6,772 matches
-
opună secularismului. În al doilea rînd, adaugă Rediger, pentru că secularismul a ales să distrugă creștinismul și să acomodeze mahomedanismul în numele multiculturalismului. Dar în final, profetizează Rediger, secularismul se va supune mohamedanismului. De aici și titlul cărții lui Houellebecq, Soumission, adică Supunere, pentru ca in religia islamică a fi musulman înseamnă a accepta să fii supus lui Dumnezeu. Convertirea lui Houellebecq Conversațiile cu Rediger îl influențează radical pe Houellebecq. Dacă există Dumnezeu, se întreabă el? Gîndul acesta începe să îl înfricoșeze. Ce are
SARACIA SPIRITUALA A LUI MICHEL HOUELLEBECQ [Corola-blog/BlogPost/93418_a_94710]
-
care să întărâte haita. Sau turma. Lupii în blană de oaie. Niște căcăcioși. Am vrut să edific un oraș de oameni liberi, dar, tot mai surprins, constat că am plămădit unul de slugi. Obediența! Vârful de lance de mai târziu! Supunerea ce ascunde nesupunerea; seva dictaturilor! Din rândul nevoiașilor s-au ridicat cei mai neîndurători tirani. Masochismul gloatei: vrea să fie încălecată cu forța. Din această ură/iubire se va naște monstrul numit Revoluție. Revolta-canibal. Totdeauna, devorându-și o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
îngriji de domesticirea oamenilor. Tot prin înfometare, dar pentru că ne aflăm într-un loc prosper, foamea trebuie să fie de altă natură. Foamea de informație: poți să-i vâri pe gât celui interesat orice. Ceea ce trebuie. Îndemnul la moderație. La supunere. Bărbații au în zestrea lor biologică tendința de a se instala în fruntea unui grup. Fiecare mascul e un potențial lider. Trebuie „eunucizat”. În plan mental. Să se simtă o cârpă. Boul din taur. Mulțumit de starea sa. Fericit; să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pot pune În seamă unele gesturi brutale: distrugerea prin incendiere a superbului oraș Persepolis, În mai 330 (asupra motivației punctuale a deciziei, la care - nota bene - a reflectat câteva luni, istoricii n-au căzut Încă de acord), sau expediții de supunere și pedepsire a populațiilor care nu-i recunosc statutul de suveran. Judecate În ansamblul politicii lui Alexandru cel Mare vizavi de Învinșii săi, asemenea excese apar mai degrabă ca accidentale. El recurge la forță doar obligat de Împrejurări, atunci când cospeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
care invadaseră Pământul Sfânt după eliberarea Ierusalimului, se comportau În egală măsură ca soldați și călugări. Nu afișau vestimentația preoțească, dar cele trei jurăminte pe care trebuiau să le depună la intrarea În Ordin - de sărăcie, de castitate și de supunere - Îi obligau la o viață austeră, menită să-i țină departe de tentațiile luxuriantului Orient. În ianuarie 1128, la Conciliul de la Troyes, Papa Honorius al II-lea recunoaște și consacră Ordinul Templului, ai cărui membri vor purta de acum mantia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a rătăci prin neexploratele hotare ale deșertului. Își pierde, în definitiv, condiția sa de nomad. Poate din cauza asta nu se ridicase niciodată un conducător dintre imohagi. Caracterul lor nu se împăca cu puterea, așa cum nu putea să se împace cu supunerea. Gacel Sayah era destul de inteligent ca să-și dea seama că pentru a face să izbucnească o revoluție era nevoie de un conducător cu calități deosebite, capabil să mobilizeze masele la un moment dat. Din păcate, însă, în Sahara nu existau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
CÎnd l-am auzit spunîndu-mi mai tîrziu că se sufocă În acest pahar și că are nevoie de spațiu, de lumea cea mare ca să-și desfășoare noua doctrină despre omul liber În care nu există nici milă, nici frică, nici supunere, nici toleranță țtoleranța este o noțiune care mă urmărește de mult - am să revin la ea), n-am mai vrut să-l văd. Era ceva În el dionisiac și răscolitor ca un pericol căruia nu-i puteai rezista pentru că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o frîngem prin forța minții rupînd din ea bucată cu bucată ne-am refugiat În eresuri și-n lumi imaginare plăsmuind o realitate paralelă mai suportabilă cît am cîștigat și cît am pierdut am cîștigat Înțelepciunea lenei a răbdării a supunerii am pierdut violența reacției la durere scoatem În răstimpuri zbierete metafizice sîntem niște asini blînzi și placizi așteptăm) — Ce putem face doamna Oprișan, se schimbă vremurile, se schimbă lumea... Zici că ai fost pe jos pînă la Ciurel și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că M. A. este poate cel mai apropiat ca structură tipologică de Domnul D. Cred că prin comparație am fost tentat să-i adaug personajului În discuție aceste valențe suplimentare. Poate ar fi putut fi un bun militar, avînd vocația supunerii oarbe și a bravării inconștiente. Mi l-aș putea imagina seara cufundat În tăcerile lui cum organizează războaie imaginare, armate imaginare, inamici imaginari, cum desfășoară strategii diabolice și trăsăturile i se Însuflețesc, conduce, Învinge. Acea „petrecere adevărată“ este fața complementară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
toți sîntem Albu, ai să rîzi, chiar și Bârsan. Da, da, Îți vorbeam de situația În care un popor merge cu ochii legați spre prăpastie. Dacă noțiunea de revoluție poate instaura arderea cărților pe rug și extirparea conștiinței printr-o supunere oarbă la deciziile unui partid conducător, manipulat de un dictator obtuz și retrograd - iată nonsensul! - dacă noțiunea de patriotism devine o frumoasă emblemă pentru edificiile masacrului și ale teroarei - vezi absurdul! - ca să nu mai vorbim de Însuși sensul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui. Concomitent se naște și dependența tiranică a cetățeanului față de acest bun, de obiectul patrie. Oamenii devin astfel nu doar slujitorii, ci chiar prizonierii ei. În numele acestei posesii sînt transformați Într-un fel de iobagi legați de moșie, de unde derivă supunerea, compromisul, frica. Suportă toate chinurile posibile, dar tremură la gîndul că cineva le-ar putea răpi țara, singura avere! Așa proliferează xenofobia: Străinii sînt agenți! Străinii sînt dușmani! Înțelegi, toate acestea traumatizează moral - nu mai respecți omul pentru că e om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sentimente care mie mi-ar fi total străine. — E chestie de vocație, dragul meu, hai să ne menținem În limitele politeții. Firește că acest sentiment s-a dovedit salutar de-a lungul istoriei exact prin perfidia cu care a creat supunerea „dacă te Însori cu una din alt sat sau din altă comunitate, te dezmoștenesc!“. În același timp se mobilizează toate energiile pentru proslăvirea și apărarea națiunii. Individul este atît de acaparat de aceste „datorii de conștiință“ Încît Își uită nevoile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe vârfuri, neluându-mi ochii de la spinarea lui. Era curbată ca o cocoașă - omoplații îi ieșeau în evidență ca niște obiecte foarte ascuțite vârâte sub stofa foarte întinsă -, și în această gârbovire, în acești omoplați proeminenți citeam și neputință, și supunere, și deznădejde. Apropiindu-mă de el în tăcere, pe la spate, ca să nu mă vadă, i-am pus mâna pe umăr. Nu tresări și nu-și descoperi fața. Doar spinarea i se gârbovi și mai mult. Tot privindu-i spinarea, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Și să-l mai și numiți Atotputernicul! Să vă supuneți lui. Oh, popor samarinean, cine sînt șarlatanii care te vestesc, care-ți Împuie urechile cu minciuni și promisiuni deșarte! Ei Își atrag pentru sine Îndurarea lui, iar vouă vă cer supunere oarbă, să Îndurați toată obida vieții, vătămări, boli, cutremure, inundații, ciumă, fără crîcnire. Pentru că, popor samarinean, tot ce propovăduiesc Petru și Pavel e o mare Înșelătorie! Deci nu ucide, zic ei! De ce, pentru că asta este menirea lui, a celui Atotputernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
depunerea jurământului: ofițeri și funcționari, însoțiți de câte un român mazil care vorbea și limba germană, mergeau din sat în sat și adunau la biserică pe toți locuitorii cărora li se citea textul jurământului după care fiecare jura credință și supunere. în capitala provinciei, la Cernăuți, jurământul a fost citit de boierul Ilie Herescu și a fost semnat, în mod simbolic, de 29 boieri, 11 preoți, 103 mazili, 109 ruptași și alte persoane. S-a întâmplat și o „defecțiune” la depunerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 29 boieri, 11 preoți, 103 mazili, 109 ruptași și alte persoane. S-a întâmplat și o „defecțiune” la depunerea jurământului: preotul Andrei Erik din Udești, împreună cu tot poporul adunat la biserică a refuzat să depună jurământul de credință și supunere pe motiv că s-a jurat credință lui Dumnezeu. Modul în care s-au derulat întâmplările de la Udești-Suceava au fost relatate pe larg în raportul sublocotenentului Johann Dormeister , care arată că cei care au depus jurământul lau rostit „foarte necuviincios
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conform unora, prin război. De altfel, figura dominantă a Islamului nu este credinciosul, ci pelerinul, predicatorul, convertitul, prozelitul. în principiu, convertirea este, în acest caz, individuală, fără conotație politică; ea trebuie să decurgă în numele unui ideal de puritate, solidaritate și supunere în fața puterii masculine. în fapt, orice convertire este ireversibilă: unui musulman îi este interzis să-și schimbe religia, pentru că, de regulă, el riscă pedeapsa capitală. De asemenea, pentru unii, convertirea este și va fi de natură politică: Islamul se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
credincioșilor ca, oriunde s-ar afla, să nu se supună altor legi decât celor ale lui Dumnezeu și să refuze orice constituție laică. Totul a început cu Ibn Hanbal î780-855) și Ibn Taymiyya î† 1328), care nu admiteau decât o supunere ad litteram față de textul Coranului. A urmat Abdel Wahhab î1703-1792), foarte influent și în rândul credincioșilor din zilele noastre, care afirma că un musulman nu trebuie să se supună vreunei alte legi în afara Coranului; el refuza rolul de intermediari al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
rolul de intermediari al sfinților și-i excomunica pe liberali, făcând apologia tradiției strămoșești îsalafiyya). Pe aceeași linie, cei care urmează astăzi învățăturile teologului pakistanez Sayyid Mawdudi î1903-1979), ostil creării unui stat laic pakistanez în momentul separării de India, interzic supunerea față de orice altă legislație decât cea impusă de Coran; pentru ei, singura suveranitate este suveranitatea politică exclusivă a lui Dumnezeu, și a nimănui altcuiva. Mawdudi prezenta islamismul ca fiind a treia cale între capitalism și socialism și voia să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
fapt pe care nici un observator imparțial n-ar ezita să-l recunoască, atingea limitele complicității criminale. De cum îi sosi vestea proastă, și ordonă prin telefon primarului ca aceia care sunt răspunzători pentru nesocotirea ordinelor primite să fie imediat readuși la supunere, ceea ce, tradus în cuvinte clare, însemna întoarcerea la grevă, fiind pasibili, în cazul în care insubordonarea ar continua, de procese disciplinare sumare, cu toate consecințele punitive prevăzute în legi și regulamente, de la suspendarea salariului și a exercitării profesiei la demiterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu trece nimeni, a spus el. Așa cum, desigur, v-ați dat seama, comitetul uitase de el. Se va spune că un ministru al apărării nu e totul, că deasupra ministrului apărării se află un prim-ministru, căruia acesta îi datorează supunere și respect, că și mai sus se află șeful statului, căruia i se datorează supunere și respect egale, dacă nu mai mari, cu toate că, să spunem adevărul, în ce-l privește pe acesta, în majoritatea cazurilor e doar de ochii lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
el. Se va spune că un ministru al apărării nu e totul, că deasupra ministrului apărării se află un prim-ministru, căruia acesta îi datorează supunere și respect, că și mai sus se află șeful statului, căruia i se datorează supunere și respect egale, dacă nu mai mari, cu toate că, să spunem adevărul, în ce-l privește pe acesta, în majoritatea cazurilor e doar de ochii lumii. Și asta e atât de adevărat, încât, după o dură bătălie dialectică între prim-ministrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
baston cu măciulie, lucru normal în lipsa bătăliilor. Judecătorul îl ascultase pe Brăchut mâncând în același timp ouăle, fiindcă acestea veniseră până la urmă, aduse într-o cârpă mare și albă din care ieșeau aburi, de către jandarmul servil care alergase cu o supunere oarbă. Mustața judecătorului era acum galbenă și cenușie. Cojile de ou îi zăceau la picioare. Le zdrobi cu o batistă lată de pânză. S-ar fi zis că sfărâmase oasele de sticlă ale unor păsări. Cojile i se lipiseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cei ce vor să fie malițioși adaugă: un consorțiu. Rânduri de locuințe au apărut acolo unde altădată era pământ însămânțat. Străzi micuțe și înghesuite, identice una cu alta. Case închiriate pentru o nimica toată, sau pentru un preț mare - liniștea, supunerea, pacea socială - unor muncitori care nu speraseră la atât, și cărora li se părea caraghios ca acum să se ușureze într-un closet și nu într-o gaură neagră făcută în mijlocul unei scânduri de brad. Vechile ferme, puținele care mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
adesea, proliferează și mai adânc. Ajung până în suflet, iar lucrul acesta se exprimă tot în privire. Ești o femeie care fuge de violatorul ei despre care știe că, în situația dată, îi este stăpân. În privire trebuie să se vadă supunere, dar static, jocul de grimase succesive n‑are rost fiindcă asta nu‑i cameră de luat vederi, ci doar un aparat de fotografiat. Te rog, concentrează‑te, Gretl. Un subchiriaș intră în cameră, imaginează‑ți următoarea situație: își surprinde gazda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]