1,139 matches
-
mai mult decât un factor care contribuie la suprasolicitare în comparație cu durata antrenamentului, de aceea, scădeți intensitatea antrenamentului (exerciții prea intense) și/sau mențineți același volum și se va micșora efectul de suprasolicitare. Tratarea suprasolicitării Când se identifică o stare de suprasolicitare, antrenamentul trebuie să fie redus sau încheiat imediat, indiferent de cauze. Dacă starea de suprasolicitare este foarte gravă, în afară de oprirea completă a antrenamentului, jucătorul trebuie să fie protejat de o solicitare socială negativă. Doctorul și specialistul în antrenamente trebuie să
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
intensitatea antrenamentului (exerciții prea intense) și/sau mențineți același volum și se va micșora efectul de suprasolicitare. Tratarea suprasolicitării Când se identifică o stare de suprasolicitare, antrenamentul trebuie să fie redus sau încheiat imediat, indiferent de cauze. Dacă starea de suprasolicitare este foarte gravă, în afară de oprirea completă a antrenamentului, jucătorul trebuie să fie protejat de o solicitare socială negativă. Doctorul și specialistul în antrenamente trebuie să fie consultați de urgență pentru a determina cauza pentru care s-a ajuns în această
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
antrenamentului, jucătorul trebuie să fie protejat de o solicitare socială negativă. Doctorul și specialistul în antrenamente trebuie să fie consultați de urgență pentru a determina cauza pentru care s-a ajuns în această stare. În cazul unei stări ușoare de suprasolicitare, când antrenamentul trebuie doar să fie redus, antrenorul nu trebuie să-l oblige pe jucător să facă vreun test, sau să participe la vreun joc. În consecință, antrenamentul de intensitate ridicată trebuie eliminat complet atât din antrenament, cât și din
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
În consecință, antrenamentul de intensitate ridicată trebuie eliminat complet atât din antrenament, cât și din stilul de viață. Trebuie să se ia în considerare o odihnă activă (exerciții ușoare) chiar în cazul unui jucător care este într-o stare de suprasolicitare gravă, deoarece o întrerupere bruscă a antrenamentelor poate fi dăunătoare jucătorului obișnuit să facă exerciții fizice de durată. Pentru mărirea vitezei de refacere trebuie folosite tehnici specifice de refacere. Se poate trece la modificarea dietei pe durata acestei perioade. Se
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
au indicat de asemenea, creșterea nivelurilor de melatonină în timpul nopții, care și ea oferă jucătorului o odihnă optimă. În toate cazurile, aderarea strictă la diverse forme de refacere va fi esențială pentru scoaterea jucătorului din această stare nedorită. În cazul suprasolicitării de solidarizare provocată de emoțiile continue, permanent de înaltă intensitate și suprasolicitare a jucătorilor de fotbal din cauza prea multor jocuri, ar trebui să se folosească tehnici de refacere, ca cele descrise în tabelul de mai jos. Jucătorul ar trebui, de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ea oferă jucătorului o odihnă optimă. În toate cazurile, aderarea strictă la diverse forme de refacere va fi esențială pentru scoaterea jucătorului din această stare nedorită. În cazul suprasolicitării de solidarizare provocată de emoțiile continue, permanent de înaltă intensitate și suprasolicitare a jucătorilor de fotbal din cauza prea multor jocuri, ar trebui să se folosească tehnici de refacere, ca cele descrise în tabelul de mai jos. Jucătorul ar trebui, de asemenea, să consulte un doctor, un specialist în medicina sportivă și un
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
sau activă a sinapsei la rețeaua universală de receptare a mesajelor. Există deci o stimulare a capacității neuronale, ca și la cofeină, care interferând simțurile durerii preconizează înțelegerea unui simț special (al 6-lea!). Apoi urmează dezorganizarea, spolierea, distrugerea prin suprasolicitare. Acțiunea lor nu se rezumă numai pe dopamină ci și la nivel serotoninergic, noradrenergic. Dopamina reprezintă însă modulatorul, nu numai pentru simțurile cunoscute cărora le acordă și un timbru emoțional, cu participarea mezencefalului, a cortexului frontal și sub cortexul bogat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Mediu, în picturile sale sintetizând credințele și fantasmele populare ale epocii pentru a putea reda angoasa vremii: groaza de infern. Forța de creație a artistului domină prin pasiunea moralizatoare, astfel că Bosch devine cel mai mare predicator al tuturor timpurilor. Suprasolicitarea imaginii demonului terifiant a dus la apariția diavolului grotesc, o întruchipare umană prin intermediul căreia oamenii sunt ajutați să-și domine una dintre cele mai mari temeri. În literatura română, scriitorul care a demitizat teama de diavol este Ion Creangă, care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dificilă. S-a sugerat de exemplu, că omul e un animal în căutare de stres. Evident, oamenii posedă această nevoie pentru a învinge adversitatea de diferite grade, care depinde de constituția lor fizică, inerentă; experiența lor trecută în situații de suprasolicitare fizică și recompensele pe care le-au primit când s au suprasolicitat până la limita lor fizică. Profesorii și antrenorii care se ocupă de educarea deprinderilor motrice și fizice ar trebui să recunoască această nevoie de bază și să încerce să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
se manifestă întotdeauna în stare latentă, în unele situații existând treceri neașteptate de la stresul minor la stresul major, dificil de gestionat. Cu alte cuvinte, lucrătorii pot trece cu ușurință de la o stare totală de calm, la o stare bruscă de suprasolicitare și presiune. Starea de stres normal constituie pentru majoritatea celorlalți lucrători un proces de acumulare psihică, ce poate fi redusă sau adaptată, până în momentul în care „scapă de sub control”. Nu este și cazul personalului din acest domeniu, căci în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
trebuie să reacționeze, și nu să prevină problemele cu care se confruntă, iar acest stres inopinat este foarte dificil de controlat. f) Necesitatea autocontrolului emoțional permanent. Angajații care asigură respectarea legii își desfășoară activitatea în condiții maxime de constrângere și suprasolicitare emoțională. Acestora li se spune să acționeze cu calm, chiar și atunci când sunt extrem de încordați. De asemenea, li se atrage atenția ca, atunci când sunt nervoși, să păstreze controlul asupra situației și să rămână stoici atunci când se implică emoțional. Ei trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chestionarului) cuprinde mai multe chestionare, corespunzând variabilelor măsurate, investigate cu ajutorul unor subscale de tip Likert de 1 la 6, care măsoară nivelul surselor de stres, mecanismelor de coping, diferențelor individuale și efectelor la stres astfel: a) surse de presiune socioprofesionale: Suprasolicitare/Supraîncărcarea muncii (prescurtat PW); Relații interpersonale (PR); Recunoașterea (meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață - muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
încredere - efect .31 30 5.00 15.00 10.8333 2.7554 Simptome fizice - efect .70 30 7.00 18.00 13.1667 3.0971 Nivelul de energie - efect .74 30 8.00 23.00 15.6667 3.8893 Supraîncărcarea/suprasolicitarea postului - stresor .72 30 9.00 32.00 21.7333 4.9892 Relații - stresor .86 30 9.00 45.00 31.5667 8.5609 Recunoaștere - stresor .63 30 4.00 20.00 15.2000 3.6141 Climat organizațional - stresor .63
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
probleme/șocuri etc.), cu atât simptomele fizice sunt mai puțin numeroase; nivelul de energie crescut al managerilor corelează pozitiv cu lipsa simptomelor fizice; anumite surse de presiune socioprofesională corelează pozitiv între ele, cumulându-se reciproc și mărind impactul: de exemplu, suprasolicitarea cu relațiile, recunoașterea meritelor, balanța casă - loc de muncă; relațiile cu recunoașterea meritelor și balanța casă - loc de muncă; recunoașterea meritelor cu balanța casă - loc de muncă; climatul organizațional cu stresurile zilnice; responsabilitățile personale cu rolul managerial, balanța casă - loc
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ocupației sau organizației; la nivel organizațional, incluzând: schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de remunerație, de selecție și orientare profesională, de specializare și socializare, politici privind transferul ocupațional și supervizarea eficientă a subordonaților); schimbarea caracteristicilor de rol (redefinirea rolurilor, reducerea suprasolicitării, creșterea participării în luarea deciziilor și delegarea autorității, reducerea conflictului și ambiguității de rol); schimbarea caracteristicilor sarcinii (programe de specializare, adecvarea postului de muncă la capacitățile și preferințele indivizilor, individualizarea „tratamentului” subordonaților). Strategiile de management al stresului socioprofesional și elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
utilizare a competențelor, gradul de autonomie în luarea deciziilor, oportunitatea de a învăța ceva nou etc. Karasek a elaborat și o tipologie a situațiilor de lucru: muncă deosebit de constrângătoare (lipsa totală a autonomiei angajatului), munca mai puțin constrânatoare, munca activă (suprasolicitare), munca pasivă ( subsolicitare). Cea de-a treia abordare a stresului că tranzacție disfuncțtională între individ și mediul său aparține lui Lazarus și Folkman. Lazarus subliniază caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor situații amenințătoare sau supra-solicitante, evaluate de el
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
muncă - în acest caz sunt invocate atât condițiile fizice (zgomotul, frigul, căldura, poluarea mediului) cât și cele psihologice (relațiile cu ceilalți pot fi deficitare la nivelul comunicării, al lucrului în echipa etc.) proiectarea necorespunzătoare a postuluise referă la faptul ca suprasolicitarea sau subsolicitarea rolului asociate cu un control foarte redus asupra deciziilor profesionale pot cauza stress. c. Factori de stres pentru rolurile de reprezentare - implică o formă de conflict de rol în care rolul de membru al organizației poate fi incompatibil
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
accepta.. Factorii de stres pentru angajații din mediul privat pot proveni din: ambianța fizică: zgomot, vibrații, temperatura, noxe, iluminat etc.; ambianța socială: relații interpersonale reduse, lipsa cooperării, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguranță locului de muncă etc; caracterul și organizarea muncii: suprasolicitare/subsolicitare, munca repetitivă, ritm impus, orar prelungit, nivel de responsabilitate și decizie, automatizare excesivă, ambiguitatea sarcinii sau a rolului, control redus, perspective de avansare. Atât conflictul cât și ambiguitatea rolului se manifestă în diferite forme în cadrul unei organizații și sunt
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
care impune restricții în satisfacerea unor nevoi elementare: de hrană, adăpost, dragoste etc. " Tendința crescută spre comportamentul agresiv este urmarea caracteristică a aglomerării... Traiul în mijlocul unor oameni pe care nu-i cunoaștem și nu îi dorim activează continuu sistemul combativ... Suprasolicitarea nervoasă duce la decompensarea comportamentului social al omului"108. Deși o serie de reglementări au rolul de a reduce manifestările violente, frecvența lor este în continuare ridicată, deoarece ajung să fie preferate în locul pedepselor oficiale. Întrucît sistemul penitenciar este organizat
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
invită la analiza lor multilaterală. Ele sunt interdependente, ceea ce înseamnă că alterarea uneia dintre ele duce, în lanț sau prin conexiune inversă, la alterarea alteia sau chiar a tuturor. Tocmai de aceea, ideală este echilibrarea funcționării lor și nu subsau suprasolicitarea uneia dintre ele. Activitățile organizaționale cunosc o dinamică specifică în timp - când una trece în prim-plan, alta devine subordonată. Ele acționează cu intensități diferite în faze sau perioade diferite. Literatura de specialitate precizează că intensitatea de manifestare a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
față de proprii lor șefi. La aceasta s-ar putea adăuga și un alt fenomen: faptul că „veriga de legătură” are o poziție oarecum dublă în scara ierarhică ar putea conduce la punerea acesteia într-o situație destul de dificilă: fie la suprasolicitarea ei de ambele grupuri, într-o asemenea măsură încât este greu de făcut față în mod corespunzător, fie la ignorarea ei de ambele grupuri. În orice caz, structura organizațională propusă de Likert răspunde mai bine, după părerea noastră, unor nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ales de organizație, alții referitori la o serie de aspecte ale vieții indivizilor. Aceștia sunt: solicitările ocupaționale (unele profesii sunt mai stresante, altele mai puțin); conflictul de rol (stresul provenit din solicitări conflictuale); ambiguitatea de rol (stresul provenit din incertitudine); suprasolicitarea și subsolicitarea (să faci prea mult sau prea puțin); responsabilitatea pentru alții; absența suportului social (costurile izolării); absența participării la decizii; evaluările activității, condițiile de lucru, schimbările; cauze personale legate de viață; evenimente de viață stresante; problemele vieții cotidiene. Le
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oboseală cronică, atunci ce este? Se pare că soluția la această problemă se conturează mai clar dacă investigăm cauzele celor două fenomene. Astfel, burnout-ul se referă la obosela rezultată din confruntarea „cu problemele oamenilor”, pe când oboseala cronică poate proveni din suprasolicitările muncii, pur și simplu din munca peste măsură. Apoi, în timp ce în burnout oboseala se accentuează pe măsura trecerii timpului, în oboseala cronică ea poate dispărea după o perioadă de repaus. Un alt argument care susține diferența dintre burnout și oboseala
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
șocuri psihice, dispute intrafamiliale (privind ierarhia); dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; familii dezorganizate sau reconstituite; suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea nerațională a regimului de viață și muncă al copilului; b) Cauze ce provin din mediul școlar: organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elev și
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
șocuri psihice, dispute intrafamiliale (privind ierarhia); dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; familii dezorganizate sau reconstituite; suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea nerațională a regimului de viață și muncă al copilului; b) Cauze ce provin din mediul școlar: organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elev și
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]