1,075 matches
-
nu surzilor, ci celorlalți - de reparare completă, persoana deficitară putând „funcționa” normal. Totuși, practica a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață LMG ca pe ceva exotic, existând pericolul de a-i considera pe surzi ca variație a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese care au permis identificarea genelor responsabile
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață LMG ca pe ceva exotic, existând pericolul de a-i considera pe surzi ca variație a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese care au permis identificarea genelor responsabile pentru surditatea ereditară. Aceste gene transmit însă și alte caracteristici, modificarea lor însemnând o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
pune tot mai mult accent pe dreptul fiecăruia la liberă exprimare într-un limbaj propriu. Este vorba de dreptul lingvistic, de respectul acordat multilingvismului, de recunoașterea unei diversități lingvistice, a majorităților și a minorităților, între care se află și minoritatea surzilor cu propriul său limbaj. Pentru a te integra unei majorități este nevoie de comunicare în limba acelei majorități, de aceea surzii, ca să se poată integra societății auzitorilor, trebuie să învețe să comunice folosind limbajul verbal, fără a renunța însă la
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
limbaj ca formă de comunicare sunt: răspunde nevoilor concrete de comunicare a comunității deficienților de auz, contribuind la dezvoltarea acesteia; este „oferta” cea mai accesibilă pentru persoanele deficiente de auz; are un pronunțat caracter istoric reprezentând o tradiție în interiorul culturii surzilor; este calea cea mai accesibilă a deficientului de auz de a recepta informația; este modalitatea prin care pot să-și transmită unii altora experiența personală și pe cea colectivă; este oportunitatea de transmitere a culturii specifice fiind chiar parte esențială
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
evolueze, să acționeze, să ia decizii, să se transforme, să-și schimbe el însuși condiția, să soluționeze problemele comune printr-un act creativ. Persoanele cu deficiențe de auz formează o comunitate specială, cu o cult ură aparte, numită generic „cultura surzilor”. Aici sunt încadrate comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, tradiții, interese comune, reguli, experiențe și tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii din întreaga lume este că pot comunica între ei în orice țară prin
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
auz formează o comunitate specială, cu o cult ură aparte, numită generic „cultura surzilor”. Aici sunt încadrate comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, tradiții, interese comune, reguli, experiențe și tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii din întreaga lume este că pot comunica între ei în orice țară prin limbajul mimico-gestual, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii din întreaga lume este că pot comunica între ei în orice țară prin limbajul mimico-gestual, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi cu deficiențe de auz Școala rămâne un etalon al negocierilor valorice în care cei implicați în procesul instructiv-educativ afișează atitudini, interese, preferințe, deslușesc valorile și propun modele comportamentale. Alături de elevi, profesorul reprezintă unul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt reprezentate toate părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în ceea ce privește declinarea substantivelor, în analiza verbelor, a nuanțelor temporale ale acestora. O problemă extrem de dificilă pentru un copil surd este aceea a figurilor de stil, a noțiunilor cu caracter abstract, a noțiunilor de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și prof. Laura Negru, cărora le mulțumim pentru implicare, sprijin și dăruire. Sugestii de ordin metodic în educația elevului cu deficiență de auz Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe, iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual. Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să învețe acest limbaj pentru a comunica de timpuriu cu copiii lor, știindu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ideea educării copiilor surzi după modelul educației copiilor proveniți din rândul minorităților, adică folosirea limbajului matern ale acestor minorități ca bază pentru învățarea limbajului național. În acest sens s-a introdus limbajul gestual ca primă limbă în unele școli de surzi din țările scandinave, iar limba națională se învață ca o limbă străină. De asemenea, limbajul gestual a fost inclus în programele școlare ale unor licee normale ca dsciplină facultativă, iar în unele universități ca o limbă străină. Comisia pentru invățământ
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
loc pogrese similare și în alte țări cum ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor." Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit, iar
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o educație specială în acest domeniu. Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
un total de 171.517 persoane surde, a evidențiat superioritatea celor născuți în familii de neauzitori la un număr destul de mare de capitole pornind de la rezultatele obținute prin măsurarea inteligenței non-verbale. În altă ordine de idei, studiile arată că majoritatea surzilor preferă limbajul mimicogestual în comunicarea curentă după ce termină școala. Experiența arată, de asemenea, că în pauze și după terminarea programului școlar elevii utilizează limbajul mimico-gestual în comunicarea dintre ei. Le este mult mai la îndemână și îi ajută să-și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
au jertfit pentru libertatea noastră ar fi putut să piară în zadar. Ne întrebăm de ce le este refuzat totuși acest dialog cerut de toată lumea și care se impune de la sine. Răspunsul ar putea fi: Pentru că ar fi un dialog al surzilor. Fiindcă nu numai demonstranții au strigat și strigă: „Jos comunismul!”. Și domnul Iliescu strigă: „Jos comunismul!”. Cât despre domnul Petre Roman ce să mai vorbim. A fost primul care, întrebat ce crede despre comunism, a spus că, pentru Domnia Sa, din
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Sava, un biet dascăl cu câțiva leușori pe lună, încongiurat de câțiva școlari săraci, hotărâți și fanatici în prieteșugul meu și în cugetul și alegerea lor“. Ca să se poată dedica artei dramatice, mulți elevi ai Școlii Filarmonice „s-au arătat surzi la glasul naturei, părăsind și chiar pe ai lor părinți și preferind strâmtorarea și neaverea“. În 1839, la câteva zile după întoarcerea sa de la Paris, unde absolvise facultatea de medicină, N. Kretzulescu făcea o vizită protocolară domnitorului Alexandru Ghica: „primindu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de anunțarea mobilizării. În plus, socialiștii francezi se consideră drept victime ale unui atac german, tot așa cum omologii lor de dincolo de Rin se considerau amenințați de către despotismul țarist sprijinit de Franța. Astfel se poate spune că începe un dialog al surzilor. Declarația de război nefiind supusă Reichstag-ului, socialiștii germani votează totuși credite militare excepționale, chiar și cei paisprezece deputați pacifiști. Cît despre omologii lor francezi aceștia se angajează în aceeași măsură pe calea exaltării naționale. Incluzînd și extrema stîngă, războiul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
epică și numai în subsidiar psihologică (în cuplul Traian-Christa) își vădesc, astfel, finețea. Acumulate, îmbogățite, acestea nasc verosimilitate, umplându-se de o substanță multiformă. Scenele se lărgesc, detaliile, „filmate“ îndelung, iluminează semnificațiile. Dialogurile devin mai clare, dar sunt dialoguri ale surzilor: românul occidentalizat, tânjind după Ithaca lui, nu înțelege teama de „acasă“ a nemțoaicei care a lăsat deja două vieți în urmă și mai multe schelete în dulap. De fapt, s-ar zice, nu există „întâlnire“ nici între soți, darmite între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și surzirea. Orbirea te împiedică în chip absolut să mai vezi cuvintele. Dar surzenia este și ea fatală, întrucât împiedică priceperea sonorității de toate soiurile a unei cărți. Și nu mă refer atât la surzenia exterioară, cât la cea lăuntrică. Surzii exteriori pot fi, la urma urmei, excelenți percuționiști ai cărților. Dar surzii interiori sunt pur și simplu o calamitate: ei nu au cum să simtă cărțile, pentru că le lipsește empatia legată de euritmie, frazare etc. Le lipsește capacitatea de audibilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Dar surzenia este și ea fatală, întrucât împiedică priceperea sonorității de toate soiurile a unei cărți. Și nu mă refer atât la surzenia exterioară, cât la cea lăuntrică. Surzii exteriori pot fi, la urma urmei, excelenți percuționiști ai cărților. Dar surzii interiori sunt pur și simplu o calamitate: ei nu au cum să simtă cărțile, pentru că le lipsește empatia legată de euritmie, frazare etc. Le lipsește capacitatea de audibilitate a acestei lumi prin intermediul cărților. Cred că într-o situație identică mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
buricele degetelor. Dar în timp ce, în cazul ciungilor, handicapul este unul impus dinafară, surzenia interioară ține de automortificare, autosuficiență și duce la sterpețe ori chiar la implozie. Întrucât surzenia interioară înseamnă mai cu seamă indiferență și ataraxie. Vai, prin urmare, de surzii lăuntrici care nu pot auzi cărțile! Și de-abia apoi vai de ciungii care nu pot atinge cărțile, pentru că lucrul acesta le-a fost impus, fără să fi depins de ei! Talentul este o știință nomadă, pentru că nu are un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
elevii deficienți de auz se văd amenințați și de alți factori: -din punct de vedere educațional, prin desființarea școlilor speciale și includerea elevilor în învațământul de masă. -tehnologic, prin protezele auditive și, mai nou, implantele cohleare, care dau senzația - nu surzilor, ci celorlalți - de reparare completă, persoana deficitară putând „funcționa” normal. Totuși, practica a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață
Prevenirea abandonului ?colar ?n r?ndul elevilor deficien?i de auz by Mirela Mocanu,Camelia Dan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84361_a_85686]
-
nu surzilor, ci celorlalți - de reparare completă, persoana deficitară putând „funcționa” normal. Totuși, practica a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață LMG ca pe ceva exotic, existând pericolul de a-i considera pe surzi ca variație a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese care au permis identificarea genelor responsabile
Prevenirea abandonului ?colar ?n r?ndul elevilor deficien?i de auz by Mirela Mocanu,Camelia Dan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84361_a_85686]