28,530 matches
-
Vladimir Tismăneanu Recent anunțata numire a lui Marian Munteanu drept candidat prezidențial al unor formațiuni ce se autoproclamă apărătoare ale supremelor interese naționale, inclusiv partidul fostului șef al SRI, aruncă o lumină alarmantă asupra peisajului politic și etic al postcomunismului. Simplu spus, este important de detectat elementul comun între cei care, sub diverse forme și cel mai adeseori în chip extrem de
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
povestește, ca pentru turiștii ce suntem, cum s-a luptat cu "japii" în insula blestemată, cruzimea atacurilor de-o parte și de alta și cum "japii", spre sfârșitul bătăliei, deciși să moară cu arma în mână,... ceea ce pentru ei era suprema onoare,... se cocoțau în arborii cei mai stufoși, cu frunzișul rămas intact după atâtea explozii. Și cum, legați zdravăn de crengile groase, trăgeau din copaci în inamic, în infanteria americană, debarcată în insulă de pe navele de luptă, făcând astfel multe
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
tragedia și sublimul. Cauza pentru care literatura română n-a dat un Shakespeare este de a nu fi cunoscut hybrisul. Părerea opusă o găsim la părintele D. Stăniloaie care, în Românism și Ortodoxie, a accentuat tocmai pe echilibru ca valoare supremă a sufletului nostru. O va dezvolta N. Steinhardt în faimosul lui eseu despre Secretul "Scrisorii pierdute". Chiar aceasta e ideea lui Steinhardt: că împăcarea din actul al IV-lea al piesei nu e o soluție facil-comică, așa cum au crezut criticii
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
exasperați de numele lui: Era vorba, firește, cum știa oricine, în primul rând de poziția lui Ceaușescu: prea multe depindeau de acest "zeu în viață", de unul singur dintre cuvintele lui. La noi se știa că rude de-ale conducătorului suprem și ale soției sale fuseseră înălțate în poziții-cheie în țară (doar în CC se numărau la un moment dat până la șaptezeci) și că oricine protesta împotriva acestui lucru cădea în dizgrație. [...] Până atunci avusesem de-a face cu mulți oameni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
citează, pentru asta, un interviu al lui Sima din 1961. Dar în Era libertății (1982) tot Sima afirmă că a doua zi după asasinate a stat de vorbă cu șeful echipei de asasini care exalta actul "ca o valoare legionară supremă... A vorbit în accente mistice de răzbunarea Căpitanului, de ticăloșia lui Iorga și Madgearu, de porunca lăsată de Căpitan să-l răzbunăm... Ascultîndu-l, am trăit un moment de mare emoție". Tot dl Codrescu nu ezită să-i considere (cum fac
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
spaniole, mă controlează atent. O fi crezînd că sînt un terorist (basc?)... Aerul meu tensionat de atîta curiozitate, de întîlnirea cu locurile noi îmi dăduse poate ceva suspect pe figură. Acel semn fizionomic tipic teroristului pe cale de a săvîrși actul suprem al distrugerii... Din cîți eram în vagonul fără compartimente, de rapid de lux, doar la mine se oprise și-mi controlase valijoara neagră cumpărată de la Samaritaine, la Paris... După plecarea polițiștilor, se fac multe comentarii în legătură cu atentatele ce au avut
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
lui T. Maiorescu, nici G. Călinescu care-i înregistra cu ajutorul unui alfabet mitologic pe o seamă de însemnați contemporani, nu se abăteau de la regula scriiturii în care, alături de corzile polemice, vibrează și cele ale admirativei recunoașteri. "Admirația, scria Camus, e suprema bucurie a înțelegerii". A admira din cînd în cînd nu e o rușine, a nu admira niciodată e o infirmitate.
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
polemic "Spiritualizarea primitivilor și primitivizarea spiritualiștilor", îndrăznește să combată tezele "interpretului misticizant" Mircea Eliade. O face ca la București. Ca la Academia lui. Cu argumente din Lenin. De altfel, după moartea lui Stalin, aceasta e moda. Lenin devine acum referința supremă. În Lenin se găsesc bazele "coexistenței pașnice". Lenin a întemeiat "umanismul socialist". În Lenin și-a găsit Hrușciov pasiunea pentru păpușoi. Lenin a prevăzut "sputnicii" și "beatnicii". De ce n-ar fi deci și primul istoric al religiilor?".
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
definit într-un jargon psihanalist ca formă de infantilism în cadrul căreia nevoia de protecție, de a te simți apărat de o figură paternă invincibilă, este sublimat și transferat la nivelul unui grup etnic sau rasial căruia individul îi aparține. Păcatul suprem al tribalismului este că el ne obligă să funcționăm (apelînd la strategii persuasive subliminale și extrem de eficiente) în virtutea unui set de valori arbitrare, care ulterior devin pentru noi norme cu aparența de absolut și universal. Profitînd de triumful relativiștilor în
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
lumea presei, Stelian Popește). Într-un memorial tîrziu, din anii șaptezeci, a evocat, cu umor amar dar și cu exactitudine, rostul său pe lîngă directorul rapace, antidemocrat și xenofob al Universului. Își făcea serviciul într-un hol la ușa directorului suprem și a adjuncților săi (toți gineri sau alte rude), citea presa pentru a face dări de seamă șefilor săi, ținea evidența unei biblioteci și a fototecii, supraveghea o expoziție de pictură a ziarului, și, păzindu-l pe director de puhoiul
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
pe care nu le înțeleg pentru că au altă dimensiune decât cea a omenescului. Cu excepția Sentei, apăsată de lumea reală, ea aspiră către o altă viață; fascinată de chipul eroului legendar, își trăiește aievea fantasmele alături de el înaintând somnambulic către sacrificiul suprem pentru izbăvirea lui. Tânăra soprană Susan Anthony i-a dat Sentei toată candoarea, luminozitatea, exaltarea, amestecul de fragilitate și tumult ce o definesc. Vocea pură, cristalină și totuși densă, rezistentă, frazarea largă susținută de o vibrație interioară intensă, o desemnează
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
și al generației lui în literatura română. La Roumanie c'est moi Eseul Spiritul românesc în fața unei dictaturi ar fi fost extraordinar dacă autorul ar fi găsit forța morală să uite de sine și să prezinte Occidentului, ca unei instanțe supreme, situația disperată în care se afla țara sa, în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Un scriitor are rareori ocazia să fie purtătorul de cuvânt al poporului căruia îi aparține. Din nefericire, însă, Nicolae Breban vorbește în acest eseu
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
să caute a și le împlini, dreptul la fericire. Mai tîrziu, în zorii epocii de emancipare și deopotrivă de însolitare, instaurată cu sosirea veacului nostru, convingerea că nefericirea e o boală care poate și trebuie să fie vindecată devenea crezul suprem al unei întregi categorii profesionale: chirurgii plastici. Un suflet nefericit este ceea ce se citește pe un chip urît. Iată și premisa de la care pornește profesorul Sander L. Gilman, specialist în istoria psihiatriei la universitatea din Chicago, o premisă care este
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
adevărat, putem vorbi de o demonie a creatorului, egolatru, narcisist, exclusivist, dar acestea sînt trăsăturile, variabile de la caz la caz, ale psihologiei acestuia și nu ale textului, mîntuit de harul estetic, care, producînd un analogon al cosmosului, reverberează puterea Creatorului suprem. Credința, consideră pe bună dreptate Dan Stanca, nu e un lucru comod: "A afirma credința într-un mod direct și simplificator coincide pînă la urmă cu anularea credinței". Pentru a evita o asemenea primejdie, soluția optimă o constituie tranziția de la
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
dacă o înțeleg eu bine. Narațiunea se dezvoltă, cum se vede, dintr-un raționament cu o construcție aproape poematică, simplu și șocant deopotrivă, cel puțin pentru omul european: a nu fi capabil să te comunici celorlalți echivalează cu un păcat suprem. Protagonistul nu e însingurat în handicapul său, cum am crede conform unui mod de gîndire occidentală, ci aparent dimpotrivă, copleșit de prea multa atenție a celorlalți, pe care știe că nu o va putea niciodată satisface. Oamenii diformi, ca și
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
recomandă cinci lucruri: să continuie să învețe; să regîndească în permanență lucrurile; să se ferească de abstracțiuni și de terminologii; să fie atenți la ce le scoate în cale soarta și inspirația; în fine, să nu confunde individualismul - valoare liberală supremă - al secolului ce vine cu acela amorțit și consumatorist al secolului ce pleacă. Și eu le-aș spune studenților mei cam aceleași lucruri.
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
de tulburare, de angoasă, de speranță și de temeri. Ea readuce fiorul în fața acestui lucru instabil, ambiguu și ambivalent, care amenință să se schimbe în contrariile sale extreme. Se înțelege că secolul al XVIII-lea face din aceasta momentul erotic suprem, momentul surprizei și al mirării, al fascinației și răvășirii. În fine, cu această poveste avem povestirea paradigmatică care arată bine că ospitalitatea este nu numai un spațiu de interacțiune umană și socială foarte puternică, dar și un spațiu de discurs
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
legiuind/ pînă-n izvorul deschide/ dintîi al ființei -/ voit din văzduh/ și stîlpii ținîndu-i -/ cîntecul cunoscător" (Cum Tablele Legii). Bardul proclamă (termenul ni se pare adecvat aerului d-sale decis-autoritar, triumfal) un soi de imperialism al duhului în care trepidează puterea supremă, menit a se extinde asupra întregii lumi terestre: "Să se unească cer cu cer/ și-n glorii/ inunde Dumnezeu din Dumnezeu -/ în verb iradiate nunțile/ puterilor să tremure-n puterea/ cu care izbucnit peste popor/ deschisă țin în vifoul voinței
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
trei văzduhuri/ inund/ mă sparg/ pulsez în flori de prun -/ cu tot ce-i transă-n/ spații mă cunun/ sorb sîngele lui Crist/ mă-ncoronez cu duhuri!/ Nu vreau/ nu mă mai vrea/ nici o măsură/ mă scald vuind în vinul,/ supremei învieri -/ pe-arterele lui Iahve/ rupte-n mine/ de versul uraganic" (Văzduh). O terminologie turmentată notifică îndepărtarea de adorația mistică, în direcția contrară, a adorării de sine. Starea de grație trece într-o stare de voluptuoasă convulsie, de halucinare a
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
precumpănitor, substrat sindical. Și spirit civic, ar adăuga Cronicarul. Cităm din Cronica română: "SRI s-a delimitat ieri (12 iunie, n.cr.) de securiștii demascați ca fiind șefi ai filialelor FNI din țară. Serviciul condus de Costin Georgescu va informa Consiliul Suprem de Apărare a Țării în legătură cu toate aspectele care pot afecta imaginea și funcționarea SRI". Foarte frumos, așteptăm pasul următor, în care SRI ne va spune cine a declanșat scandalul FNI și cel al psihozei retragerilor de la Banca Comercială. Ministerul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
fi preluată de către Sf. Toma d'Aquino: imaginea inferioară nu e deloc comparabilă cu prototipul, cu lucrul sau Ființa reprezentate; arta protejează într-un fel ceea ce Areopagitul numea "disciplina arcanului", adică disciplina secretului, care constă în a nu arăta lucrurile supreme acelor care nu sunt demni de aceasta. Revenim la Biblie și la afirmația că "omul nu poate vedea chipul lui Dumnezeu" - în sensul de arhetip, de model absolut. De altfel, toți artiștii au gravitat și mai gravitează încă în jurul unei
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
în murdara afacere Costea e doar una din notele de plată pentru minciuna întemeietoare a noii puteri: promisiunea că au preluat frâiele țării pentru a face curățenie. După cum se prezintă lucrurile în clipa de față, cei trei candidați la funcția supremă în stat vor ieși, în proporții diferite, murdăriți dintr-o afacere care doar din întâmplare e prezentată ca una excepțională. Dacă nu mă înșală intuiția, "scandalul Costea" e o minusculă parte din uriașa tâlhărie "Bancorex". De la cei vreo șase milioane
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
20 de volume, 13 cărți traduse și încă pe-atâtea ediții, antologii, prefețe ș.a.m.d., Alexandru George se lamentează la tot pasul că-i sabotat, nu are unde să publice, că l-au gonit toate gazetele, că e unicul, supremul ostracizat într-o lume de (invariabil) grafomani și imbecili alintați de Sistemul politico-editorial etc. etc." Nu sîntem însă de părere că "hachițele", umorile, lesnea ofuscare a omului îi îndepărtează cititorii, dimpotrivă, și datorită lor, semnătura lui Alexandru George sub orice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
spus el, "unei importante comenzi de instrumente de vânătoare și pescuit pe care crede că o va face la numita fabrică, de îndată ce se va sfârși războiul; și aceasta nu o să întârzie prea mult...", adaugă el, sentențios. O, egoism magnific! O, supremă inconștiență a copilăriei fericite! În timp ce o lume întreagă se prăbușește în jurul lui, Baby visează la porcușorii pe care îi va pescui în Tazlău și la vrăbiuțele pe care o să le vâneze în tufele de la Tescani, cu carabina Flaubert, însemnată cu
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
distincte. Mai întîi, poeta cultivă o stare de aparentă confuzie cu realul, o frenezie participativă la condiția acestuia, ca și cum (rețetă suprarealistă) ar dori să șteargă granița dintre ficțiune și empirie. Poezia însăși se prezintă definită ca o contopire cu ingenuitatea supremă a materiei obiective, extraumane: "Aș intra într-o picătură de ploaie/ în violența ei/ m-aș ascunde într-un bob de porumb/ rîvnit de porcul cel mai gras cel mai roz/ caut/ răbdătoare/ locul/ unde ești" (Poezia). Sau o aspirație
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]