864 matches
-
pe timpuri un fel de elită a clasei muncitoare, care s-a bucurat de o atenție specială din partea liderului „de partid și de stat" Gheorghe Gheorghiu Dej, el însuși fost ceferist. Cu brigăzi voluntare, cântând voioși cântece patriotice, cu roaba, târnăcopul și cu dinamita răzbind prin munți, România și-a construit o infrastructură de cale ferată, demnă de invidiat, de peste 11.000 de kilometri de cale ferată bine întreținută, cu un personal calificat și disciplinat. După '90, calea ferată a fost
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
amintește de o vorbă ce mi s-a spus demult despre o echipă de constructori de drumuri din India care săpau un spor un tunel prin laterala unui deal. Părea o operațiune foarte primitivă; erau mii de muncitori înarmați cu târnăcoape și lopeți și era uimitor cum de măcar să gândeau să se angajeze în așa o muncă doar cu muncitori. Un turist s-a dus la supraveghetor și l-a întrebat cum de poate face așa ceva. „E foarte ușor, serios.” a
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
muncii de șantier, pe care oamenii Îl luau ca atare 8. Vreme de câțiva ani, Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost un imens șantier pe care se săpa și se căra pământul - pe porțiuni calcaros - al Dobrogei, cu unelte primitive (lopata, târnăcopul, roaba). Se foloseau și dinamita, deosebit de periculoasă, generatoare a numeroase accidente de muncă și susceptibilă de a se transforma Într-o armă În mâinile deținuților, și utilajele destul de uzate, folosite În URSS la Canalul Volga-Don cu două decenii Înainte. În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
proces; program; mai puțin; respect; retragere; reușită; rezolvare; ritual; roade; rob; rod; rodnică; rost; salarii; sarcină; sănătate; sclav; scop; semnificație; sens; seriozitate; silitoare; sîrguința; sîrguință; sîrmă; slab; solicitare; somnolență; sport; sprijin; stabilitate; stat; strădanie; student; succese; șuncă; tata; tată; tiranie; tîrnăcop; translator; trebuie; treburi casnice; unealtă; ură; valoare; viață cotidiană; vine; vitală; vizite; voință; voluntar; voluntariat; de zi cu zi; zidar; zombi (1); 804/244/79/165/0 munte: înalt (102); mare (59); înălțime (39); zăpadă (37); deal (30); vacanță (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mea, femeie,/ Smulge-ți cerul din priviri,/ Buzele din amintiri,/ scoate-ți marea de pe față/..." Peisajul mării este fixat într-o muzică aparte, imagistica este rară. "Sub deal se află marea moartă uriașă și noi pământenii trebuie să venim/ cu târnăcoape și dezveliți luminii/ un foc absurd ce arde nicăieri". Ideea este prezentă și în poemul " Scheletul unei mări", unde puii vulturului zboară în sens invers, adică spre prototipuri (Ion Barbu), dar zborul vulturilor este în afară și din această contra
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
desțelenit pînă la căderea iernii cîmpia enormă și însorită. În afară de ordinul de muncă am mai primit și un săculeț cu semințe negre, mărunte, prismatice: semințe de varză pe care trebuia să o cultive "celula" noastră pentru alți deținuți. Aveam un tîrnăcop și trei cazmale, deci femeile tinere ne-am apucat de munca pămîn tului. S-a dovedit mult mai greu decît îmi închipuisem. Unele plante precum rogozul și pirul aveau rădăcini adînci și bine înfipte în pămîntul care părea mănos, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
șantier al arterei feroviare Salva - Vișeu (numit în epocă Șantierul Național „Vasile Luca”, după numele inspiratorului, probabil), neapărat era nevoie și de doi activiști comuniști vasluieni ce vor fi dat mai mult cu gura pe acolo decât cu lopata sau târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și Țârdea Irimia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se strâmtează curând, poalele munților se reunesc și nu lasă loc de trecere decât râului; Cerna sare peste blocurile care îi îngreunează cursul; drumul ce șerpuiește cu greu pe rampe n-a putut să-și croiască o ieșire decât cu ajutorul târnăcoapelor, terasamentelor, al schelelor, printre care trebuie citat un drăguț pod de fier suspendat pe două arcuri de o îngrijorătoare îndrăzneală. În sfârșit, în centrul unui bazin larg de 200 de metri ce se sprijină pe o platformă, descoperim construcțiile Băilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fi? Blondul ne spuse doar atît: vom lucra cu el. Era perfect. Cu un asemenea bărbat deschis, simplu, tânăr aproape ca și noi, nici nu mai era nevoie să știi ce vei lucra: era clar, n-aveam să dăm cu târnăcopul. Am semnat cîte-o cerere de angajare, vagă, "în serviciul șantierului Fierbinți" și am plecat. A doua zi dimineața un camion ne-a dus în comuna Fierbinți, unde de îndată am și găsit un coleg dintr-a opta, care m-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
liniștit. Câteva ore rătăcirăm printre muncitori neștiind cui să ne adresăm. Pe cine întrebam, dădea din umeri. Dar ce muncitori ciudați. Unii cu ochelari, cu cămăși de mătase pe ei, cu ceasuri la mână, unii tineri, alții încărunțiți... Dădeau cu târnăcopul, ridicau terasamentul de-a lungul acelei sfori întinse de domnii Jumanca și Ionescu. Aveau bocanci noi în picioare, pantaloni eleganți. - Sunt jidani! îmi șopti Niculescu. Ia uite! Formidabil! De unde aflase și asta? Și tot el îmi spuse că jidanii ăștia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu scăpau. Găsirăm până la urmă un domn care ne spuse că pontatori nu putea să ne angajeze, n-aveau nevoie, dar dacă vroiam să câștigăm un ban putea să ne angajeze la nivelare, adică nu chiar la lopată și la târnăcop, ci - și ne arată - cu un fel de mai să tasăm pământul pe care îl săpau și îl aruncau ceilalți și peste care urma să se pună pietrișul și traversele. Nu trebuia lovit cu acel mai, ci doar ținut de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era cât el. Dar îl mânuia cu pricepere, în secunda în care îl luase în stăpânire și învățase ce are de făcut. Îmi întoarse spatele, din clipa aceea nici nu se mai uită la mine. Mă îndepărtai, lăsând în urmă târnăcoape care se ridicau în aer, brațe care aruncau, șir nesfârșit de oameni peste câmpia fără margini. Îmi stăruia în minte chipul viclean al lui Niculescu, care se pierduse în marea de oameni. Se pierduse?! Ceva îmi spunea că nu rămânea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să mă adăpostesc repede, sub stânca cea mare, până nu-mi pierd mințile. Ce umbră răcoroasă! Cum de se poate trăi în orașul de sare, în adâncul acelei căldări pline cu căldură albă? Pe zidurile drepte ale caselor, cioplite cu târnăcopul și netezite grosolan, urmele lăsate de tăiș se zbârlesc ca niște solzi sclipitori, îngălbeniți pe alocuri de nisipul auriu, dar când vântul mătură zidurile drepte și terasele, albeața lor strălucitoare îți ia vederea, sub cerul curățat până la scoarța albastră, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
câmpia neagră, înțepată ici-colo cu arbori arămii. Supravegheați de un caporal scund, negricios, și ajutați de un țăran cu fața păroasă și roșie, doi soldați bătrâni săpau groapa, scuipîndu-și des în palme și hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. Din rana pământului groparii zvârleau lut galben, lipicios... Caporalul își răsucea mustățile și se uita mereu împrejur, cercetător și cu dispreț. Priveliștea îl supăra, deși căuta să nu-și dea pe față nemulțumirea. În dreapta era cimitirul militar, înconjurat cu sârmă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vi-e rușine?... Uite-acu pică convoiul... și nici groapa nu-i gata!... Ori vreți să dau eu de dracu din pricina voastră?... Hai! pune osul, nu te holba la mine! ― Așa-i, bine zici, don' căprar, mormăi un soldat, izbind cu târnăcopul într-un bolovan. Dar nici asta nu-i armată, don' căprar... S-ajungem noi gropari... de... Oamenii se așternură degrabă pe muncă, în vreme ce caporalul, mulțumit, răspunse iarăși mai prietenos: ― Soldatul trebuie să facă de toate în război, că de-aceea-i războiul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai 1927, de către prințesa-sculptor Olga Sturza, cu următoarea dedicație înscrisă pe monument: „Neamului românesc întregit și Iașului leagănul Unirilor închin această lucrare a inimii și mâinilor mele”. Dar aceiași reprezentanți ai „ciumei roșii” au pus dălcăușii s-o sfarme cu târnăcoapele. În loc l-au adus pe Eminescu. Dar au ras acele versuri din „Doină”. Păi cum să lase ei măcar o literă din această poezie care începe așa: „De la Nistru pân-la Tisa Tot românul plâsu-mi-sa Că nu mai poate străbate De-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
înființată o școală românească care va ajunge una din cele mai însemnate din Moldova! Toate s-au dus cu multă ușurință pe povârnișul timpului... În dreapta intrării în biserică, cu margini sfărâmate, semn că a fost scoasă din zidul vechi cu târnăcopul, se află vechea pisanie a bisericii, încadrată de un pervaz din piatră pe care cu greu se poate citi o scriere filiformă: “Vechea pisanie găsită în curtea bisericii s-a așezat aici de Comisiunea Monumentelor Istorice, 1929” Auzi dumneata “vechea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ochii, mâinile și picioarele lui Horus sau Osiris, pe meterezele templului de la Edfu, își găsesc răsunetul în loviturile hughenoților peste mâinile și ochii madonelor și sfintelor de lemn sau ipsos, la mijlocul umanistului nostru secol al XVI-lea. Iar loviturile de târnăcop ale sanculotului ateu din anul II* în medalioanele lui Ludovic al XIV-lea mai întâi în ochi arată că, aici, timpul trece greu. Dar "privirea unui popor liber nu poate să se îndrepte spre simbolurile despotismului". N-am văzut aceleași
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mică urmă de dușmănie. Ai să vezi cum se va dezvolta Dimi și va Începe să Înflorească. Iar eu și cu tine... — Da. Și tu o să te trezești la patru și jumătate În fiecare dimineață, o să-ți iei cizmele, sapa, târnăcopul, un cântec În inimă și un puiet În mână, o să asanezi mlaștina și o să cucerești deșertul cu mâinile goale. Nu-ți bate joc de mine, Yael. Recunosc că trebuie să Învăț cum să te iubesc. E În regulă. Încetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
decât o ușă desprinsă din rosturile ei și bătută de vânt. Și mama săpa în grădina care se întindea în fața ferestrei mele până la câmpie și izlaz răzoare pline de flori. Ea, care pe timpul războiului habar nu avea cum se folosește târnăcopul și lopata sau ce se face cu lăstarii și butașii aproape veștezi, săpa acum de-a lungul peretelui casei pământul argilos, scotea bucăți de țărână înierbată, dădea cu târnăcopul, grebla, sădea mănunchiuri de bujori și cârciumărese, lupini, smulgea tulpinile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
flori. Ea, care pe timpul războiului habar nu avea cum se folosește târnăcopul și lopata sau ce se face cu lăstarii și butașii aproape veștezi, săpa acum de-a lungul peretelui casei pământul argilos, scotea bucăți de țărână înierbată, dădea cu târnăcopul, grebla, sădea mănunchiuri de bujori și cârciumărese, lupini, smulgea tulpinile de măceș dintr-un răzor și sădea gura-leului pentru vară și mușcate pentru toamnă. Sta acolo, în cizmele ei de cauciuc și cu șorțu-n față, în umbra încă luminoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
smulgea tulpinile de măceș dintr-un răzor și sădea gura-leului pentru vară și mușcate pentru toamnă. Sta acolo, în cizmele ei de cauciuc și cu șorțu-n față, în umbra încă luminoasă a mărului, cu mâinile în mănuși aspre strângând coada târnăcopului, își ștergea cu mâneca sudoarea de pe frunte și era o femeie care începea să semene puțin cu mamele prietenilor mei. Dar, altfel decât ele, mama stătea adesea minute în șir nemișcată la marginea unui răzor, se uita fix la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
proaspăt turnate, nici de piesele de fier care zăcuseră înainte de a fi topite pe terenul de fiare vechi. Acolo, pe muntele ăla de fierărie, se găseau inelele plitelor, ușile sobelor de teracotă, robineții, clanțele ușilor de la casele dispărute; cuțitele plugurilor, târnăcoapele, greblele, lanțurile grele din șoproane; cleștii, pilele, o nicovală, roțile propulsoare din atelierele dezafectate. Și, numai bun de fier vechi, ca un adevărat monument ce ar fi trebuit arătat în diferite localități, pe pajiște, la trecerea peste terasament, nu departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]