2,093 matches
-
Manifestarea Creativității este din ce în ce mai controversată în aria societății aducând după sine pildele cele mai diversificate concepte, perspective și chiar paradigme. Ea permite „accesul” la produsele reale sau pur mentale, suscitând în acelasi timp acea așa zisă „sclipire de moment”, segment de inspirație... cu alte cuvinte Imaginația... Actul creativ presupune așadar nu numai imaginație, ci și o motivație dorința de a realiza ceva de inovație, mai curând distins, remarcabil. De asemenea
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
și nu în ultimul rând al copilului. Încercarea de a elimina blocajele culturale și emotive, sa dovedit eficace pentru elevi, recurgând la stimularea fanteziei și avântul creativ Fluiditate, Plasticitate, Originalitate manifestate prin conturarea simbolurilor, expresiilor ... părți care stârnesc întrebări și suscită la reacții pluraliste. Fiecare Idee prinde contur și este interpretată de către elev prin concepte supuse viziunii atât realiste cât și simbolice iar sensibilitatea și spiritualitatea reprezentată în spațiul pictural, grafic sau fotografic capătă valențe descriptive, de interrelaționare. Așadar, ca și
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
apel și pentru ca revelă starea sufletească a artistului și situația lui socială. Începutul interpretării ține așadar, de simbol, apartine organic gândirii simbolice și dublului său sens. Iar reflecția asupra simbolului vizează o filosofie a limbajului și chiar a rațiunii pentru că suscită o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
celui următor. Aparținător „epocii epigonilor eminescieni” (Romulus Dianu), contemporan și afin cu Panait Cerna sau cu D. Nanu, comparabil sub anumite raporturi cu mai vârstnicul Al. Vlahuță, T. a scris versuri de factură mai degrabă neoclasică, însuflețite de un patetism suscitat de elanuri generoase, de solidarizarea cu șansele de emancipare (nu numai socială) a omului și ritmate de accente vitaliste și mesianice. E o poezie cu o retorică riguroasă - fără mari excese de grandilocvență -, o poezie conservatoare, deja desuetă prin raportare
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
folclorice: „Șapte dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite alert, cu simțul detaliului revelator, impresii suscitate de meleaguri balcanice, grecești și italice. Rețin atenția și versurile consacrate unor maeștri și confrați, precum Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Emil Isac, Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Nicolae Labiș, Elisaveta Bagreana. T. este și autor al unor compuneri cu canava epică
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
reunite reportaje și anchete, genuri publicistice pe care T. le practică fără să cedeze clișeelor uzuale în epocă și opreliștilor menite să blocheze revelarea adevărurilor neconvenabile. El evită să vadă viața în culori trandafirii, izbutește să restituie adevăruri și să suscite meditații valide pe teme sociale și umane de interes real, neconvenționale în contextul epocii. Publicistica de atitudine și eseistica din perioada postdecembristă - dar și texte din perioada disidenței deschise - sunt antologate în volumul, de răsunet, Kakistocrația (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
ori nuanțe politice, din țară ori din exil, din toate cercurile și mediile, fie ele aflate la putere ori în opoziție. Opțiunea lui politică precisă, interpretarea de detaliu a cutăror „cazuri” sau evenimente pot, desigur, întruni acordul unor cititori și suscita rezerva altora, dar moralitatea impecabilă, fermitatea convingerilor, militantismul pentru un set de valori morale rămân de necontestat și impun oricui. Cam rigid pe alocuri, „iacobin”, maximalist, inclement și neacomodant, publicistul T. a supărat pe mulți. Alții - de pildă, Nicolae Manolescu
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
așezările din paleoliticul superior, consideram util să reiteram câteva din principiile enunțate extrem de pertinent de D. Vialou. Fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838) nu au fost introduse în așezarea de la Poiana Cireșului că obiecte care suscitau, prin forma lor, doar curiozitatea oamenilor respectivi. Rațiunea culegerii lor se regăsește în semnificația sugerată frapant de forma fosilelor, intradevar bizară, dar cu o puternică conotație simbolică, materializata prin mesajul sexual pe care il sugerează. Astfel stând lucrurile, putem spune
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
de regulă fericită” a altor momente mari, precum 1821, 1848, 1859, 1877 și 1918, „beneficiare”, acestea, care mai de care, și de voluminoase corpusuri documentare speciale. Celor două mari momente de referință, aici, le-a fost dat, În schimb, să suscite „aprinse controverse”, sub impulsuri politice, și nu numai, Încât au avut și au Încă „șansa” necesității de „lămuriri”, adică de viu interes din partea istoricilor români sau străini. De ceva mai semnificativ interes istoriografic, e drept, pare să se fi „bucurat
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
vol. I, 1881-1887, București, 2007.</ref>, de tot mai frecvente studii și articole. Firește, rezolvarea temei Monarhiei la români nu ar putea ține doar de un spor În sine de considerare istoriografică a momentelor 1866 și 1881, cel dintâi menționat suscitând și el, conform unei uzanțe Înrădăcinate, celebrarea Împlinirii unui număr de ani, reductibil prin lustri, de la petrecerea lui. O temă subiancentă și de interes special pentru rezolvarea celei menționate este cea a „prințului străin”. S-au făcut simțite Înclinații ale
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
datorită cererii de persoane calificate în construcții, iar pe de altă parte, datorită tocmai migrației, care stimulează construcția de locuințe). Oferta pentru slujbele care presupun o calificare înaltă, în domenii cu o dinamică accentuată fac obiectul unei discuții ce a suscitat și suscită încă mult interes în migrația internațională. Alături de migrația pentru studii, acest tip de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de persoane calificate în construcții, iar pe de altă parte, datorită tocmai migrației, care stimulează construcția de locuințe). Oferta pentru slujbele care presupun o calificare înaltă, în domenii cu o dinamică accentuată fac obiectul unei discuții ce a suscitat și suscită încă mult interes în migrația internațională. Alături de migrația pentru studii, acest tip de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute și capacitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt invitați să ia loc pe un scaun, care devine scaunul autorului. Ceilalți elevi le vor pune întrebări în privința scrierii. “*” Tehnica Gândiți/Lucrați în perechi/ Comunicați: elevii formează perechi apoi fiecare membru din echipă răspunde individual la anumite întrebări care suscită mai multe răspunsuri posibile; perechea ajunge la un răspuns comun care include ideile amândurora. Se vor rezuma conținuturile răspunsurilor și concluziile la care au ajuns partenerii, de comun acord. Termenii cheie inițiali: stimulează elevii să-și reactualizeze unele dintre cunostințele
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
pentru moment, este încă dificil de a discerne care sunt cauzele dezordinii psihologice sau dacă nu este mai degrabă interacțiunea intimă a polilor fiziologici și psihologici. O mare responsabilitate în cunoașterea problemei autismului îi revine mass-mediei. Încet, încet, jurnaliștii au suscitat o creștere a interesului pentru această boală enigmatică care intrigă și emoționează profund. Autism Europa a promulgat în 1992 o cartă pentru persoanele autiste ce vizează restabilirea drepturilor în direcția drepturilor omului, ținând cont de dificultățile lor în viața socială
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Motto: Discuțiile despre cauzele și condițiile comportamentului agresiv suscită Încă, numeroase controverse. Polemicile dintre diverși adepți ai unor teorii despre acesta pot fi prezentate oferind câteva linii directoare pentru ieșirea din dilema cercetării fenomenului. În „Dicționarul Enciclopedic de Psihiatrie” C. Gorgos precizează faptul că agresivitatea este „un ansamblu de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
bolnav contează foarte mult personalitatea premorbidă și impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu se poate trece cu vederea, nu trebuie însă exteriorizate în prezența bolnavului. In cadrul relației „medic - bolnav”, o importanță deosebită revine „înțelegerii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Schizonoia reprezintă tendința generală la discordanță între atitudinea pe care un individ caută, în mod conștient, să o adopte în viață și activitatea sa psihică inconștientă care îi este opusă (Pichon). d) Schizopatia reprezintă totalitatea tendințelor constituționale ale unui subiect suscitând reacții de acest tip destul de pronunțate, fără ca totuși să se constituie într-un proces morbid în ceea ce privește evoluția sa clinică (E. Bleuler). e) Schizofazia este o formă particulară de disociație a limbajului, caracteristică bolnavilor de schizofrenie (E. Kraepelin). f) Schizofrenia este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate, se mai adaugă și un grup de simptome fizice, din sfera somatică. Acestea au suscitat interesul specialiștilor, dar au generat și controverse, întrucât revelează mecanisme care aduc în discuție relația somatic/psihic în psihopatologia psihozelor în general, cu specificare în acest caz, pentru schizofrenie. Cel mai important și frecvent aspect, din seria la care facem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
universale”, nu sunt posibile nici „predicții curriculare certe”, „preziceri matematice”, „profeții logice” etc.; • dar știința curriculumului nu poate fi inclusă nici în corpusul botezat de Dilthey Geisteswissenschaften. Nu este exclusiv o „știință a spiritului”, o „știință a culturii” care să suscite exclusiv decriptări de sensuri prin metode hermeneutice. Viața omului nu este un simplu text religios sau beletristic. Doar prin raționamente analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parantezele de mai sus prezintă precarități: fie sunt insuficiente, fie au fost realizate cu întârziere, fie au fost concepute greșit. Astfel încât acest principiu a fost încălcat în mod aproape fatal.) Principiul temeiniciei. Curriculumul trebuie proiectat pe termen lung, astfel încât să suscite ameliorări esențiale și structurale cât mai rare și cât mai tardive. (***) (Acest principiu exprimă esența „logicii schimbării educaționale” - care a lipsit designerilor de curriculum din România.) Principiul managementului schimbării. Implementarea proiectului curricular este o schimbare radicală care trebuie condusă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Asupra complicatelor probleme pe care le presupune implementarea în practica școlară a noilor curricula s-au aplicat cu migală: Luise Berman (1988); Snyder, Bolin și Zumwalt (1992); Michael Fullan (1985); Cynthia Paris (1989) ș.a. Problematica „tehnologică” a optimizării curriculare a suscitat cercetări hiperraționalizate din partea unor investigatori precum: Paul Saettler (1990); E.A. Feigenbaum (1976); Seymour Papert (1980); Bereiter și Scardamalia (1992); Kim MacGregor (1990); Alessi și Trollip (1991); Grady și Gawronski (1983); C.A. Bowers (1993); Michael Scriven (1987); Peter J. Fensham
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de curriculum policy nu se derulează însă într-o succesiune unitară, nu urmează un curs regulat al lucrurilor, ci se „revarsă” în curente de gândiri și idei mai mult sau mai puțin independente, se „derulează” pe căi adesea hazardate și suscită diverse evenimente critice. John Kingdon a încercat să identifice și să descrie ceea ce el a numit „fluxurile procesuale” (process streams) ale activității de policy. În studiul Agendas, Alternatives, and Public Policies (1984) a identificat trei asemenea „fluxuri” care privesc nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Era omului-stăpân! Enciclopedia, Revoluția franceză, filosofia clasică germană și industrializarea muncii au impus diverse convingeri de infaibilitate: rațiunea dominantă, știința triumfătoare, adevărul transcendent, puterea nelimitată a educației asupra naturii umane etc. Criticismul kantian ajunsese însă la o distincție care a suscitat și mari îndoieli în legătură cu toate aceste convingeri. Ea privea limitele cunoașterii. Kant stabilise că există granițe impenetrabile între „lucrul pentru sine” și „lucrul în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul. Adevărul profund, „lucrul în sine”, noumenul, va rămâne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reguli) de acțiune pedagogică. Rezultă astfel o „inginerie instrucțională” care simplifică enorm procesul educativ oferindu-i educatorului un instrument relativ facil pentru a concepe și a realiza o instruire de calitate și eficientă. Câteva trăsături ale „paradigmei lui Gagné” au suscitat însă observații critice. B. Wilson (1997) le-a menționat pe cele referitoare la raportul dintre „descriptiv” și „prescriptiv” în ansamblul modelului. Cele mai severe critici le-a formulat Simon (1983)237. Gagné s-a ambiționat să convertească un set de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu privire la „raționalitatea tehnică” (technical rationality)240. Conform acestuia, raționalitatea tehnică este o conditio sine qua non a eficienței practice. În plus, toate disciplinele au o componentă tehnică, absolut necesară practicii profesionale. Raționalitatea tehnică este teoria abstractă, formală și discursivă care suscită întreaga atenție a cercetătorilor, dar care scapă total culturii practicienilor. Este necesar un „pas intermediar” între teorie și practică: modelul de acțiune. Când un teoretician precum David Miller a încercat să-și convertească teoriile curriculare în sisteme-expert, s-a pomenit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]