1,612 matches
-
sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea se produce natural; căci ceva se încălzește și se răcește prin contact cu recele sau caldul, și [în acest caz] nu are loc doar o schimbare spirituală. La fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea se produce natural; căci ceva se încălzește și se răcește prin contact cu recele sau caldul, și [în acest caz] nu are loc doar o schimbare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr un fel de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este ordinea ierarhică. Dar, cu toate că poate fi oferită o ierarhie după criteriul schimbării, o chestiune a rămas neclarificata, si anume unde au loc aceste schimbari: în obiectul simțit, în mediul intermediar sau în organul de simt? Cât privește cazul simțului tactil, Toma din Aquino pare a nu avea o părere constantă de-a lungul timpului. În Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20) afirmă că: (ÎI.1.15.) Immutatio vero spiritualis est secundum quod species recipitur în organo sensus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că, în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea are loc natural; răcirea sau încălzirea are loc prin contactul cu recele sau caldul și nu este o schim bare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că, în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea are loc natural; răcirea sau încălzirea are loc prin contactul cu recele sau caldul și nu este o schim bare spirituală. La fel, schimbarea în cazul mirosului are loc printr-un fel de vapori; schimbarea în auz are loc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ceva“ este, probabil, carnea subiectului cunoscător, nu organul de simt care este situat lângă inima, căci acesta nu poate fi afectat în mod direct de contactul cu un obiect. În Summa theologiae (I, q. 78, a. 3) însă, organul simțului tactil este chiar mâna: (ÎI.1.16.) Ex parte autem organi, est immutatio naturalis în tactu et gustu, nam et manus tangens calida calefit, et lingua humectatur per humiditatem saporum. Organum vero olfactus aut auditus nulla naturali immutatione immutatur în sentiendo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel au ditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Prin urmare, Toma din Aquino o dată spune că schimbarea naturală afectează carnea, adică mediul simțului tactil, iar alta dată spune că afectează chiar organul de simt. În cazul gustului, limba este umezita de umezeală, dar umezeală nu este organul de simt, ci mediul intermediar unit cu organul de simt. Schimbarea naturală care are loc în limba
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca fiind albe, ci ca fiind violete. În acest subcapitol, personajele principale au fost sim turile externe, primele puteri cognitive care intervin în procesul cunoașterii umane. Fiecare dintre cele cinci simțuri ex terne a văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil a este analizat de Toma din Aquino, așa cum am putut observa, atât în funcție de obiectele lor proprii, cât și în funcție de schimbările pe care le produc speciile sensibile în organele de simt sau în mediul aferent. Sensibilele, calitățile sau formele accidentale ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
perceput datorită unei mișcări locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi de gust și de miros, care ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, deoarece percep proprietăți care aparțin corpurilor compuse, si, în final, la polul opus văzului, de simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietăți ale elementelor, cum sunt caldul sau recele, udul sau uscatul. O a doua ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe care o produc speciile sensibile atât în organele de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece, chiar dacă în obiect schimbarea este, ca și în cazul auzului, una naturală, în mediu schimbarea este una dublă, materială și imateriala în funcție de distanță. Gustul ocupă penultimul loc, fiind urmat de simțul tactil, care poate fi afectat doar de schim bari de tip material său natural, căci, așa cum spuneam, mâna va reacționa întotdeauna într-un mod material în contact cu obiecte calde sau reci, devenind la rându-i caldă sau rece. Toate aceste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în altul în două moduri: într-un fel în acord cu modul de a fi natural, cum este asemănarea căldurii focului în obiectul încălzit de foc; în alt fel, potrivit cunoașterii, cum este asemănarea focului în vaz sau în simțul tactil. Cum lesne se poate observa, asemănarea implicată în procesul cunoașterii este diferită de categoriile asemănării din pasajul (ÎI.2.2.). Dar, dincolo de faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
faptul că aflăm cum anume nu este asemănarea epistemică, exemplul lui Toma din Aquino din fragmentul (ÎI.2.3.) nu aduce mari cla rificari: aflăm doar că asemănarea epistemică este de felul focului care există în vaz sau în simțul tactil. Nu focul, ci asemănarea lui, specia lui sensibilă este în ochi, deoarece între ochi și foc nu există nici o asemănare naturală, nici una de specie sau de gen, ci doar una dintre agent și efect, dintre actualizator și actualizat. Așadar, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
communis). 3.1. Simțul comun În Summa contra Gentiles și în Summa theologiae, Toma din Aquino spune că o putere superioară poate sesiza calitățile perceptibile de către mai multe puteri inferioare. Spre exemplu, văzul percepe culoarea, auzul percepe sunetul, sim tul tactil percepe caldul și recele, umedul și uscatul etc., dar simțul comun le poate percepe pe toate acestea: (ÎI.3.1.) Videmus quod diversă quae în inferiori ordine po tentiarum pertinent ad diversas potentias, în superiori ordi ne pertinent ad unum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de specii sensibile percepute de toate cele cinci simțuri externe cu care este înzestrata ființă umană. De exemplu, ima ginea unei fripturi implică nu doar informațiile de factură vizuală, nu doar culoarea, forma, dimensiunea, ci și informațiile de factură olfactiva, tactila și gustativa, precum gustul, aroma și temperatura, toate încadrate într-un anume moment și într-un anume loc din spațiu. Așadar, ar fi reducționist și incorect că imaginea să fie înțeleasă doar ca imagine pictografica, așa cum am fi tentați dacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nivel secund al cunoașterii, si anume imaginile care sunt mai apoi stocate în memoria senzorială. Aceste imagini trebuie înțelese, așa cum spuneam, nu asemenea unor imagini pictografice, ci într-un sens mai larg, asemenea unor imagini care cuprind și informații auditive, tactile, gustative etc. Între puterile cognitive și imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și două aparate pentru a controla acest cronoscop. Pentru a măsura mai precis timpul de reacție, laboratorul poseda cronograful lui Wundt. Alături de aparatele care serveau la măsurarea timpului se găseau o serie de aparate permițând producerea de excitații vizuale, auditive tactile sau motorii. Organizarea internă Personalul laboratorului se compunea în timpul anului universitar 1892-1893 din 25 de persoane: Wundt, pe post de director, Oswald Külpe și Ernst Friedrich Wilhelm Meumann, preparatorii săi, și 22 de stagiari. La începutul fiecărui semestru, Wundt distribuia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
aplicate pentru fiecare din aceste senzații, care sunt defectele și avantajele acestora și cum trebuie să se modifice metodele în funcție de circumstanțe. Urmau, ca frecvență, lucrările de psihometrie, care-și propuneau să studieze timpul de reacție simplu pentru senzațiile vizuale, auditive, tactile și olfactive, influența obișnuinței, a oboselii, a intensității excitației și a diferitelor medicamente asupra duratei reacțiilor, apoi de realizat diferența în cazul în care atenția subiectului era concentrată asupra mișcărilor de executat sau asupra senzației care trebuia să se producă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
minte caracterizarea făcută de Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif din Portrete referitoare la puterea extraordinară de sistematizare a lui Eduard Gruber. Posibilitățile de asociere senzoriale cresc prin olfactisme (vedere olfactivă, audiție olfactivă) și prin însoțirea diferitelor senzații de impresii tactile, de sentimente și de stări de temperatură (temperaturile vederii, temperaturile audiției), deci ne aflăm în fața unui câmp de cercetare apreciat ca vast. Dificultatea unor astfel de investigații constă în faptul că trebuie găsiți subiecți tipici. Gruber precizează că s-a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ajută ele să scrieți corect în limbi străine? 26. În afara fenomenelor menționate mai sus, constatați la dumneavoastră alte fenomene analoage? De exemplu, când vă gândiți la culori sau când vedeți culori, aveți senzații auditive? În plus legați senzații colorate, auditive, tactile de senzații gustative, olfactive etc. și reciproc? Am fi fericiți să cunoaștem opinia dumneavoastră despre olfacție și gustație colorată? Observații * Vă rugăm să binevoiți, în cazul unui răspuns afirmativ, să folosiți de preferință expresiile gândesc, am senzația, văd, care caracterizează
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Grafologia. c) Metoda hipnotică. Psihologia copilului. Importanța ei practică și teoretică. Ontogenia și filogenia psihologică. Ăncercările și resultatele științifice în Psihologia infantilă.2. Dificultățile. Esemplu: desvoltarea simțului culorilor la copil. Esperiența asupra omului matur: a) relativă la simțul olfactic, b) tactil, c) vizual, d) la motilitate. f) puterea de muncă; g) pentru determinarea tipului intelectual (vizual, auditiv, motor); h) p. determinarea felului și gradului de memorie; i) p. determinarea imaginației; j) p. măsurarea atenției ; k) p. timpul de reacțiune. CAP. III
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
parte la actul vorbirii sau cântatului trebuie să se contracte într-un anumit timp, cu o anumită intensitate și într-o anumită secvență. Aceasta presupune multiple integrări ce sunt realizate prin mecanisme de feedback, cu participarea căilor nervoase: auditivă, proprioceptivă, tactilă etc, inclusiv ventilatorie. Elaborarea comenzilor reflexe și voluntare precis programate și secvențializate este rezultatul controlului și reglajului nervos cortico-subcortical. Întregind reglarea reflexă cu componenta voluntară, scoarța cerebrală face posibilă efectuarea unor acte comportamentale de mare complexitate în timpul și cu participarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]