie chiar explicit, și ales ca ilustrație a copertei volumului Aproape un cerc (2001) -, alteori textualizează fervent contingentul, cumva în maniera unui Fernando Pessoa
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești. Sadismul adevărului (1936) adună texte despre orientarea suprarealistă, văzută ca un soi de visare semitrează, compensând prin mirabil, cu asocieri autonome ale imaginilor, tot ce nu ține de mirific: visul e „singura REALITATE - pe care nimeni
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
pref. Laurențiu Ulici, București, 1971; Născut în ’02, București, 1973; Culoarea timpului, pref. Mihai Gafița, București, 1977. Ediții: [Urmuz], Urmuz, București, 1930, Pagini bizare, București, 1970; Tristan Tzara, Primele poeme, urmate de Insurecția de la Zürich, București, 1934; ed. București, 1971, Suprarealismul și epoca de după război, tr. edit., București, 1947; Ion Călugăru, Casa șoarecilor, București, 1958; Ilarie Voronca, Poeme, tr. edit., pref. Eugen Simion, București, 1961, Poeme alese, I-II, tr. și pref. edit., București, 1972, Mic manual de fericire perfectă - Petit
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
1945 P. a semnat, alături de Gellu Naum și Virgil Teodorescu, manifestul intitulat Critică mizeriei. Spiritul contestatar se revoltă împotriva a tot ce întruchipau vechile sisteme de valori, proclamând „PERMANENTUL EFORT PENTRU ELIBERAREA EXPRESIEI UMANE SUB TOATE FORMELE EI”, reprezentat de suprarealism. De altfel, sub baghetă lui André Breton, P. și alți adepți români ai curentului vor scrie în 1947 un nou manifest, Le Sable nocturne. Alte două cărți, de astă dată de proza, Leș Esprits animaux (1947) și La Conspiration du
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
Alte două cărți, de astă dată de proza, Leș Esprits animaux (1947) și La Conspiration du silence (1947), venerează cuvântul văzut că o alchimie. Singurul volum publicat în Israel este La Roșe parallèle (1975), unde poetul își păstrează propensiunea spre suprarealism, dar îi asociază, într-un mod personal, concepte cabalistice. Opera artistului plastic P. își extrage esență și respiră în același spațiu genuin suprarealist pe care nu l-a părăsit niciodată. SCRIERI: Plămânul sălbatic, cu guașe de Jules Perahim, București, 1933
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
avizat, examinată cu diligență de exegeză, producția poetului rămâne oarecum greu de clasat sub raportul identității. Tocmai această relativă dificultate, ridicată de creația unui poet reticent, pare să o caracterizeze în primul rând. A putut fi considerat un continuator al suprarealismului, un neosuprarealist sau, în sens mai larg, un reprezentant al neoavangardei postbelice, emergentă de prin anii ’60. Așezarea lui în descendența suprarealistă a fost legitimată și de apartenența la grupul oniric, onirismul înnodând într-un fel cu suprarealismul, chiar dacă prin
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
continuator al suprarealismului, un neosuprarealist sau, în sens mai larg, un reprezentant al neoavangardei postbelice, emergentă de prin anii ’60. Așezarea lui în descendența suprarealistă a fost legitimată și de apartenența la grupul oniric, onirismul înnodând într-un fel cu suprarealismul, chiar dacă prin negare. Totuși, diagnozele de acest gen erau de regulă însoțite de precizări atenuatoare: poetul utiliza doar procedee suprarealiste, fără radicalism, mai mult ca stratagemă de disimulare a unui subtext confesiv, melancolic și sentimental. S-a mai opinat, pe
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
poetul se arată a fi un spirit elegiac, tulburat de „trecerea omului”. Altă lectură îi aparține lui Ion Negoițescu, care accentuează lirismul și sentimentalismul manifestate indirect, atribuindu-le „mai degrabă lucrurilor dimprejur decât fiorului lăuntric”, și relevă faptul că exemplul suprarealismului i-a dat poetului acea „libertate emotivă și expresivă necesară sondajelor speciale în zona de obscurități a sufletului uman”. În fine, Al. Cistelecan crede că în producția poetului nu există vreo originalitate fundamentală, frapant „revoluționară”, semnalează importanța retoricii, o retorică
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
și al lui Iosif Miloș, țărani. Face școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț (1942-1950). Se înscrie la Facultatea de Filosofie din Belgrad, pe care o va absolvi în 1955, cu teza de licență Estetica irațională a suprarealismului. Debutează editorial în 1953, publicând un volum de versuri în limba română, Muguri, după ce se remarcase în cenaclul liceului și în câteva cercuri studențești. După studii filologice la Paris (1955-1956), se întoarce la Belgrad, unde intră în gazetărie (1956-1959) și
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
Davidescu, Luca I. Caragiale, Al. A. Phillippide, Demostene Botez, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Ion Barbu, Camil Petrescu, Camil Baltazar, Simion Stolnicu, Emil Isac; în final trecea în revistă excesele „experimentale”, caracterizate drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
că transcendența e goală, el nu se poate salva decât prin cuvânt. Cuvântul e pentru poetul modern singurul absolut. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 266-450; Constantin I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1932; Marcel Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, tr. Leonid Dimov, pref. Mircea Martin, București, 1970; Christian Sénéchal, Les Grands courants de la littérature française contemporaine, Paris, 1934; Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1971, 233-240; Dinu Stegărescu, Introducere în modernism, București, 1947; Hugo Friedrich, Structura liricii moderne, tr
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Înclinată către fantastic așternea deasupra vieții o pâclă grea, densă, de nestrăbătut (Ă). În anul 1947 Petru Dumitriu venea cu o carte În care sub masca mitologică se ascundea și putreziciunea lui Gide și James Joyce și visarea stearpă a suprarealismului. (Ă). Prin scrisul său, Petru Dumitriu a arătat nu peste mult timp că el caută drumul Înspre munca Închinată aspirațiilor cinstite și mărețe ale clasei muncitoare. Începând să vadă din ce În ce mai deslușit În realitatea din jurul său, datorită atenției tot mai mari
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nuvela sa modelul admirabil al Pământului desțelenit al lui Solohov, dar nu ca motiv de pastișe, ci ca un călăuzitor În complexitatea realității noastre sociale. (Ă). Fără partid și fără clasa muncitoare, Petru Dumitriu ar fi devenit un epigon al suprarealismului sau altor „isme” din aceeași substanță, un dușman al vieții poporului. Situat pe poziția partidului și a clasei muncitoare, Petru Dumitriu poate fi un constructor al vieții noi, socialiste, un educator și un Îndrumător al masselor. (Ă). Și În nuvelele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subtilă, de „creator de stări sufletești”. Aventurile lui se mută în spațiul fantast sud-american, la San José, orașul așezat lacustru pe „butelii de whisky”. Suprasaturația clișeelor literare cu care jonglează, în deriziune, textele avangardiste se transferă, treptat, în mărci ale suprarealismului: metafora coalescentă, nonsensul ca procedeu stilistic, lumea fragmentară în proces de disoluție, poemul-definiție (Poem de buzunar). Inversând raportul ficțiune-viață, B.-F., ca și Puk, personajul său, „sări din mers în realitate”, din poemul suprarealist în reportaj. O poetică a reportajului
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
de istorie a literaturii române și universale”. Sunt reunite câteva studii semnate de Tudor Vianu (Cuvânt despre Eminescu), Perpessicius (Creație și divertisment folcloric la Eminescu, incluzând și texte inedite), Vladimir Streinu (Forme prozodice din secolul al XIX-lea), Al. Piru (Suprarealismul român în primii ani după 1944, cu referiri la poezia lui Gherasim Luca și Gellu Naum). I.H.
CAIETE CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286005_a_287334]
-
un altul semnat de Traian Stoica. În primul eseu, E. Jebeleanu constată, între altele, o anume sărăcie a inspirației lirice: „O sărăcie de motive de inspirație extremă. O lipsă de autenticitate, de culoare, de diferențiere, dezolantă... Douăzeci de ani de suprarealism au trecut ca niște fulgere prin atmosfera poetică, nelăsând nici o urmă, provocând o vibrare de o clipă, astăzi cu desăvârșire stinsă.” Condamnând poezia ermetică și izolarea în „turnul de fildeș”, E. Jebeleanu propune „să ieșim din noi, ca să dăm piept
CAIET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]
-
Pe celălalt poet cred că sunt foarte puțini cei care l-ar contesta. Sebi Reichmann este invitat și chiar locuiește la un moment dat În gazdă la Gellu Naum, iar acesta Îl apreciază. Naum este cel mai important supraviețuitor al suprarealismului românesc din perioada respectivă și, după cum Îmi spun toți prietenii mei critici literari, un foarte mare poet. În acest timp, Vadim Tudor versifică În manieră epigonică, undeva Între Alecsandri și Bolintineanu. Sigur că Vadim Tudor vrea și el să fie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
importante repere ale formării și devenirii sale. Între acestea se detașează apropierea de filosofia lui S. Kierkegaard și de curentul produs mai târziu de acesta prin interpretările lui Husserl și Heidegger. Pe plan literar, B. își găsește propria definiție în suprarealism. Un efect deosebit de benefic, tonifiant și catalizator a avut asupra sa prietenia cu Geo Bogza, Sașa Pană, Mihail Sebastian, care l-au ajutat să se clarifice ca scriitor, l-au încurajat și și-au asumat editarea manuscriselor sale. Debutul lui
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
prozei lui B., dar aproape unanimă în a a-i sublinia originalitatea și valoarea. Luată în ansamblu, opera sa este singulară în peisajul literar al epocii. Prin versuri și prin proza scurtă, scriitorul aparține avangardei românești, ca discipol entuziast al suprarealismului, a cărui estetică o recunoaște a-i fi structural proprie. Prin această afiliere el pășește în teritoriul literaturii europene, unde își găsește locul atât prin asocierile care pot fi făcute, cât și prin valoarea intrinsecă a operei. Dincolo de asemănările care
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
ca și cum pe ochi vi s-ar fi lăsat pielița translucidă a coșmarului.” Tehnici de science-fiction și psihedelism, univers morbid-romantic sau „citate culturale” din romanul horror de la E. A. Poe la S. King, dar nu fără trimiteri la Lewis Carroll și lumea suprarealismului, a feeriilor sau coșmarelor cu care se hrănește psihanaliza, totul converge, în Noctambulii, dar cu precădere în romanul Hidra (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și în Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) (1999) în tradiția novalisianului „cobor în mine și
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]